1,314 matches
-
ripostat ferm". Agenția China Nouă a transmis și ziarul Jen-min-Jibao Vocea poporului a scris: "La granița cu Uniunea Sovietică, tractoare chineze care arau pașnic, pentru bunăstarea poporului chinez au fost atacate mișelește de avioane de luptă sovietice. Tractoarele noastre au ripostat ferm". Agerpres a transmis, iar Scânteia a scris: "La granița chino-sovietică a avut loc o nouă întâlnire, care s-a desfășurat într-o atmosferă tovărășească, în interesul ambelor părți, al păcii și securității în lume". Dușmănia dintre China și Rusia
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
urmare a Declarației Balfour -, i-au găsit acolo pe palestinieni, pe care i-au considerat și-i consideră venetici; așadar, ocupă un pământ care nu este al lor, ci al nostru, al evreilor, lăsat moștenire de părintele nostru David. Palestinienii ripostează, așa cum am văzut, zicând că pământul este al lor, lăsat moștenire de strămoșii lor filisteni ș.a.m.d. Cine are "dreptate"? Este greu pentru palestinieni să facă rost de "acte" care să dovedească că se trag din filisteni. De altfel
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
ea constată că aceștia nu îl prea ascultă, o dată ce unul zvârle din copite, altul îi întoarce învățătura pe dos (p. 222). Maestrul susține că tinerii nu își respectă profesorii cum a făcut el, niciodată ieșit din cuvântul lui Socrate, ea ripostează că acest termen nu e cel din dialogurile elevului care își proclamă fidelitatea față de învățătorul său (p. 222). Însetată cândva de cunoaștere, tânăra pleacă de lângă Platon când își dă seama că nu o satisfac ideile lui despre dragostea sufletească - o
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
mereu asupra eroinei, cei din jur iau în calcul eventualitatea ca ea să-și curme viața ca răspuns la înjosirile îndurate. Când Marghioala declară că mai grea pedeapsă decât cea pe care și-o va da singură nu există, Ionel ripostează : Vrei să mă șantajezi ? Că te vei sinucide ? (II, p. 629). Căderea femeii în râpă îl face pe Țiclete să se întrebe dacă n-a fost vorba de o tentativă de sinucidere : Doar n-o fi încercat să se arunce
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
Pe 8 martie 1917 (23 februarie, în calendarul rusesc care este în urmă cu 13 zile față de al nostru), insurecția începe cu jefuirea cîtorva brutării din Petrograd, oraș lipsit de trei luni de pîine și combustibil. Ca de obicei, guvernul ripostează trimițînd trupe. Pe 10 martie izbucnește o grevă generală condusă de socialiști. Armata trimisă să înăbușe greva trece de partea mulțimii, iar soldații trag în ofițeri. Unii miniștri sînt arestați. Țarul, întors de pe front, încearcă să ajungă la palat, în timp ce
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
aliați, sau pur și simplu pentru a testa hotărîrea americanilor, Stalin decide în iunie 1948 să blocheze toate căile de acces rutiere și feroviare în direcția Berlinului de vest, condamnînd orașul la izolare și lipsindu-l de electricitate. Imediat, americanii ripostează prin crearea unui gigantic "pod aerian", tranzitîndu-și avioanele prin cele trei culoare aeriene în care teoretic ai liberă trecere și transportînd într-un an mai mult de 2.500,000 tone de provizii de toate felurile, în același timp ei
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
îndepărtează, iar din acest moment, nu se mai impune necesitatea de a subordona totul protecției americane împotriva pericolului nuclear. Acest lucru este cu atît mai evident cu cît într-o epocă în care și rușii dețin mijloacele strategice pentru a riposta unui atac cu armele apocaliptice pe care pînă acum doar inamicii lor potențiali le dețineau, a crede că în cazul unui conflict cele două supraputeri s-ar putea ataca în mod direct a devenit un fapt iluzoriu. Dintr-o dată, Europa
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
Britanic și foarte tînăra "forță de șoc" franceză. După părerea lui Kennedy și a secretarului Apărării Robert Mac Namara, în momentul în care Pentagonul ar adopta această doctrină strategică numită a "ripostei flexibile" (la un atac al adversarului se va riposta în același mod, apoi se va trece la un nivel superior de angajare a forțelor pînă la utilizarea în final a armamentului strategic), nu ar mai exista decît "un singur deget pe trăgaci". La sfîrșitul lui 1962 acest "țel măreț
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
unui "guvern revoluționar al muncitorilor și țăranilor". În zorii zilei de 4 noiembrie, tancurile sovietice pătrund în Budapesta, unde, timp de cîteva zile vor avea loc lupte violente care fac în rîndurile răsculaților mai mult de 2000 de morți. Populația ripostează printr-o grevă generală și prin crearea pe 14 noiembrie a unui Consiliu Muncitoresc Central care, timp de cîteva săptămîni va juca rolul unui al doilea guvern. La sfîrșitul lui noiembrie aproape orice rezistență a încetat pe teritoriul Ungariei. Refugiați
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
afară!... Iar Gheorghe Vernescu, foarte agitat, se adresează băncii ministeriale: — Sunteți niște asasini... Toată Camera e în picioare*, aprinderea tutulor e la culme! Ministrul Nacu răspunde: — Dacă armata vă împiedică să faceți ceea ce ați făcut ieri, își face datoria. Fleva ripostează. — Poporul e ucis!... Atunci Alexandru Marghiloman se scoală. — Dacă-i așa, locul nostru nu mai e aci. Aideți la locul măcelului!... Toată minoritatea se scoală și iese. Dominați de această scenă, toți deputații se reped pe uși iar ședința se
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
în special dacă pericolul poate fi evitat prin efort fizic, dar inutilă pe termen lung și cu siguranță în situațiile stresante din lumea modernă. Nu vă ajută să fugiți cînd agentul de circulație vă trage pe dreapta și nici să ripostați fizic cînd vă amenință șeful. Totuși, deoarece reacția de tip luptă sau fugi le era folositoare strămoșilor noștri, aceasta încă face parte din ființa noastră. Nu e de mirare că, atunci cînd sîntem amenințați, ne sufocăm, avem palpitații, senzație de
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
albastre, pe care se va rostogoli capul ultimului lor urmaș, suspină Bodo. Nu la malul mării, ci aici, În piața orașului nostru, vor muri toți vrăjmașii noștri. Vom da legi blânde pentru prieteni și aspre, neînchipuit de aspre, pentru vrăjmași, ripostă Conrad. O bubuitură năprasnică Îi Întrerupse cuvintele. Mirați, cei patru bărbați din Încăpere priviră afară. Din bun senin, cerul se acoperise cu nori negri, sfâșiați doar de fulgere. Hildebrand Își făcu cutremurat semnul crucii, iar Bertold zâmbi cu amărăciune: — Vezi
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
de bucurie... — Altă dată, altă dată... Nu știu zău, Preasfinte, parcă nu-ți dai seama cum ne zorește timpul! Hugo, pregă teș te-te de ple care și spânzură-l pe ticălosul de acolo, po runci Eglord. Nu, nu, Doamne ferește, ripostă clericul. Vreau să stau și eu de vorbă cu el. și după aceea o să-l folosim cum e mai bine. Crezi că are vreun rost? Întrebă nemulțumit ministerialul. — Nu cred nimic până nu văd. Eu sunt adeptul Sfântului Apostol Toma
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
alături de calul uriaș al ministerialului din Opfingen. și el, și stăpânul lui răsu flau greu, neobișnuiți cu ritmul precipitat al nobilului animal. — M-au făcut cerșetor, blestemații. Mai bine m-ar fi omorât. — Cerșetor? Nu s-ar zice, preasfinte părinte, ripostă cavalerul Înfrânându-și armăsarul. Cine vă vede, monseniore, se poate gândi la orice, numai la mizerie nu. Privirea lui Eglord cercetă cu ironie făptura bucălată a omului sfânt, capul lui rotund ca o bilă, fața strălucind de sudoare și ochii
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
Lacrimi Îmbelșugate Însoțiră această declarație de război, pe care ministerialul o ascultă cu liniște desăvârșită. Pe măsură ce trecea timpul și soața sa Înainta În vârstă, era din ce În ce mai des Învinuit de tot ce se Întâmpla pe această lume. Poate c-ar fi ripostat și el cu vehemență, așa, ca să mai guste din dulceața certurilor conjugale, care făceau ca după ploaie cerul să fie mai senin, dar era prea amărât și fără chef. Deci ridică din umeri și porni s-o caute pe copilă
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
păhărel de vin! — Cine ți-a spus că mergem la mânăstire? se răsti Hugo. Tare-ai mai vrea să mănânci și să dormi bine și să iei banii stăpânului fără să faci nimic! — Ca să fac ceva trebuie să știu ce, ripostă sec slujitorul. Avea un ochi acoperit cu un petic murdar de stofă neagră, iar celălalt Îi sclipea Întunecat. — Fiecare lucru la timpul lui răspunse Hugo Învelindu-se Într-o pelerină groasă. Așteptăm unde trebuie să aș tep tăm, la marginea
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
și În clipa de față și-o riscă pe a lui ca s-o mai scape o dată pe Adelheid! Mi-aș dori să fie mai mulți astfel de eretici printre dreptcredincioșii Bisericii noastre, căci ar putea Învăța multe de la el! ripostă Conrad cu asprime. De prisos să-ți spun că și aceasta trebuie să rămână o taină. În afară de Cuvioșia Ta și de mine, nimeni de la Curte nu trebuie să afle nimic, nici măcar măritul meu frate! — Da, stăpâne, suspină monahul. Ai dreptate
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
un dovleac, adăugă el batjocoritor. Cum sparge capul o ghioagă mânuită cu Îndemânare, de sare țeasta făcută țăndări În toate părțile... Am plecat să văd ce se petrece aici, În casa mea, unde ți-ai adăpostit comoara cea de preț, ripostă sec Adalbrecht. Voiai să-și ia tălpășița? Am ajuns tocmai la timp ca s-o Împiedic, așa că În loc de rânjete batjocoritoare ar trebui să-mi mulțumești, prietene Eglord. — Prea târziu! Conrad e pe urmele mele. Chiamă-ți oamenii, pune-i la posturi
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
a salutat pe cei trei militari în termen, apoi a plecat. Băieții ăștia militarii erau doi soldați și un caporal. Câteva momente au stat nemișcați, privind intens la chichineața din fața lor, luându-și parcă măsurile necesare de siguranță pentru a riposta hotărât în fața "dușmanilor poporului" care-și vor face simțită prezența monstruoasă din clipă în clipă de după ușa atârnând în două balamale obosite. Militarii erau echipați de război: centura cu două cartușiere, baioneta, două încărcătoare de rezervă, arma automată și ranița
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
condamnat în iunie 1949 la 15 ani de închisoare. A trecut prin închisorile de la Craiova, Pitești, Jilava, Târgșor, Gherla, Aiud și Văcărești. Torturat în primul mare lot de victime din Pitești, a fost unul dintre cei care au încercat să riposteze la atacul lui Țurcanu asupra lui Ion Angelescu, motiv pentru care a fost repede anihilat. Se pare că prin ianuarie 1950 a fost transferat la Târgșor, însă a încălcat ordinul de a nu vorbi despre torturile din Pitești, prevenindu-i
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
să-mi spui?! - Ba da! Dar, pentru a se stabili un dialog care să funcționeze, o să te rog să încerci să renunți la tonu-ți ironic și să nu fii tendențios când pui întrebări, să-mi asculți răspunsurile și, înainte de a riposta, să încerci să le pătrunzi subtilitățile. - Subtilități?! Hm! Nu te joci cu cuvintele? Sau... încerci, cumva, să te fofilezi? - Nu, nu! Nu mă fofilez deloc! Doar că trebuie să acceptăm ceva: până la un punct... da! - pot fi considerate subtilități. Dar
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
ales că "avem pentru asta toată libertatea, o libertate pe care nici în visele cele mai optimiste n-au întrezărit-o înaintașii noștri: libertatea de a sluji poporul, clasa muncitoare, partidul acestei clase. Tocmai pentru că iubim profund această libertate vom riposta energic oricăror tendințe liberaliste, vom înfiera în unanimitate, întotdeauna, orice încercări de a se apăra, în numele libertății, cauza burgheziei împotriva cauzei poporului". Problemele critice vor fi tratate, în coraportul său de Paul Georgescu. După ce apelează la Lenin, ajunge și la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
îmi era atîta frică de libertate". Crunte, nesfîrșite și permanente erau bătăile administrate de personalul lagărelor, cu motive reale sau imaginare, fără motive, toate din plăcerea sadică de a lovi în dușmanii poporului care oricum nu aveau șansa nici să riposteze, nici să le evite. Erau, cu mare ușurință și evidentă încîntare pentru torționari, pe rînd, transformați într-o masă de carne sîngerîndă încă pîlpîind de viață. Tortura pe înțelesul tuturor a lui Florin Constantin Pavlovici ne amintește (oare cu cît
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
-i cusută cu ață albă, dragilor, tare mi-e că i-au cășunat pe el din alte motive. Cristi era bruscat și înghiontit zdravăn de polițiști, primind câteva coate în ficat și în stomac. Și nu doar că nu putea riposta sau să se apere, având mâinile încătușate, la spate, dar mai ales nu vedea când și de unde vin loviturile, în bezna din dubă. — De ce mă loviți, fraților ? striga indignat, dar nu primea niciun răspuns. Auzea însă răsuflările oamenilor legii în
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
inamici sau partizani ai lui Ceaușescu: „Cu toți În jurul tronului!”. Când mi se replica că nu e prudent de a-i oferi prea multă putere unui singur ins, aflat În fruntea bucatelor, care putea face „cale’ntoarsă”, țin minte că ripostam cu o stupidă metaforă, cea a „bicicletei”: „- Dacă mergi pe o bicicletă, spuneam, poți să faci „opt-uri” sau să deviezi brusc, dar nu când conduci un mijloc amplu de locomoție care are o uriașă inerție, precum un accelerat; or
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]