2,674 matches
-
Savage Society,1932, London). „Un iepure nu ar acționa - arată V. Pavelescu - prin act de agresiune împotriva unui lup sau urs care s-ar afla în calea satisfacerii unei trebuințe a lui, dar poate deveni o forță agresivă în fața unui rival al său din aceeași specie”. („Examenul critic...”, p. 40). În acest sens, H. Kendler arată că învățarea joacă un rol important în determinarea felului de comportament ca răspuns la frustrare: „Agresiunea este un răspuns instrumental care poate avea diferite consecințe
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
acerbelor lupte pentru putere. Atribuirea de vinovății criminale predecesorilor făcea parte din Însăși viața regimurilor comuniste. După cum Gheorghe Gheorghiu-Dej continua lupta cu troica Pauker-Luca-Georgescu Înlăturată de la putere, și Nicolae Ceaușescu lupta cu ă fantoma lui Dej și cu fostul său rival Alexandru Drăghici (vezi V. Tismăneanu). Anchetarea lui Teohari Georgescu (1953) și „discuțiile” cu Alexandru Drăghici (1968) sunt edificatoare din această perspectivă 8. Sub controlul direct și permanent al Securității, toate instituțiile implicate În angrenajul represiunii au concurat În a asigura
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
celui de-al doilea ministru de Interne al epocii Dej, Alexandru Drăghici. În anul 1968, când al doilea dictator, N. Ceaușescu, Își consolida poziția și prin denunțarea unor abuzuri ale predecesorilor și reabilitarea publică a lui Lucrețiu Pătrășcanu, fostul său rival era supus discuțiilor unei comisii de partid. Acesta Își autoreleva mai Întâi meritul principal: „Dacă a distrus cineva spinarea Gărzii de Fier, eu am făcut acest lucru. Organizațiile ilegale care se creaseră peste tot au fost distruse, eu am făcut
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
și Vâlcele), Dolj (comunele Cioroiași și Băilești), Teleorman (comunele Dobrotești, Negreni și Tătărăști) și Suceava (comuna Drăgoiești)64. Dacă pentru violențele din anii 1951-1952 Gheorghe Gheorghiu-Dej i-a considerat vinovați pe Ana Pauker, Vasile Luca și Teohari Georgescu, principalii săi rivali În PCR În intervalul amintit, pentru perioada ulterioară, când el controla deplin partidul, nici nu trebuia găsită o scuză. În orice caz, Dej poartă principala responsabilitate pentru măsurile coercitive luate la sfârșitul anilor ’50 - Începutul anilor ’60 Împotriva țăranilor care
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
văicăreală; văietat; văitare; victimă; vis; zgîrîietură (1); 772/242/82/160/0 dușman: inamic (129); prieten (96); rău (92); ură (57); răutate (34); invidie (24); om (16); amic (10); om rău (10); aproape (8); manele (8); prost (7); răutăcios (7); rival (7); adversar (6); de moarte (6); viclean (6); vrăjmaș (6); aprig (5); indiferență (5); invidios (5); răufăcător (4); război (4); răzbunare (4); vecin (4); cîine (3); moarte (3); negru (3); nimeni (3); oameni (3); pericol (3); periculos (3); urît (3
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
pericol; personal; cu personalitate puternică; piedică; piept; poziția; principii; a proba; a proteja; protesta; putere; cu răspunsul; rău; răzbate; răzvrăti; reacție; reacțiune; refuzare; a recidiva; regulă; reguli; relație; repulsie; repune; a respinge; restricție; revolta; a se revolta; revoltare; ricoșa; ripostă; rival; sălbatic; scut; serviciu; siguranță; sincer; situației; smalț; sorții; spatele; a sta; stai; stă; suferință; susține; ști; tată; tăcea; teamă; tenis; tremura; trist; țipăt; unde; urî; vine; nu voi; vorbi; vot; vrea; zbate (1); 753/278/79/199/0 oraș: aglomerație
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
al meu; mic; mincinos; mîncare; moarte; pînă la moarte; muzică; nădejde; nebun; necesar; nepăsare; nestatornic; nevoie; Nicolae Ceaușescu; Nicu; noutăți; oră; parșiv; persoană; petrecere; pleacă; poveste; pozitiv; președinte; prezent; prieten, prieten bun; bun prieten; prieten de armă; prietenă; răzeși; relații; rival; roată; Rotari; Rusia; sac; sacrificiu; salutare; Sașa; secrete; Simona; sinceritate; social; spînu; șiret; timp; turiști; uneori; unic; vechi; vecin; viață; Voronin; zîmbet (1); 824/167/47/120/0 trage: împinge (69); pistol (31); ușa (29); pușcă (21); forță (20); putere
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
oaie sau cerb, ale cărui începuturi datează din mileniul al III-lea î.Hr. Potrivit lui Pliniu, care îl citează pe scriitorul roman Varro (sec. I d.Hr.), pergamentul a fost inventat de către Eumenes din Pergam, atunci când Ptolemeu al Egiptului, invidios pe un rival de-al său, colecționar de cărți, a fixat un embargou la exportul de papirus. Deși cele mai vechi pergamente inscripționate datează din timpul Dinastiei a XII-a egiptene, tehnica pregătirii pergamentului s-a perfecționat în secolul al II-lea î.Hr.
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
ce crede despre succes: „Dintre toate mâhnirile, cea mai cumplită e cea a consacrării” (III, 117). Sau: „Orice triumf are ceva profund abject, dacă judecăm după mutra învingătorului. Din păcate, învinsul, dacă învingea el, ar fi avut aceeași expresie ca rivalul său mai norocos. Nu e nimic de făcut: în orice succes există ceva înjositor” (II, 208). Continuă Cioran: „Sper să nu am vreodată prilejul de a-mi clama victoria. Un zeu veghează asupra mea” (idem). Dar nu cumva acest zeu
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
citi în inimile oamenilor; ea se află în palatul zânelor din împărăția Ielelor, spre soare-răsare."332 2. ȘARPELE a. Imaginea a-temporală și a-spațială În cultura universală, Omul și Șarpele au fost considerați opuși unul altuia, complementari, dar și rivali, în același timp. "O linie vie", "o abstracție întrupată", Șarpele poate reprezenta orice și se poate metamorfoza în orice.333 Șarpele reprezintă "un complex arhetipal" care se află la originea vieții: "toți șerpii posibili alcătuiesc împreună o unică multiplicitate primordială
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
-i face concurență. Jacques Robin și Henri Laborit doreau să aducă "noua grilă de intepretare ce avea să scoată marxismul din uz". Însă marxismul era descalificat după '77 și nu a mai fost adversarul implicit al Grupului celor Zece. Noul rival era liberalismul. Mai mulți membri ai Grupului celor Zece, de exemplu Gérard Rosenthal și David Rousset, au fost printre primii care au denunțat impostura comunistă și marxistă. Morin e un fost comunist care a devenit anti-comunist. Marxismul s-a prăbușit
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
maximă tensiune a conflictului, în care toate rezolvările sunt posibile, evoluția ulterioară a personajelor fiind imprevizibilă. De exemplu, în momentul în care George (avertizat de Savista asupra intenției lui Ion de a veni noaptea la Florica) își așteaptă în întuneric rivalul, având pregătită sapa pentru al lovi, cititorul nu poate anticipa dacă Ion va veni sau nu, dacă George îl va lovi sau va renunța, dacă Ion sau George va fi învingător în această confruntare. Situația finală (deznodământul) este momentul ultim
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
nici când îi moare copilul, în care văzuse mai ales o garanție a păstrării pământurilor lui Vasile Baciu. Și în relația cu George Bulbuc, Ion va reacționa cu violență, potrivit firii sale impulsive (scena confrun tării violente dintre cei doi rivali, la cârciuma lui Avrum, de exemplu). După moartea Anei, conflictul cu George este disimulat sub aparența prieteniei, dar viclenia proce durală a eroului va fi denunțată de Savista, oloaga. Pentru toate aceste carențe morale și afective, Ion va plăti cu
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
protagonist și antagonist vizează ambele coordonate conceptuale pe care drama le pune în dezbatere: justiția și iubirea. Scena II din tabloul X (actul III), de exemplu, îi opune pe cei doi eroi nu numai ca oameni politici, ci și ca rivali în iubirea pentru aceeași femeie. Fiecare dintre ei își certifică existența prin enunțuri gnomice și, în același timp, îl caracterizează pe oponentul său. Despre cei doi bărbați din viața ei, Maria - prezență enigmatică, iubitoare și nestatornică, sensibilă și imprevi zibilă
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
parte difuzarea încă limitată a marxismului, ceea ce surprinde mai ales în această cotitură a anului 1880 este varietatea intelectuală și politică a mișcării muncitorești europene, împărțită în numeroase curente; ea este departe de a accepta numai marxismul și principalul său rival de moment, anarhismul. Militanții "Fabian"* și sindicaliștii englezi, "posibiliștii" și conducătorii inspirați de modelul lui Blanqui** în Franța, partizani ai unui "socialism integral", conceput ca un fel de umanism, influențat de neo-kantism și "socialiștii de la catedră" în Germania, iată numai
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
din 1910, pentru a calma spiritele, dar fără prea mare succes. În ajunul Primului Război mondial, eșecul social-democrației austriece privind problema naționalităților nu mai poate fi negat. Modelul german, caracterizat printr-o cooperare strînsă dintre partid și sindicat, are mulți rivali în partidele socialiste din Europa de Nord. Numeroși sînt și intelectualii care li se alătură: critica lor împotriva societății existente îi plasează alături de cei oprimați. În Suedia, unde introducerea tardivă a socialismului științific datează din anul 1860, prima întîlnire muncitorească, importantă a
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
depășește majoritatea din SPD, chiar dacă în această organizație fiind mai mult ca niciodată modelul socialismului internațional ea este cea mai puternică. În sfîrșit, detașîndu-se din ce în ce mai mult de socialismul internațional, unii dintre sindicaliștii revoluționari, inspirați de tezele lui Sorel și a rivalilor săi din Italia, sînt puternici mai ales în această țară, în Franța și Spania. În ciuda aparențelor și a imaginii pe care le oferă Internaționala, socialismul internațional este încă departe de a fi unit. Contextul politic general, caracterizat printr-un apetit
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
chiar înainte de Eliberare, partidele socialiste devin repede capabile să joace un rol important în țara lor. Însă contrar comuniștilor, ei nu dispun de o organizație și nici de o structură internațională aptă să le unifice intervenția, iar în fața marilor lor rivali din rîndul mișcării muncitorești, ei apar mai degrabă în postura de inspirator decît de conducător, în ciuda acțiunii de prim plan din cadrul forțelor Rezistenței. Nu fără greutate, aceștia au știut să se separe de cei care, aflați în rîndurile lor, au
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
muncitorești începînd din anul 1920, apariția Războiului Rece pare să fie însoțită de o nouă progresie a comunismului în detrimentul socialismului democratic, fără vreo posibilitate de revenire: acesta din urmă se vede realmente exclus din orice zonă geopolitică a Europei de către rivalul său. Această situație imediată îi va obliga pe socialiști să acționeze mai mult ca înainte la scară mondială, forțîndu-i să depășească cadrul european unde se cantonaseră în principal pînă acum. Ea explică eforturile acestora de a cîștiga audiență și pe
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
radicală, existentă între socialismul democratic și comunism. Din această analiză generală rezultă că Internaționala va trebui să facă un dublu demers pînă ce efectele destinderii să schimbe profund contextul, începînd cu mijlocul anilor '60: mișcarea socialistă se afirmă ca un rival și se confruntă din punct de vedere ideologic cu comunismul în măsura în care acesta din urmă pretinde că întruchipează "socialismul adevărat". Orice posibilitate de alianță între organizațiile socialiste și partidele comuniste este exclusă, în așa fel încît afilierea Internaționalei Socialiste se subordonează
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
algeriană, care va face obiectul unei polemici acerbe în cadrul IS, SFIO nu poate nici măcar să-și depună candidatura la președinția organizației. Candidatura lui Andersen și succesul său final se explică mai degrabă prin acești factori negativi care îi suprimă numeroși rivali, decît prin cauze pozitive. Ca și Phillips, Andersen nu este liderul organizației sale: pentru a doua oară, accede la președinția IS un socialist care nu joacă în cadrul partidului său decît un rol secundar. Acest fapt indică limitele atracției exercitate de
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
acestor transformări la care a asistat. Totuși, pe plan politic, victoria socialismului asupra comunismului este actualmente indiscutabilă. Anul 1989 pare să închidă paranteza deschisă în 1920, iar din punct de vedere politic, concepțiile socialiste prevalează asupra celor ale vechiului lor rival din cadrul mișcării muncitorești. Cu toate acestea, în ciuda succesului neașteptat, socialismul european nu are încă de ce să-și manifeste bucuria. Această părăsire a "socialismului real" de către popoarele din Europa de Est nu riscă oare să fie însoțită de o respingere categorică a socialismului
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
Inteligența alertă și, firește, orgolioasă, simțul infailibil al propriei superiorități, priceperea șireată, natura lesne de recunoscut a exemplarului unic prin care impune, de pildă, femeilor, l-au predestinat pe Ioanide notorietății. Insularitatea agravează însă diferențele și atrage replica violentă a rivalilor. Personajul ține la distanță lumea printr-o permanentă frondă, chiar dacă realizarea ei este, uneori, neexprimată, rămînînd o simplă, superioară atitudine. Salvarea pe care autorul o rezervă protagonistului, modul său de a opune definitiv lumii distanța separatoare se vor manifesta în
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
mai cu seamă raporturile de ironie ale așezării personajelor, vom vedea că Ioanide are cîteva replici semnificative în roman. Sînt nu doar simetrii, ci imagini de-realizante, ale unui dublu posibil. Să notăm varianta serioasă in spe: arhitect cum Ioanide, rival și deopotrivă pretendent la atențiile Indolentei Pomponescu. Ironia cu care-l înzestrează aproape ostentativ naratorul îl însoțește oriunde, însă fără nici un haz. Este, dacă acceptăm calamburul, un grav al ironiei, ceea ce revine la categoria ridiculizată încă de spiritul rabelaisian, a
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
Juliei Kristeva relevă nevoia lui Swann de a interpreta fără încetare "absențele, ieșirile și minciunile Odettei" și consideră că speculațiile personajului, "animate de scrisoarea iubitei sale pentru Forcheville, apogeu al minciunii, sfîrșesc prin a înscrie în iubire atracția colecționarului pentru rivali și dezgustul său pasional pentru o Odette prostituată."(6) "Dezgustul pasional" pentru partenerul care trădează poate fi citit, dincolo de natura pervertită a pasiunii nu pe deplin conștientizată pentru impur, și ca formă de competiție între rivali, în care victima pune
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]