1,265 matches
-
bănuiam ce va urma. Dar, bunul Dumnezeu m-a mai ocrotit încă de una din cele mai mari și cumplite pedepse nemeritate ce s-ar fi putut abate asupra mea. Numai El a putut hotărî ca măruntaiele mele să nu rodească alt rod decât cel unic al iubirii mele cu Simion, a decis ca trupul meu să rămână pur în toată terfelirea în care l-a târât viața. La sfârșitul dezmățului lor, șeful a plecat și unul din cei trei ne-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
o creangă de salcie, o femeie, un copil, dar atunci când toate celelalte dispar din mintea ta și nu mai vezi nimic în jur, începi să te cramponezi într-un singur loc... atunci dragostea devine distructivă ea pârjolește în jur, nu rodește. Ai o femeie pe care tot tu ți-ai ales-o, un copil. Acum crede ce vrei. Te înțeleg și nu te înțeleg. Numai tu poți să știi dacă iubirea ta este distructivă sau, dimpotrivă, te ajută să-i înțelegi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
misionare, caritative, artistice, de ctitorire de edificii bisericești și monahale, de reinstaurare a cultului Sfântului Andrei, de reintroducere a pelerinajelor și a cultului moaștelor, de menținere a spiritului ecumenic prin dialogul interconfesional etc. Au fost semințele unei ucenicii prețioase, care rodesc astăzi în paginile acestei interesante cărți, contribuție binevenită la explorarea și evaluarea unui domeniu important al mass-media din România, încă niciodată abordat din această dublă perspectivă, a teologului și a specialistului în comunicare. Condeiul Lilianei Naclad reunește oximoronic detașarea teologului
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Journalistic/1410_a_2652]
-
de mijloace, ci dominându-le, independent de ele, însă dependent de impulsul inițial. Acesta pune în mișcare întreaga creație, întreaga istorie, cultură, civilizație... Dependența omului de cuvânt, de Însuși Cuvântul întrupat, este cea care însuflețește discursul religios și care poate rodi în sufletul său pacea, bucuria, dragostea, dorința de comuniune, de apropiere, de iubire față de aproape, într-o expresie cuprinzătoare poate rodi o persoană unică în frumusețea sufletului, dar globală ca existență în Dumnezeu și în comuniune cu alți semeni. Comuniunea
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Journalistic/1410_a_2652]
-
cultură, civilizație... Dependența omului de cuvânt, de Însuși Cuvântul întrupat, este cea care însuflețește discursul religios și care poate rodi în sufletul său pacea, bucuria, dragostea, dorința de comuniune, de apropiere, de iubire față de aproape, într-o expresie cuprinzătoare poate rodi o persoană unică în frumusețea sufletului, dar globală ca existență în Dumnezeu și în comuniune cu alți semeni. Comuniunea însă comportă atitudini și sentimente ce nu pot fi mediate prin nicio tehnică, indiferent de eră, fie Gutenberg, fie web. Deseori
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Journalistic/1410_a_2652]
-
îl primim, riscăm să asistăm cu adevărat la o anulare a rodului pe care trebui să îl dea Cuvântul. Un discurs religios fără valoare autentică este sămânța căzută în pământul plin de spinii și pălămida vremurilor și, deși începe să rodească, foarte curând va fi înăbușit, iar omul care a citit, văzut, auzit cuvântul, care însă nu și-a aflat în el ecoul lăuntric se rupe de comuniunea reală și va deveni la rândul său globalizat, o simplă mașină demnă de
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Journalistic/1410_a_2652]
-
odrasla de patricieni era mai mult decât oricând încredințată că vorbele mari care încearcă să cuprindă necunoscutul și neștiutul nu au nici măcar umbra unei realități. În fața unei voințe covârșitoare, totul trebuia să cedeze. Prima noapte a revederii ei cu Soliman-Sultan rodise domnia vilaietului Ciliciei, în preajma Stambulului - deocamdată temelie a clădirii mărețe pe care o pregătea pentru iubitul său Baiazid. S-a dus și ea împresurată de curtea domnească la țărmul Mării Pontice, să așeze pe Baiazid-bei în scaun de poruncă. I-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
eretic. Mi se părea ceva ieșit din comun, pe măsura ambițiilor mele și nopți la rând mi-am dorit din tot sufletul să fiu la înălțimea unei vinovății atât de importante. Fără voia lui, tata aruncase o sămânță care a rodit, adâncind și mai mult prăpastia dintre mine și el. După povestea cu fratele meu. dorința de a mă comporta ca un "eretic" și de a-mi câștiga astfel o aureolă pe care să n-o împart cu nimeni mi-a
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
iată, agitat, colegul sfioasei prezentatoare găsește lângă piciorul scaunului un alt panou (le-am pierdut deja numărul), în care sunt figurate plastic cursul râului, despărțit în porțiuni de culori diferite, corpul victimei și, cu ajutorul unei înșiruiri de săgeți pe care rodesc noi fracții, itinerarul parcurs de acesta până la locul în care a fost găsit. Ore în șir totul continuă în acest stil. Probabil că, dacă ar ști că ar fi obligat să se confrunte astfel cu urmările propriei fapte, orice răufăcător
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
neputință să fie înoiți iarăși, și aduși la pocăință, fiindcă ei răstignesc din nou pentru ei, pe Fiul lui Dumnezeu și-L dau să fie batjocorit. 7. Cînd un pămînt este adăpat de ploaia care cade adesea pe el, și rodește o iarbă folositoare celor pentru care este lucrat, capătă binecuvîntare de la Dumnezeu. 8. Dar dacă aduce spini și mărăcini, este lepădat și aproape să fie blestemat, și sfîrșește prin a i se pune foc. 9. Măcar că vorbim astfel, prea iubiților
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85082_a_85869]
-
față de pămînt, atît sunt de sus căile Mele față de căile voastre și gîndurile Mele față de gîndurile voastre. 10. Căci, după cum ploaia și zăpada se coboară din ceruri, și nu se mai întorc înapoi, ci udă pămîntul și-l fac să rodească și să odrăslească, pentru ca să dea sămînță semănătorului și pîine celui ce mănîncă, 11. tot așa și Cuvîntul Meu, care iese din gura Mea, nu se întoarce la Mine fără rod, ci va face voia Mea și va împlini planurile Mele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
pîntecelui, fără a se mai căuta pe la vraci calici, ori cum să-și vegheze fiii de urgia războaielor, iar femeile sterpe erau Îndemnate să spună rugăciuni, de trei ori pe zi, pe inima goală, ca astfel SÎntul Duh să le rodească pîntecele. Și toate astea le săvîrșeau fără de răsplată, dacă prin răsplată nu se Înțelegea o coajă de pîine pe care o primeau cu smerenie sau un urcior cu apă rece din care sorbeau cu Înghițituri mici, printre șopoteli. Așa se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
un costum de tweed. Scoase fotografia și citi cele scrise pe spate: „Randolph Lawrence (nom de guerre?), actor amator, concursul de frumusețe din Ramona, 30 august 1922. Un adevărat gentleman din sud. Origini sănătoase, albe. Sper ca sămânța lui să rodească.” 1942: Coleman, hoț, tehnician dentar, iubitor de șobolani, e martor la uciderea lui José Diaz de către Dudley Smith, vede fotografia asta sau altele și îl reperează pe Reynolds Loftis. 1943: Coleman, cu fața lui arsă într-un incendiu???, participă la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
aștept pe Dumnezeu Ca să-mi cine el cu mine, El cu mine, eu cu el, Cum e legea lui Crăciun Lui Crăciun celui bătrân, C-așa mult nu va ședea, Mâine-n prânz s-o ridica, Pleacă-n codru să rodească ș.a.m.d. (9, p. 24). Arhaice și profunde semnificații par a ieși la lumină. În mod ritual, de Crăciun era restabilită starea întreruptă in illo tempore din cauza păcatelor omenești. O stare paradiziacă în care „cerul era aproape de tot de
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
drac”. Pe drum, întâlnește pe rând trei copaci (salcia, rugul și măslinul), pe care îi întreabă în ce loc s-a ascuns diavolul. Primii doi copaci îl mint, și Sf. Sisinie îi blestemă : salcia să înflorească, dar poame să nu rodească, iar rugul să aibă vârfurile unde-și are rădăcinile. Măslinul, care creștea lângă mare (loc consacrat), îi spune adevărul („vădzuiu-l în Mare afunădându-se”) și sfântul îl blagoslovește : „Să fii la toate beséricile de lumină și oamenilor de spasenie”. Sisinie îl
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
am făcut ce trebuia. El stă acolo că ne-a iubit pe noi, pe fiecare din noi. Poate suferința lui Ilie Ilașcu și a colegilor săi este singurul lucru ce unește aceste pământuri românești. Iubirea și speranța lui trebuie să rodească. Să nu ne considerăm liberi și să nu avem pace până nu va fi liber acest om și camarazii săi! Să avem în suflet din suferința acestui om și vom ști ce trebuie să facem. Să nu uităm că vom
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
apropierea casei sale, mai sus de livadă, drept pentru care a adus și plantat soiuri de viță altoi pentru vin și pentru masă specifice zonei (același soiuri fiind recomandate acum de Uniunea Europeană !). Peste câțiva ani, când via a început să rodească, bucuria învățătorului Ioan Marcu avea să se dovedească de scurtă durată, pentru că “tovarășii” de la C.A.P., cărora trebuia să le dea o cotă de struguri au hotărât să o desființeze pe pretext că era nerentabilă. Ce ironie a sorții! Învățătorul
Un dascăl în memoria timpului by Mariana Tofan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91674_a_93225]
-
la întregimea creșterii sale și va căpăta toată a sa putere... Eu am găsit Rusia ca un pârâiaș și o las ca un râu mare. Iar moștenitorii mei o vor face și mai mare, întinsă, hotărâtă de a face să rodească Europa cea stârpită. Eu le las instrucțiunile următoare pe care le recomanduiesc la a lor luare aminte ca să le păzească cu statornicie. A ține nația rusească necurmat în stare de război, spre a avea pe soldații ei pururea deprinși la
MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Gheorghe Boldur-Latescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1668]
-
dintre generații au fost clasate de multă vreme... Cât de justificat este orgoliul unei generații care apare pe "piața literară"? Există o "dialectică" proprie literaturii române? Privită din interiorul muzeelor literare, literatura română este coaptă, așadar aptă în continuare să rodească. Cred în noile generații, valuri, promoții... Nu avem a ne teme: muzeografia literară stă mărturie (mai ales în acești ani, de libertate deplină) că în planul realitate și perspectivă culturală nu este cazul să ne lamentăm față cu Europa. Ai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
opera lor e ca vreascul care se aprinde la baza literaturii perene. Dar și ei sunt importanți, foarte importanți, în digestia unei culturi. De multe ori în rateurile unor scriitori care sunt sortiți neantului se află semințe care ar fi rodit generos dacă altul ar fi fost destinul celui desemnat ca pământ magic. Că talentul numai în pământ magic rodește. Magic e pământul inimii, de exemplu. Or, la Aurel Dumitrașcu fenomenul recuperării operei sale, a citirii poeziei sale este unul în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
în digestia unei culturi. De multe ori în rateurile unor scriitori care sunt sortiți neantului se află semințe care ar fi rodit generos dacă altul ar fi fost destinul celui desemnat ca pământ magic. Că talentul numai în pământ magic rodește. Magic e pământul inimii, de exemplu. Or, la Aurel Dumitrașcu fenomenul recuperării operei sale, a citirii poeziei sale este unul în creștere. "Aisbergul poetic" Aurel Dumitrașcu este tot mai vizibil. Există o minoritate cititoare de poezie care îl receptează ca
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
Ingredientele pun în valoare alimentele, dar nu le înlocuiesc. * Școala este frumoasă mai ales după ce ai terminat-o. * Din surcele nu mai poți reface copacul. * Dacă și-ar pierde visarea, oamenii nu ar mai ști că sunt. * Pomul care nu rodește e un simplu copac. * Omul care nu creează e o simplă viețuitoare. * A învăța de la alții nu e o rușine; rușinos este să nu-i înveți și pe alții ceea ce știi tu. * Orice învățătură de minte e o descoperire științifică
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
ceasul cel din urmă al vieții! Oare Sfânta Scriptură nu spune: "Pământ ești și în pământ te vei întoarce?" Sau nu vedem, că florile și toate buruienele mor și putrezesc spre a-nvia primăvara? Oare bobul de grâu spre a rodi și a da spic frumos nu se aruncă-ntre brazde, ca mai întâi să putrezească și apoi să răsară cu mult mai mândru? Iată, prietene, atâtea pilde pe care le putem lua de la lucrurile neînsuflețite, noi oamenii, care-n mândria
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
religioase și chiar dacă mitropolitul Nectarie nu putea participa la acestea, conferințele se încheiau cu expedierea unei telegrame de supunere fiască la adresa Înaltpreasfințitului Mitropolit Nectarie. Astfel de conferințe au avut loc la Rădăuți, vorbindu-se despre „Parabola bogatului căruia i-a rodit țarina”, la Stănești, pe Siret, unde s-a vorbit despre „Pogorârea Duhului Sfânt”, la Gura Humorului vorbindu-se despre „Parabola fiului pierdut”, la Pârteștii de Sus, la Ilișești unde s-a vorbit despre rugăciunea Împărate ceresc și s-a luat
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
cu cine oare mă asemăn? Nu sunt ca vietățile din ape, căci și ele pot zămisli, în vreme ce eu nu, Doamne! Vai mie, nefericita, cu cine aș putea să mă asemăn? Pământului, nici lui nu-i sunt asemeni, căci și pământul rodește la soroc și pe tine, Doamne, te binecuvântează!” și, iată, un înger al Domnului a venit asupra ei și i-a zis: „Ana, Ana, Domnul a împlinit ruga ta: vei prinde sămânță în pântec și vei naște prunc, iar despre
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]