1,116 matches
-
-l alunga pe Diavol. Totuși, se crede că a rămas în brad puțină "mânie de-a Satanei" și de aceea pocnește când se pune pe foc 349. "Pomul" care-l însoțește pe mort la groapă este făcut dintr-un "pom roditor de grădină" și împodobit cu fructe sau cu păsări făcute din aluat, colăcei, scărițe și cârlige, din aluat, turtă dulce 350. "Pomul morții" este, de fapt, un "pom al vieții", mijlocind "trecerea din lumea aceasta în cealaltă" și oferind umbră
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Suceava, în trecut, se punea câte un brăduț împodobit cu lână albă, la cele patru colțuri ale carului în care era pus sicriul 352. La câtva timp după înmormântare, se plantează, la capul celui petrecut din lumea aceasta, un pom roditor, pentru a-i ușura "traiul" pe lumea cealaltă 353. Trecerea într-o altă dimensiune existențială, a temporalului scăpat de traumele profanului, se realizează printr-un pact organic dintre universaliile ontologice. Relaționarea procesuală dintre arhetipuri stabilește rețeaua de semnificații mitice, valorificând
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
asemănătoare au fost răspândite și la romani, serbările și procesiunile numite Robigalia, în cinstea zeiței Robigo, aveau loc pentru a apăra grâul de rugină (mălură), pentru ploaie la vreme și belșug, iar zeița orientală Ma și Cybela feniciană personificau natura roditoare.385 Un alt ritual de invocare a ploii, întâlnit mai mult în părțile sudice ale României (Oltenia, Muntenia, Dobrogea, sudul Moldovei), este Caloianul, practicat în a treia marți după Paști sau când e mare secetă. Fetele și femeile frământă lut
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
aruncând peste cărbuni paie și frunze uscate. Apoi, se prindeau în joc, în jurul focului, iar când flăcările se mai potoleau, săreau peste foc. În afară de acest obicei, se mai făcea un foc în grădini, pentru a afuma pomii ca să fie mai roditori, iar cu tăciunii rămași se afumau casa și grajdul, pentru a sfinți gospodăria, ferind-o de toate răutățile și de spiritele necurate.424 O altă datină închinată "focurilor", în jurul cărora se joacă alteori se fac "roți de foc" care se
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
un pom din pădure, adus special și tăiat din rădăcină. Acest copac trebuie să ardă în vatră, câte puțin, în fiecare 442seară, până la Bobotează, iar cenușa care se strânge se păstrează și se aruncă la rădăcina pomilor pentru a fi roditori. Element activ și purificator, supus normelor ritualice, focul iese din canonul magicului, devenind tabu, pentru a menține în stare manifestă formele existențiale, făcând posibilă permanenta reîntoarcere la starea dintâi a creației. IV. AERUL Simbol al elevației spirituale și liant gnoseologic
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
la ăști pacatoși; / Vineri a făcut vietățile pomântului / Și păsările cerului; / Sâmbătă a făcut Raiul la răsărit / Și cu tot felul de frumuseți l-a împodobit, / Cu dumbrăvi și cu izvoare / Și cu ape curgătoare, / Pentru toată lumea adapatoare; / Cu câmpii roditoare / Și cu flori mirositoare / Și cu păsări cântatoare."62 "Săptămâna" este prezentată ca ființă mitică a Timpului și în riturile de trecere dintre ani , într-un scenariu sacru imaginar în care pământul este desțelenit de trecut pentru a fi primenit
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
dimineață cărbunii prefăcuți în cenușă prevestesc un an bun și rodnic, iar cei care rămân întregi arată sărăcia. Luna, în mentalitatea țăranului, este "proorocul", "profetul cel mai bun": astfel, "când luna e plină în seara Sf. Vasile, va fi anul roditor, mănos; când nu va fi plină, anul va fi neroditor."183 La lună nouă (crai nou), nu se făceau semănături deoarece boabele nu legau, nu se făceau nunți, pentru că nu durau căsniciile, se făceau farmece de ursită, iar dacă "secera
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
e. Țărcile umblă cârd după om. (...) Țarca de se pune pe gard la o casă, e semn că vor veni oaspeți."273 O altă pasăre prevestitoare este bufnița (cucuveaua) care anunță nenorocirea sau moartea, dar și vremea ploioasă sau vremea roditoare. Pasăre nocturnă, bufnița simbolizează înțelepciunea, reflecția, știința, misterul, moartea 274: "Cucoveaua e din vadană. Traia cu un om și el o bătea, că tot în urma lui îmbla și-l temea. Bătând-o el așa, ea striga "vau! vau!" Și Dumnezeu
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
și viții", să popularizeze „datini strămoșești, portul și limba să fie păstrate cu sfințenie", sfătuindu-i pe agricultori „cum să și muncească pământul mai bine”, cum să-și îngrijească vitele, despre foloasele ce le aduc viermii de mătase, albinele, pomii roditori și vița de vie. Se mai sublinia că societatea avea „un caracter absolut cultural" și se anunța că „are și o bibliotecă de unde oricineîn schimbul unei mici cotizații lunare, poate să-și adape sufletul din izvoarele nesecate ale cărților". Adresându
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
pământ de mai bine de zece fălci pe care se aflau 65 de case împreună cu livezile lor și alte dependințe. Astfel, o întindere mare de pământ, care mai înainte desfăta privirile călătorului cu livezile pline de tot felul de pomi roditori, este prefăcută astăzi în ruine, unele din case au ajuns sub pământ, altora deabia li se mai zăresc vârfurile, iar altora le-a dispărut și cea mai mică urmă. S-au văzut case noi vârâte în pământ până la o distanță
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
la pensie. ... A murit în vara anului 1901 cu sufletul împăcat că‐și împlinise datoria. Chipul lui ridicat în bronz, în fața Școlii normale și inaugurat așa cum se cuvenea, veșnicește un mare suflet de român și o muncă dintre cele mai roditoare, care trebuie să rămână pildă vie tuturor bârlădenilo r.” (G.V. Botez din revista Țara de Jos, nr. 4-6 iulie - septembrie, 1924.) * Scopul luptei politice și profesionale a profesorului Ion Popescu a fost ca „România să devină unită cu t oate
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
pomi fructiferi: meri, peri, cireși. Era o vale mult căutată de Îndrăgostiți, dar și o vale de recreere. De primăvara pînă toamna tîrziu, roadele Îmbelșugate ale acestei văi, apa rece a celor două fîntîni, umbra răcoroasă a sălciilor pletoase, pomii roditori, ciripitul păsărilor, te Îmbie să respiri tihna acestei văi. În partea opusă văii Socului, tot În aceasta deschizătură, este Valea Trestiei, nume dat probabil, de la trestia de baltă ce crește pe vadul văii. Peste „ Dealul Trestiei ” și Între un alt
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
spun azi) ca vechi locuitori ai Greciei, ioni, din neamul ilirilor și al tracilor, misii, hitiți. mai tîrziu ahei și alte seminții. Poziția geografică îi permitea să controleze comerțul dintre nord și sud iar în jur avea un ținut foarte roditor, renumit pentru creșterea oilor și cailor. Opulența și luxul acestei cetăți a atras poftele aheilor, care trăiau mai mult din jaf și silnicii. După ce au cucerit orașul cu faimosul ,,cal troian” l-au jefuit și l-au dat pradă focului
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
Ocean, o insulă care nu este mai mică decît Sicilia. Aceasta ar fi așezată spre miazănoapte, fiind locuită de hiperbo- reeni, oameni cărora li se spune astfel fiindcă, locuiesc dincolo de unde bate vîntul Boreas. Insula are un pământ bun și roditor, iar clima este atît de prielnică, încît în fiecare an întîlnim acolo două recolte. Pe această insulă s-ar fi născut Lete, din care pricină în insulă i se dă lui Apolo, dintre toate zeitățile, cea mai mare cinstire. Iar
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
mai creatoare, cea care îi redă unei limbi vivacitatea și bogăția ei primordiale. Suprem paradox, poate, acesta al logicii de excluziune: Hexagonul a făcut din franceză o enclavă înconjurată de îngrădituri academice și legislative, în alte părți, e un teren roditor și savuros. Francezul nu se simte cu adevărat în largul său în limba franceză, dar francofonul, da. În această zonă de libertate singulară pe care doar limba o conferă, fără limite geopolitice sau instituționale, situăm specifici tatea "spațiului francofon", cu
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
enigmatice întrerupte de aforisme și sentințe terifiante, nelipsind lamentațiile, vederea pământului făgăduinței, marile bestii simbolice și apocaliptice: "...colo... departe... unde soarele se vede așa de frumos... unde câmpiile sunt strălucite și pâraiele răcoroase... unde ceriul e dulce, unde pământul e roditor și giuncele sunt albe... copii, acolo e țara!..." Poemul în întregul lui, cu toate bunele intenții, rămâne fals. În schimb, în proza memorialistică, Al. Russo și-a însușit până la virtuozitate maniera clasicilor târzii, a lui Xavier de Maistre și a
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
un accent de disperare, de neputință În fața foii albe. Alecsandri are o conștiință, În genere, liniștită. Scrisul este, pentru mentalitatea lui de fermier, o recoltă pregătită din vreme. Dacă nu intervine ceva (timpul rău!), recolta este, În genere, bună. CÎmpul roditor se deschide În odaia bine pregătită de iarnă: soba ce duduie, lemnele ce trosnesc, ceaiul aromat, cățeii simpatici, jucăuși. „Iată-mă - scrie poetul amicului Ion Ghica - În sfîrșit, la mine acasă, printre ai mei, dintre care două nepoțele și patru
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Dacă țara Întreagă e un șantier de construcție, Bucureștiul, „târgul vechi”, s-a prefăcut azi Într-o: «Livadă bogată și darnică; cu trunchiurile mari de străzi, cu ramuri de șine cu noduri de poduri și tulpine de grădini, cu stupi roditori de mașini și uzineă». (Ă). Trăsăturile acestea care indică un temperament ardent care-l silesc să scrie Într-o stare (Ă) robustă și limpede participare la „duduitul” fabricii. „Boema la modă” este doar una din coloanele generației tinere educate de
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
o creangă, vibra deasupra credincioșilor, aidoma sabiei atîrnate de-un fir de păr, care-l înspăimînta atîta pe Damocle. Era o priveliște admirabilă. Pădurea era verde ca mușchiul din Icy Glen; copacii falnici și semeți miroseau a sevă, iar pămîntul roditor de sub el semăna cu un război de țesut, pe punctul de a țese un covor superb, a cărui urzeală era alcătuită de cîrceii viței sălbatice și ale cărui motiv erau înseși florile. Toți copacii, cu ramurile lor încărcate; toate tufișurile
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
dat ție putere;slavă celui ce te-a încununat pe tine; slavă celui ce lucrează prin tine tuturor tămăduiri.” „Cu curgerile lacrimilor tale, nerodirea pustiului o ai lucrat și cu suspinurile cele dintru adânc, spre însutite ostenele o ai făcut roditoare. Și te-ai făcut luminător lumii, strălucind cu minunile, Părintele nostru. Roagă-te lui Hristos Dumnezeu, să mântuiască sufletele noastre”. Apariția numelui Sfântului Cassian în calendarul ortodox numai în anii bisecți nu putea rămâne fără un efect negativ, care s-
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
Articolul 1 Se aprobă Zonarea soiurilor de vită de vie roditoare recomandate și autorizate pentru cultura în arealele viticole din România, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin. Articolul 2 În vederea îmbunătățirii sortimentale a zonarii soiurilor de vită de vie roditoare recomandate și autorizate pentru cultura în arealele
EUR-Lex () [Corola-website/Law/160796_a_162125]
-
aprobă Zonarea soiurilor de vită de vie roditoare recomandate și autorizate pentru cultura în arealele viticole din România, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin. Articolul 2 În vederea îmbunătățirii sortimentale a zonarii soiurilor de vită de vie roditoare recomandate și autorizate pentru cultura în arealele viticole, în mod experimental pot fi plantate, pe o suprafață de maximum 10 ha/soi la soiurile pentru struguri de vin și de maximum 5 ha/soi la soiurile pentru struguri de masă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/160796_a_162125]
-
viticole, în mod experimental pot fi plantate, pe o suprafață de maximum 10 ha/soi la soiurile pentru struguri de vin și de maximum 5 ha/soi la soiurile pentru struguri de masă, alte soiuri nobile de vită de vie roditoare care nu sunt incluse în zonarea în vigoare. Articolul 3 La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abroga Ordinul ministrului agriculturii, alimentației și pădurilor nr. 546/2002 privind aprobarea "Zonarii soiurilor de vită de vie roditoare din sortimentul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/160796_a_162125]
-
de vie roditoare care nu sunt incluse în zonarea în vigoare. Articolul 3 La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abroga Ordinul ministrului agriculturii, alimentației și pădurilor nr. 546/2002 privind aprobarea "Zonarii soiurilor de vită de vie roditoare din sortimentul de bază al României, recomandate și autorizate pentru cultura în arealele viticole", publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 874 din 4 decembrie 2002. Articolul 4 Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/160796_a_162125]
-
PENTRU VIȘIN IP-C3 (și pentru cireș) 1037 2000 VV 1 1045 1980 2001 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── IX. VITĂ DE VIE - Vitis sp. L. ───────────────────────────────────────────────────────────────────┬──────────┐ Denumirea soiului Menținătorul Anul Anul │Observații│ înregis- reînscrie-│-------- -│ �� trării rii │Epoca │ │ (radierii)│de │ │ │maturare│ │ ───────────────────────────────────────────────────────────────────┴────────┴─┴ 1 2 3 4 5 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── SOIURI RODITOARE PENTRU MASA Afuz Ali 14 Gr. 1063 1984 2000 V-VI Afuz Ali 93 Mf. 1066 1980 2001 V-VI Augusta 1059, 1069 1984 1998 ÎI Cetățuia 1042 1979 2000 III Chasselas de Băneasa 1059 1978 1999 III-IV Chasselas dore
EUR-Lex () [Corola-website/Law/151487_a_152816]