66,509 matches
-
vom vedea că nu sunt folosite în locul clișeelor de limbaj insuportabile în română, dar pentru că tocmai ele (expresii fixe și/sau foarte uzitate în limba vorbită) sunt clișeele limbii engleze căpătate odată cu fenomenul globalizării, al societății de consum etc. 4. Românul este și bine conceput, si șlefuit, și atent adnotat în subsol cu inserturi teoretice. Niciunde indiferență față de actul scriiturii și ignorarea esteticului pe care le sugerează C. Rogozanu. Într-o notă de subsol, naratorul însuși își mărturisește intenția de a
Clișeele unui nonconformism timid by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12750_a_14075]
-
ca o carte proastă rămâne o carte proastă și atât. No matter what. Chiar dacă ar fi destinată consumului, chiar dacă ar fi scrisă de o afro-americancă pe jumătate evreica, văduva de război, handicapata, obeza, lesbiana și protestanta. Fără a fi narativ, românul nu e nici macar reflexiv. Discuțiile grupului de studenti sunt o vorbărie continuă și deseori fără grație. Se vor marfă, tocmai pentru că sunt un-cool. Blah-blah! Românul ar fi imaginea macro a Jurnalului grupului: "să nu vii cu o chestie pompos intelectuală
Clișeele unui nonconformism timid by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12750_a_14075]
-
pe jumătate evreica, văduva de război, handicapata, obeza, lesbiana și protestanta. Fără a fi narativ, românul nu e nici macar reflexiv. Discuțiile grupului de studenti sunt o vorbărie continuă și deseori fără grație. Se vor marfă, tocmai pentru că sunt un-cool. Blah-blah! Românul ar fi imaginea macro a Jurnalului grupului: "să nu vii cu o chestie pompos intelectuală sau Ťimplicată existențialť ori, la polul opus, să te apuci să notezi o fază 100% realistă. Ideea era să scrii, dacă se poate, despre nimic
Clișeele unui nonconformism timid by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12750_a_14075]
-
discuțiile leneșe ale grupului de prieteni, toate poveștile sunt banale. De aceea autorul insistă pe metaforă Peșterii din final cu "povestea despre orice poveste posibilă, o ficțiune despre Ficțiune". Metaforă care mă trimite cu gândul mai degrabă la un sofisticat român postmodernist ŕ la prozatorii târgovișteni. Inteligent, fără îndoială, cu o scriitura bună și fluenta, dar fără o practică serioasă a ficțiunii adevărate, Adrian Șchiop încearcă un roman al generației deopotrivă nonconformist și de substanță, lucru, totuși, de apreciat. Dar atât
Clișeele unui nonconformism timid by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12750_a_14075]
-
744), dna Smaranda Vultur recenzează cea mai recentă carte (acum și în românește, la Editura " Institutul European" de la Iași, în versiunea lui Mihai Stroe și Iustin Codreanu) a dnei Katherine Verdery, Socialismul: ce a fost și ce urmează. Pentru noi românii, ce a fost socialismul e limpede. Ce este, de asemenea. Cît despre ce urmează, mai greu să ne pronunțăm. Vom citi și noi cartea dnei Verdery.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12768_a_14093]
-
arată că viața înseamnă și poveste. Am coborît în Sibiu și curtea teatrului gazdă s-a umplut. M-am uitat cum muzica maramureșenilor-artiști din Iza, inepuizabili, intră în noi, în fiecare. O curte plină de oameni de peste tot, ruși, nemți, români, camerunezi, irlandezi, americani, abkahasieni, armeni, evrei, canadieni aduși acolo de teatru și pentru teatru se mișcau și jucau pe ritmurile noastre cele mai autentice. Poate doar zongora lui Ion Pop din Maramu să mă fi făcut să mai uit amarul
Orașul minunilor (II) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12762_a_14087]
-
că legea de aur rămâne tăcerea. Aceiași și aceiași mutanți redactează buletinele informative de la radioul și televiziunea națională, aceiași zvonagii-răspândaci-manipulatori dau tonul discuțiilor și vieților noastre. A trebuit să treacă cincisprezece ani pentru a vedea, limpede ca lumina zilei, că românii nu vor, în libertate, decât tot ce voiseră și în sclavie: o coajă de pâine cu salam și câteva ore de idiotizare în fața televizoarelor care deși sunt color, arată realitatea unicoloră a rozului murdar ceaușisto-iliescian. Probabil că și în celelalte
Acum, aisbergul. Urmează „Titanicul” by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12786_a_14111]
-
că în gazetăria postbelică a lui Octavian Goga se reflectă, într-o amplă proporție, latura agresivă a naționalismului său, xenofobia ce i-a distorsionat progresiv conștiința civică. Ardentul bard care și-a înălțat la început vocea în favoarea drepturilor nerecunoscute ale românilor din Ardeal, nu mai e dispus, după 1916, a recunoaște drepturi similare minorităților apărute în România întregită. E o decepționantă contradicție a militantismului care se bucura odinioară de o îndreptățire nu doar etnică, ci și generic democratică, umbra sinistră ce
Cazul Goga (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12776_a_14101]
-
despre Radu Pavel Gheo nu s-ar putea spune că are prea multe tabuuri culturale. După Adio, adio, patria mea cu î din i, cu â din a (best-seller în 2003), volumul apărut anul acesta la Polirom - cu promițătorul titlu Românii e deștepți - îl arată pe Gheo un eseist subtil (și radical), demn, de acord cu el sau nu, de respect.Radu Pavel Gheo e într-o cruciadă pe cont propriu împotriva clișeelor, a locurilor comune și obsesiilor constante ale României
Vocația esteticii de atitudine by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/12790_a_14115]
-
la citatele antisemite și naționaliste ale unor mari intelectuali din perioada interbelică. Așa se gîndea atunci și exemple similare se pot da din mai toate culturile europene. Mi s-a părut unfair din partea autorului să ilustreze etno-naționalismul doar cu exemplul românilor din Transilvania (cronica mea era la această carte, nu la toată opera lui VN). Plurilingvismul este ideal pentru zonele cu populație compozită, dar pe fondul actualei crize a culturii și a crizei învățămîntului este greu de spus cum vor putea
Bucuria de a citi by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12772_a_14097]
-
la noi sunt bătuți. Sau chiar omorâți". Și multe, multe alte întrebări. Nu cred că erau pregătite de alții. Păreau preocupați de gazetărie, așa cum o înțeleg la anii lor: "de ce se publică atât de multe lucruri negative"; "mai au încredere românii în presă"; "ce se întâmplă atunci când apar neadevăruri"; "de ce se scrie atât de mult despre viața personală a vedetelor și fotbaliștilor". Ce poți să le răspunzi, să-i faci să înțeleagă că nu acesta este rostul presei. Și, mai ales
Hotarul by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Journalistic/12787_a_14112]
-
încolo s-au pasionat pentru politică. De pildă, străbunicul meu și cu frații lui au fugit la Paris în 1848, și probabil că de acolo, nu probabil, chiar sigur, că de acolo ne-a rămas ortografia numelui nițel bizară pentru români, cu DJ în loc de G, fiindcă la noi nu exista încă alfabetul latinesc. Deci numele se scria cu o literă din alfabetul chirilic, care există, e ca o furcă. Dar cînd au căpătat un pașaport turcesc la Paris, ăia au scris
Acasă la NEAGU DJUVARA by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/12760_a_14085]
-
Marii Revoluții și că pe urmă, plec de la București la 23 august "44! Sînt niște ..., mă rog, fă-mă mamă cu noroc și pe-urmă aruncă-mă în foc, asta a fost clar. - Toată viața dumneavoastră demonstrează că sînteți un român adevărat. Foarte român. - (rîde) Adică fiindcă am supraviețuit... - Nu. Adică v-ați întors în România imediat după 1990, la Paris fiind, ajutați românii care ajungeau în Occident... - "Adevărul este că în mentalitatea de astăzi, nu se mai percepe faptul că
Acasă la NEAGU DJUVARA by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/12760_a_14085]
-
pe-urmă aruncă-mă în foc, asta a fost clar. - Toată viața dumneavoastră demonstrează că sînteți un român adevărat. Foarte român. - (rîde) Adică fiindcă am supraviețuit... - Nu. Adică v-ați întors în România imediat după 1990, la Paris fiind, ajutați românii care ajungeau în Occident... - "Adevărul este că în mentalitatea de astăzi, nu se mai percepe faptul că noi, generația mea vreau să spun, și generația dinainte de mine, dacă plecam în străinătate ca să facem studii, n-a fost niciodată ca să ne
Acasă la NEAGU DJUVARA by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/12760_a_14085]
-
generația mea vreau să spun, și generația dinainte de mine, dacă plecam în străinătate ca să facem studii, n-a fost niciodată ca să ne stabilim în străinătate. Dar niciodată! Nici vorbă! Nu găsiți un caz la mie să fi rămas în străinătate românul care pleca la studii ! Deci eu în tinerețea mea, niciodată, chiar cînd am făcut liceul, sau Universitatea, în Franța, petreceam totdeauna 3-4 luni la țară, în România, ori contactul era permanent, era un provizorat această...Iar în toamna "47 cînd
Acasă la NEAGU DJUVARA by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/12760_a_14085]
-
școală. Da, asta înseamnă că totuși ea ținea la mine și simțea că-I lipsește ceva dacă nu vorbește limba română. - Nepoata dvs. vorbește și ea românește? - Aia mică, nepoata, dintr-un miracol, s-a măritat și ea cu un român, acum trei ani. Așa că de atunci a început să învețe românește. L-a cunoscut aicea, că a venit să stea cu mine de Anul Nou și întîmplător i-a căzut cu tronc și s-a măritat cu tînărul Andrei Popovici
Acasă la NEAGU DJUVARA by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/12760_a_14085]
-
țării lasă cea mai prosată impresie în cancelariile occidentale.Dacă tot am menționat proiectele (adică absența lor), iată că mai nou se vehiculează unul care-ți face inima să stea în loc: federalizarea Moldovei. Nu e limpede ce interese ar avea românii prin unificarea cu Voroninland - în afara celor de ordin sentimental, firește -, dar e limpede ce interese ar avea rușii: ar redeveni, prin controlul discreționar asupra Transnistriei, vecini cu Europa. Expansionistul Putin ar "penetra" precum cerneala bucata de cretă (vorba reclamei tv
Convalescența cu damf de paralizie by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12769_a_14094]
-
a fost vorba, într-adevăr, de o clară superioritate a industriei alimentare de la noi asupra aceleia a vecinilor din pusta panonică. Dar acum? Acum, semnificația vizitelor întru achiziție de ridichi, roșii, salam sau benzină nu o depășește pe aceea a românilor înșiși care se grăbesc să-și facă plinul atunci când onor guvernul anunță peste noapte "reașezarea" prețurilor la carburanți. E un mic "gheșeft" iluzoriu, o minusculă țeapă trasă statului-balaur. Vă imaginați ce economii se pot face prin umplerea unui rezervor și
Convalescența cu damf de paralizie by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12769_a_14094]
-
exod" are ceva apocaliptic. Nu poți să nu vezi dincolo de rânduri și un periculos avertisment: iată ce se va întâmpla cu noi când vom intra în Uniunea Europeană - vom muri de foame! și, spre deosebire de unguri, care se aprovizionează azi în Transilvania, românii n-or să aibă unde să meargă! În loc să vedem avantajele unei piețe europene imense, vedem catastrofa cauzată de renunțarea la bățul mioritic în care ne sprijinim bărbia de mii de ani. Fără îndoială, ungurii care asaltează granița română n-o
Convalescența cu damf de paralizie by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12769_a_14094]
-
vor afla că are loc un eveniment cultural. Încolo, ce e aia "Târg de carte", chiar "Bookarest 2004", fără un pic de senzațional ? Îți spun tot eu: scăderea ratingului. Și nu se face, deoarece se mizează pe faptul că, oricum, românii, datorită originii lor latino-dacice, sunt inteligenți prin... genă *) -Bine, dar eu ce trebuie să fac ?, l-am întrebat pe Haralampy. -Să mă lași să dorm la voi noaptea asta... *) Se va citi corect genă și nu ghenă, cum ar fi
Evenimentul cultural ca știre de senzație by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12802_a_14127]
-
măcar lucrarea acestuia intitulată Omul delincvent, fiindu-i indicată, dacă avea timp, și studierea lucrării Crima, cauzele și remediile ei, cu mult mai lămuritoare... Replicile, redate cu rigurozitate profesională pe micul ecran în cadrul rubricilor sportive ale tuturor televiziunilor, pentru ca tot românul să știe, au creat destulă vâlvă, dar nu de nivelul la care s-ar fi ajuns dacă, de exemplu, Cornel Dinu i-ar fi spus tranșant lui Victor Pițurcă: -Bă, rigolă, vezi că te împiedici în bretonul neandertalian și-ți
Pițurcă, Dinu și Lombroso by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12842_a_14167]
-
dar, mai ales, succesorului său, Nicolae Ceaușescu. În 1965, semnele noii orientări erau clare și apariția pe scena politică a unui conducător tânăr ce a accentuat aceste tendințe de eliberare, acuzând politica predecesorului său, prea aservită puterilor străine, întărea speranța românilor că "dezghețul" poate veni și din interior, nu doar de pe aripile bombardierelor americane. Consider că aceasta ar fi explicația faptului că, la trei ani de la moartea artistului, regimul se arată subit interesat de destinul lui Ion Țuculescu care, dintr-o dată
Ion Țuculescu - un caz de manipulare by Catalin Davi () [Corola-journal/Journalistic/12839_a_14164]
-
și să vedem ce-o ieși din experiența asta. Să ne pregătim pentru o nouă hibernare, cu capul în țărână, mormăind inaudibil ancestrale blesteme. Să ne recunoaștem învinși, pentru că oricum nu știm ce să facem cu libertatea. Dacă asta vor românii, de ce ne-am mai opune?
Libertatea de-a alege lanțul by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12823_a_14148]
-
dea seama că junimistul Vasile Pojor (din articolul de la Revista revistelor din nr. 16) este una și aceeași persoană cu Vasile Pogor. Facem totuși cuvenita rectificare. "Academia Cațavencu" și viciile A apărut ALMANAH 2004 al Academiei Cațavencu. Tema: Viciile și românii. Ia să vedem ce vicii au românii. Dar mai întîi, capitolele introductive: Cele zece păcate mișto, Despre vicii și păcate și Istoria viciilor. Apoi: alcoolul și țigările (viciul 1), preacurvia (2), furăcismul (3), beția puterii (4), întîrzierea (5), lenevia (6
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12844_a_14169]
-
articolul de la Revista revistelor din nr. 16) este una și aceeași persoană cu Vasile Pogor. Facem totuși cuvenita rectificare. "Academia Cațavencu" și viciile A apărut ALMANAH 2004 al Academiei Cațavencu. Tema: Viciile și românii. Ia să vedem ce vicii au românii. Dar mai întîi, capitolele introductive: Cele zece păcate mișto, Despre vicii și păcate și Istoria viciilor. Apoi: alcoolul și țigările (viciul 1), preacurvia (2), furăcismul (3), beția puterii (4), întîrzierea (5), lenevia (6), mîncatul (7), mitomania (8), jocurile (9). Al
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12844_a_14169]