2,551 matches
-
nu consider] însușirile care le alc]tuiesc drept simple obiecte - toate acestea necesit] eliminarea capitalismului. 2) Critică marxismului Criticile teoriilor clasice marxiste asupra sexului se concentreaz] asupra unor acuze generale legate de persuasivitatea explicațiilor marxiste ale falsei conștiințe, de interpret]rile istorice ale originilor exploat]rii, de înțelegerea economiei capitaliste și de reprezent]rile relațiilor dintre diferitele clase sociale. Totuși, prezentarea complet] și analizele acestor critici nu vor face obiectul acestui eseu. O expunere detaliat] a marxismului și a eticii sale
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
eliminarea capitalismului. 2) Critică marxismului Criticile teoriilor clasice marxiste asupra sexului se concentreaz] asupra unor acuze generale legate de persuasivitatea explicațiilor marxiste ale falsei conștiințe, de interpret]rile istorice ale originilor exploat]rii, de înțelegerea economiei capitaliste și de reprezent]rile relațiilor dintre diferitele clase sociale. Totuși, prezentarea complet] și analizele acestor critici nu vor face obiectul acestui eseu. O expunere detaliat] a marxismului și a eticii sale poate fi g]sit] în capitolul 45, „Marx împotriva moralei”. 3) Perspective feministe
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
cea mai convig]toare poziție asupra moralei sexuale este una bazat] pe modelul libertarian modificat de maximele kantiene, dar care s] acorde o atenție deosebit] sensibilit]ții marxismului clasic fâț] de coerciția economic] în definirea „exploat]rii” și de preocup]rile feminismului fâț] de semnele opresiunii masculine. Aceast] abordare poate r]spunde unora dintre criticile enunțate mai devreme. Baza contractual] a interacțiunii sexuale reiese din acordul voluntar bazat pe aștept]rile îndeplinirii nevoilor și dorințelor reciproce. Deși sentimente importante de intimitate
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de coerciția economic] în definirea „exploat]rii” și de preocup]rile feminismului fâț] de semnele opresiunii masculine. Aceast] abordare poate r]spunde unora dintre criticile enunțate mai devreme. Baza contractual] a interacțiunii sexuale reiese din acordul voluntar bazat pe aștept]rile îndeplinirii nevoilor și dorințelor reciproce. Deși sentimente importante de intimitate sunt puse în joc, iar acestea presupun vulnerabilit]ți emoționale speciale, aceasta nu dovedește c] sexul nu este contractual, ci confirm] mai degrabă faptul c], adeseori, cele mai importante acorduri
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
cele dou] p]rți va fi întotdeauna inegal în ceea ce privește aptitudinile retorice, tehnica argumentativ] și carismă personal]. Sunt aceste însușiri sursă dominației inerente și a distorsiunii ideologice sau sunt pur si simplu instrumentele legitime ale convingerii raționale? În acest fel, întreb]rile referitoare la morală sexual] duc la chestiuni mai generale privitoare la relațiile sociale. Bibliografie Aquinas, Thomas: On the Truth of the Catholic Faith, trans. V.J. Bourke (New York: Doubleday, 1956), Book 3, Providence, Partea a 2-a. Augustine: Of Holy Virginity
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
este necesar că indivizii s] fie evaluați pentru anumite poziții în virtutea calific]rilor ce ii recomand] pentru ocuparea acestora. Cel de-al doilea aspect se refer] la faptul c] indivizii ar trebui s] aib] șanse similare pentru a îndeplini calific]rile necesare pozițiile dorite. La nivelul minim, acest lucru înseamn] c] școlile primare și gimnaziale ofer] tuturor aceleași avantaje indiferent dac] sunt s]răci sau bogați, negri sau albi, b]rbați sau femei, cu sau f]r] disabilit]ți. Majoritatea societ
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
abilit]ți sunt îndep]rtate de carierele în arhitectur], inginerie sau fizic], iar persoanele cu disabilit]ți sunt mai mult sau mai putin ignorate. Cei care promoveaz] argumentul compens]rii daunelor din trecut prin intermediul tratamentului preferențial susțin c] inc]lc]rile principiului egalit]ții de șanse sunt extrem de nedrepte, iar cei care au fost afectați de aceste inc]lc]ri merit] o compensare. În particular, ei argumenteaz] în favoarea faptului c] tratamentul preferențial este justificat pin prisma unui mijloc convenabil de compensare
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
o corespondent] între abilit]ți și poziția ocupat], ea nu justific] veniturile mai mari care însoțesc pozițiile dezirabile. Susțin]torii pieței afirm] deseori c] asemenea venituri sunt necesare pentru a încuraja persoanele cu mai multe abilit]ți s] obțin] calific]rile necesare dobândirii pozițiilor dorite mai mult. Acest argument nu este ins] foarte conving]tor datorit] faptului c] acele poziții sunt, de obicei, cele mai satisf]c]toare din societate. Cei care promoveaz] argumentul referitor la viitor pentru susținerea tratamentului preferențial
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
tite este tratat ca fiind inferior interesului similar al persoanelor tinere și, pentru acest motiv, le este deseori refuzat] angajarea chiar dac] sunt mai bine preg]titi. Interesele persoanelor cu disabilit]ți sunt și mai des ignorate, prin inc]lc]rile celei de-a doua p]rți a principiului egalit]ții de șanse, decât sunt cele ale femeilor și membrilor minorit]ților rasiale. Celor din urm] nu li se acord] șansele de a c]p]ta aceleași calific]ri pentru pozițiile
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
se acord] șansele de a c]p]ta aceleași calific]ri pentru pozițiile dorite, în comparație cu cei care aparțin grupului rasial dominant. Dac] persoanele care promoveaz] tratamentul preferențial au dreptate prin acest argument, acest tip de tratament va aboli inc]lc]rile principiului egalit]ții de șanse și va ajuta la crearea unei societ]ți în care este acordat] o considerație egal] intereselor fiec]rui individ. Am analizat pan] în prezent principalele dou] argumente aduse în favoarea tratamentului preferențial și principiile egalitariste care
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
în a echivala tratamentul preferențial prin intermediul compens]rii. Pan] în prezent, deoarece beneficiarilor le-au fost refuzate șanse egale, aceștia merit] compensare. Ins] nu este clar ce fel de compensare trebuie acordat]. Poate acest lucru este simplu pentru inc]lc]rile specifice primei p]rți a principiului egalit]ții de șanse. Dac] o firm] refuz] acordarea unei slujbe unei femei datorit] sexului ei, aceasta merit] respectivă slujb] drept compensare oricând devine disponibil], chiar dac] în acel moment alții sunt mai bine
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
a principiului egalit]ții de șanse. Dac] o firm] refuz] acordarea unei slujbe unei femei datorit] sexului ei, aceasta merit] respectivă slujb] drept compensare oricând devine disponibil], chiar dac] în acel moment alții sunt mai bine calificați. În ceea ce privește inc]lc]rile celei de-a doua p]rți a principiului egalit]ții de șanse este mai dificil de determinat ce fel de compensare trebuie acordat] celor care au fost discriminați. În mod particular, este evident faptul c] ceea ce trebuie f]cut este
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
bogați. Nici în absență acelei nedrept]ți nu este clar dac] femeile din clasa de mijloc care beneficiaz] de tratament preferențial în ocuparea pozițiilor dorite sunt cele mai calificate pentru acele poziții. Consider c] scopurile tratamentului preferențial dep]șesc justific]rile bazate pe istoria să. Actualele programe de tratament preferențial cu scopurile lor viitoare nu pot fi justificate doar pe baza evenimentelor precedente în virtutea c]rora pentru inc]lc]rile principiului egalit]ții de șanse. iii. Argumentul orientat c]tre viitor
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
pentru acele poziții. Consider c] scopurile tratamentului preferențial dep]șesc justific]rile bazate pe istoria să. Actualele programe de tratament preferențial cu scopurile lor viitoare nu pot fi justificate doar pe baza evenimentelor precedente în virtutea c]rora pentru inc]lc]rile principiului egalit]ții de șanse. iii. Argumentul orientat c]tre viitor Așa cum discutăm anterior, scopurile tratamentului preferențial sunt de a face posibil] egalitatea de șanse și, nu în ultimul rând, de a determina societatea s] acorde o considerație egal] intereselor
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
mod infailibil succesul și eșecul pe durata studiilor universitare. Implicațiile acestei discuții se refer] la faptul c] ceea conteaz] drept calificare pentru o poziție este determinat în ultim] m]sur] de principiul consider]rii egale a interesului. În particular, calific]rile pentru o anumit] poziție reprezint] calit]țile și abilit]țile de care o persoan] are nevoie pentru a îndeplini adecvat funcțiile care deriv] din ocuparea poziției respective și, astfel, s] permit] societ]ții s] acorde greutate egal] interesului fiec]ruia
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
scut?” (Frey 1980, p. 199). Poziția lui Frey își are deficiențele sale. Putem pune la îndoial] afirmația lui Frey conform c]reia viața adulților umani normali este mai valoroas] decât cea a adulților normali aparținând altor specii. Totuși, spre deosebire de încerc]rile de a susține respingerea total] a ideii c] animalele conteaz], poziția mereu în evoluție a lui Frey a beneficiat enorm de pe urma argumentelor celor care ap]r] drepturile animalelor. Vom prezenta aceste argumente în cele ce urmeaz]. Deși exist] numeroase argumente
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
realit]ți abstracte, poate fi considerat] ideal], dar probabil nu este posibil] pentru cei mai mulți dintre muritori atunci când sunt puși în fața unor alegeri complexe. (Vezi în comparație capitolul 28, „Relațiile personale”) Acest accent pus pe abstractizare nu este unic în teoretiz]rile morale. Și alți filosofi înaintea lui Regan și Singer au suținut c], pentru a fi etic], o decizie trebuie s] dep]șeasc] preferințele proprii și subiectivitatea. S-a spus c] etică trebuie s] fie universal], iar universalitatea poate fi obținut
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
care este rolul reglement]rilor guvernamentale? Altfel spus, macroetica este o încercare de includere a imaginii de ansamblu, de a înțelege natură lumii afacerilor și a funcțiilor ei. Unitatea de analiz] a afacerilor moderne r]mane totuși firma, iar întreb]rile centrale ale eticii afacerilor privesc, f]r] urm] de îndoial], pe directorii și anagajații acelor mii de companii care conduc viața comercial] a lumii. Aceste întreb]ri se refer] în particular la rolul corporației în societate și la rolul individului
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
interzice unele forme de comportament și ofer] beneficii tuturor celor care tr]iesc în societate, prin garantarea unei arii de libertate necesar] ducerii la bun sfârșit a planurilor proprii, evitându-se intervenția celorlalți. Cet]tenii care respect] legea accept] limit]rile impuse de beneficiile oferite, dar infractorii accept] doar beneficiile. De exemplu, r]uf]c]torii se bucur] de protecția legii penale la fel de mult ca și cet]tenii care respect] legea, dar ei eșueaz] în încercarea de a respecta legea așa cum
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
lca legea. Dar mulți cet]țeni care respect] legea nu au nici o dorinț] de a ucide, atacă sau fură. Prin urmare, în multe cazuri, legea nu impune limit]ri în ceea ce îi privește. Este îndoielnic faptul c] beneficiile și limit]rile sunt distribuite în mod egal. Circumstanțele sociale ale unor persoane le fac pe acestea s] fie victime ale infracțiunilor într-un grad ridicat de probabilitate. S]racii și cei privați de anumite beneficii trebuie s] dea dovad] de o limitare
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
pedeapsă capital] este o form] superioar] de pedeaps] fâț] de detenția în închisoare pentru o perioad] îndelungat]. Astfel, utilitariștii vor aborda problema din perspectiva rezultatelor efectelor pedepsei capitale. Rezultatele statistice sunt bazate pe comparații ale ratelor criminalit]ții în ț]rile în care este aplicat] pedeapsă capital] și în ț]rile asem]n]toare din punct de vedere social, dar în care nu este aplicat] pedeapsă capital]. Un alt set de comparații este realizat în aceeași tar], în momente diferite de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
detenția în închisoare pentru o perioad] îndelungat]. Astfel, utilitariștii vor aborda problema din perspectiva rezultatelor efectelor pedepsei capitale. Rezultatele statistice sunt bazate pe comparații ale ratelor criminalit]ții în ț]rile în care este aplicat] pedeapsă capital] și în ț]rile asem]n]toare din punct de vedere social, dar în care nu este aplicat] pedeapsă capital]. Un alt set de comparații este realizat în aceeași tar], în momente diferite de timp, când a fost aplicat] și când nu a mai
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
pedeaps] nu este proporțional] cu gradul culpabilit]ții lor morale, s] fie supuși unor perioade continue de tratament f]r] rezultate adecvate. Winston Churchill a afirmat c] democrația este cel mai r]u sistem de guvernare, cu excepția tuturor celorlalte. Încerc]rile de a justifica pedeapsă au de înfruntat o situatie similar]. Nici o teorie etic] nu poate justifica instituția pedepsei în forma sa actual]. Teoriile concurente ale pedepsei identific] sl]biciuni diferite ale instituției și sugereaz] modific]ri diferite și incompatibile. Din moment ce
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
actului în sine al „mâinilor murdare”, dar ignor]m iminentă și capacitatea de schimbare a circumstanțelor care au făcut ca acel act s] aib] loc. Chiar aceste circumstanțe au nevoie de cele mai multe ori de evaluare moral] și criticism, iar schimb]rile care ar urma unui asemenea criticism pot elimina „necesitatea” acelor tipuri de acte de corupție. Putem deduce c] filosofii și alți teoreticieni s-au compl]cut de fapt în a atribui și accepta neutralitatea și lipsa de schimbare a acestor
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
la o înțelegere mai intuitiv] a acestei idei, care ar trebui s] fie totuși suficient] pentru a sugera felul în care principiul, în sensul de mai sus, reușește în mare m]sur] s] redea esență caracterului și s] contureze aștept]rile reciproce fundamentale ale oamenilor. De aici reiese c] a nu fi principial este o critic] central] care poate fi adus] cuiva. Atunci cand compromisul recurge la sacrificiul principiului, acesta înceteaz] a mai fi o cerinț] normal], poate nefericit], a colabor]rii
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]