5,505 matches
-
procedează invers: pretinde să modeleze lucrurile după o logică a sa, strict personală, să facă realitatea să se Încline În fața unei idei - devenită fixă pentru acea inteligență -, În loc să-și adapteze ideile În funcție de cursul evenimentelor din realitate; o astfel de inteligență, rigidă și Îndrăgostită de ea Însăși, a caracterizat, de exemplu, comportamentul caraghios și, totodată, absurd al lui Don Quijote). Μ „Tipul psihologic”, ca expresie a unei generalizări de trăsături și atitudini comportamentale, nu este o invenție a psihologilor, ci o creație a
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
Așadar, Familia (să o rescriem acum cu majusculă), care timp de mii de ani a reprezentat „specimenul” minim nu doar al economiei rurale, ci și al civilizației religioase, a devenit acum „specimenul” minim al civilizației consumiste de masă. Biserica, în rigidul (și nereligiosul) său spirit practic și în triumfalistul optimism escatologic (acel Scop care, în mod atât de cumplit, i-a justificat toate mijloacele, de-a lungul istoriei), ignoră această transformare substanțială a Familiei; faptul de care ia notă este același
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
reordonare a cognoscibilului. „Structurile” culturii populare napolitane nu pot fi reduse la nici o perfecțiune. Un mic popor închis de milenii sau secole în codurile sale trăiește încă, în accepțiunea etnologilor, in illo tempore; nu are stratificări; convenționalizarea, de altfel foarte rigidă, a relațiilor sociale are un singur strat: nu sunt de conceput, nici prevăzute, posibilități de încălcare. În manifestările expresive - cântece, dansuri, ritualuri etc. -, invențiile nu implică o evoluție în materie de inventum. Într-o cultură populară urbană, în schimb, istoria
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
și de Burboni. Caracteristicile culturii populare - „diferită” de cultura burgheză - ce evoluase mai mult sau mai puțin - și, aproape cu o obsedată conștiință ideologică, „străină” ei - erau în acel moment codificate în „regulile de onoare” ale mafiei. Un cod foarte rigid. Și scris, cel puțin în ceea ce privește „lumea interlopă”1 specific mafiotă („statutul mafioților”2). Naturalețea absolută cu care napolitanii trăiau acest cod îi făcea să fie străini de putere și de cine aparținea în vreun fel acesteia. Era vorba despre un
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
logic primar). De exemplu, o fată este frigidă din cauza unei contracții vaginale de natură isterică. Judecătorii o știu: și mai și țin cont de asta! Dar nici nu visează măcar să lege o asemenea monstruoasă formă de isterie de educația catolică rigidă ce îi fusese dată fetei respective într-un colegiu de maici - și pentru care ei avuseseră numai cuvinte de laudă. Pe de altă parte, într-o cauză de nulitate a căsătoriei datorată impotenței, de această dată, a soțului, ei nu
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
de caz este Înțelegerea faptului că fiecare cercetător trebuie să fie În stare să opereze În mod autonom. Odată ce ați Început să adunați datele, ar trebui să vă considerați un cercetător independent, care nu se poate baza pe o formulă rigidă care să vă Îndrume investigația. Trebuie să fiți capabili să luați decizii inteligente În privința datelor colectate. În acest sens, pregătirea pentru realizarea unui studiu Începe de fapt cu formularea Întrebărilor de studiu și crearea designului de cercetare. Dacă acești doi
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
colectarea datelor, aici fiind esențială conceperea corespunzătoare a procedurilor de teren. Veți aduna informații de la persoane și instituții În situații din viața cotidiană, nu Într-un mediu de laborator controlat, și nici În liniștea unei biblioteci sau În limitele structurale rigide folosite de un chestionar. În consecință, trebuie să Învățați să corelați evenimentele din lumea reală cu nevoile planului de colectare a datelor. În acest sens, nu veți avea același control asupra mediului de colectare a datelor ca În cazul celorlalte
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
facăpartedin protocol, În măsura posibilităților. Acest lucru va facilita colectarea datelor relevante, Într-un format corespunzător, și va reduce probabilitatea ca o a doua vizitare a unei locații să fie necesară. În același timp, existența unui plan nu implică aderența rigidă la un protocol prestabilit. În realitate, planurile studiilor se pot schimba În urma procesului inițial de colectare a datelor, iar dumneavoastră ar trebui să vă simțiți Încurajați să luați În considerare această flexibilitate - dacă este folosită În mod adecvat și obiectiv
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
vor apărea sub forma unor conversații ghidate, mai curând decât sub forma unor Întrebări structurate. Cu alte cuvinte, deși veți urma o linie de investigație coerentă, este probabil ca fluxul propriu-zis al Întrebărilor dumneavoastră să fie mai degrabă flexibil decât rigid (Rubin și Rubin, 1995). Remarcați că veți avea două sarcini pe durata procesului de intervievare: (a) să vă urmați propria direcție de cercetare, reflectată de protocolul de studiu, și (b) să adresați Întrebările (conversaționale) propriu-zise Într-o manieră obiectivă, care
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
acuza imposibilitatea de a călători și de a se informa, conchidea că, „din punct de vedere intelectual, mi se părea că am un capac pus deasupra. În plus, resimțeam acut lipsa de libertate. Închistarea societății, existența anumitor legi și reguli rigide, În spatele cărora nu exista nici o logică, toate la un loc contribuiau la o senzație de sufocare. Nu știu - este părerea sa - dacă acestea ar putea fi numite motive politice, Însă, cu siguranță, plecarea mea a fost determinată de lipsa de
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
care indivizii au trăit deportarea. În timp ce caut să evit universalizarea experienței umane, sînt precaută și În ceea ce privește universalizarea și esențializarea experienței femeii. „Femeia”, ca particularitate fizică, precum și ca o categorie culturală și construcție a identității de sine, nu este o noțiune rigidă și se poate schimba În funcție de context și relațiile sociale. Acest aspect este evident În cazul femeilor deportate În URSS, angajate Într-o varietate de activități ce puneau sub semnul Întrebării noțiunile lor anterioare cu privire la identitatea de gen și relațiile sociale
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
În exterior va face loc probabil unei analize mai critice și mai obiective. PÎnă atunci, trebuie avut În vedere că publicația de la MIT despre modernismul românesc este o combinație Între un pasional manifest contemporan și un studiu detașat, după cum cere rigida regulă academică. Această notă de avertizare nu este menită a știrbi din bucuria unei noi și importante publicații despre București, ci a fixa evenimentul publicistic Într-un context specific, nu lipsit de valoare și importanță. După cum spune Într-o recenzie
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
părăsește orașul. În 1836, trecând munții, primește postul de profesor la școala din Cerneți. Căsătorit cu Maria Popasu, M. este numit din 1837 inspector școlar și profesor de istorie și de „stilul național” la Școala Centrală din Craiova. Fire întrucâtva rigidă, greu adaptabilă, M. se distinge prin sinceritatea și promptitudinea opiniilor, dar stârnește și multe antipatii. În 1838 tipărește în „Foaie pentru minte, inimă și literatură” o violentă critică a vieții culturale din Țara Românească și își atrage cu acest prilej
MAIORESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287964_a_289293]
-
Ors în definirea barocului. Studiile privitoare la relațiile italo-române dovedesc, în schimb, că M. cunoștea evoluția ideilor în comparatismul european. A început sub semnul concepțiilor de la „Revue de littérature comparée”, dar după 1930 a reușit să se depărteze de principiile rigide ale Școlii de la Sorbona și să urmărească nu numai problemele influenței și ale agenților ei, ci și pe cele ale paralelismelor și coincidențelor, impunându-se astfel ca unul dintre cei mai de seamă comparatiști români. Concomitent evoluează și stilul său
MARCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288007_a_289336]
-
În ordinea sosirii lor. Acesta era mijlocul cel mai rapid și mai economic de până atunci de a vinde terenuri și el a fost ulterior adoptat În multe colonii britanice. Însă, cu cât grila geometrică era mai omogenă și mai rigidă, creștea riscul neglijării neregularităților peisajului. Următoarele versuri satirice din Noua Zeelandă arată foarte bine cât de mare era probabilitatea de a avea surprize o dată ajuns la fața locului. „Prin parcela lui Michael, trecea un drum, Frumos pe hartă, Dar pentru al
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
Mai mult, rezultatul e catastrofal atunci când societatea supusă experimentelor utopice este lipsită de capacitatea de a organiza o rezistență fermă. Ce este, așadar, modernismul extrem? Cel mai bine Îl putem defini ca o versiune puternică (Unii ar putea spune chiar „rigidă”) a Încrederii În progresul științific și tehnic ce a Însoțit procesul de industrializare din Europa occidentală și America de Nord Începând din 1830 și până la primul război mondial. La bază se afla o mare Încredere În sine În ceea ce privește progresul constant și continuu
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
pentru a Înțelege și pentru a crea această ordine socială superioară pot conduce În noua eră; apoi, cei care, din ignoranță retrogradă, refuză să se supună planului științific, trebuie educați pentru a-l accepta sau dați deoparte. Versiunile cele mai rigide ale modernismului extrem, precum cele aplicate de Lenin și Le Corbusier, se caracterizau prin duritatea olimpiană cu care erau tratați subiecții intervențiilor. Cel mai radical proiect imaginat a fost acela de a „șterge” totul și a o lua din nou
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
majorității celor de stânga, productivismul făgăduia Înlocuirea capitalistului cu inginerul sau cu specialistul ori funcționarul statului și propunea o singură soluție optimă sau „cea mai bună practică” pentru orice problemă legată de organizarea muncii. Rezultatul logic a fost un autoritarism rigid, așa-zis În interesul tuturor. Combinația dintre pregătirea intensivă În domeniul filosofiei și economiei, experiența căpătată În timpul războiului În materie de planificare și concluziile de ordin social pe care le considera inerente preciziei, amplorii și transformării potențialului electricității i-a
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
științifică de a extorca sudoarea”, la momentul revoluției el era un susținător Înfocat al controlului sistematic practicat În Germania și făcea elogiul „principiului de disciplină, organizare și cooperare armonioasă bazat pe industria mecanizată cea mai modernă și pe cel mai rigid sistem de contabilitate și control”. „Ultimul cuvânt al capitalismului În această direcție, sistemul Taylor - ca toate progresele capitaliste -, Întrunește În sine bestialitatea rafinată a exploatării burgheze și o serie de valoroase cuceriri științifice privind analiza mișcărilor mecanice din timpul muncii
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
e valoros În realizările obținute de știință și tehnică În acest domeniu... Trebuie să organizăm, În țara noastră, studierea și adaptarea lui sistematică”. În 1918, când producția a ajuns să scadă vertiginos, Lenin a invocat aplicarea de norme de lucru rigide și, dacă era nevoie, reintroducerea mult-detestatului sistem de muncă În acord. Primul Congres al Tuturor Rușilor pentru Inițiative În Domeniul Managementului științific a fost organizat În 1921 și În cadrul lui s-au purtat dezbateri Între adepții taylorismului și cei ai
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
ceea ce el numea la ville, destinată locuințelor, se separa de centrul de afaceri, zonă unde avea să se concentreze activitatea profesională. „Acestea sunt două funcții distincte, consecutive și nesimultane, ce reprezintă două zone diferite și net separate”. Logica acestei separări rigide a funcțiilor este foarte clară: este mult mai ușor să proiectezi o zonă urbană dacă aceasta are un singur scop. Este mult mai ușor să planifici circulația pietonilor atunci când aceștia nu trebuie să folosească aceleași spațiu ca și automobilele și
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
economice și sociale reale ale respectivei zone, nici de nevoile individuale (nu fără legătură cu funcțiile menționate) ale locuitorilor. Cea mai mare eroare a lor a fost viziunea strict estetică asupra ordinii, care i-a condus apoi la greșeala separării rigide a funcțiilor. După părerea lor, folosirea bunurilor imobiliare În scopuri multiple - de pildă, pentru a adăposti În același timp magazine, apartamente, mici ateliere, restaurante și spații publice - crea dezordine vizuală și confuzie. Marele avantaj al utilizării Într-un singur scop
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
să dețină monopolul În zona lor, pentru ca nu cumva clientela să fie atrasă de competitori. Era de ajuns ca formula să fie aprobată prin lege, garantându-se astfel centrului comercial hegemonia În aria sa de cuprindere. În aceste condiții, zonificarea rigidă și unifuncțională nu mai reprezintă doar o măsură estetică, ci și un sprijin indispensabil pentru urbanismul științific, putând fi folosită pentru a transforma formulele cu rol de observații În profeții Împlinite. Orașul radical simplificat este, de asemenea, practic și eficient
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
asupra Îmbogățirii lui, asupra Îngustării, nu a dezvoltării lui, asupra Înregimentării, nu a unificării lui”. Esența dezacordului dintre Lenin și Luxemburg se observă cel mai bine În figurile de stil pe care le folosește fiecare. Lenin apare ca un profesor rigid cu lecții destul de strict definite pe care vrea să le prezinte - un profesor care simte că elevii săi sunt nedisciplinați și care vrea cu disperare să-i țină În frâu, pentru binele lor. Luxemburg observă și ea lipsa de disciplină
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
o logică istorică mult mai profundă decât cea halelor industriale. Unul dintre scopurile colectivizării era de a distruge aceste unități economice și sociale ostile controlului autorităților și de a-i sili pe țărani să se integreze Într-un cadru instituțional rigid, definit de stat. Noua ordine instituțională a cooperativelor trebuia să fie compatibilă cu obiectivele lui de apropriere și dezvoltare dirijată. Date fiind condițiile de cvasi-război din zonele rurale, soluția era În egală măsură rodul ocupației militare și „pacificării”, pe de
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]