1,455 matches
-
Grande Union, la détection du public cible de la presse catholique roumaine et l'établissement (par le Saint Siège) des critères et normes décisives pour qu'une publication soit considérée catholique. Au milieu de notre recherche il y a la presse Romano catholique roumaine mais, en vue de réussir une analyse scientifique comparative, on fera d'abord une présentation et une évaluation générale de la presse catholique en Roumanie (qui inclut la presse Greco catholique et celle des minorités catholiques : hongroises, allemandes) et
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
des phénomènes a déterminé le caractère objectif de cette recherche. La période chronologique proposée est la première moitié du XXe siècle. On a choisi cette période parce que le début du siècle est le même avec l'apparition de la presse Romano catholique roumaine des diocèses de Iasi et Bucarest, et les derniers années de la première moitié du XXe siècle représente la période quand le régime communiste a commencé en Roumanie, fait qui a mené à la disparition de la presse catholique de
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
en Roumanie; la publication devrait être un facteur de cohésion et d'unité pour les catholiques (en considérant aussi la diversité de ces chrétiens en Roumanie, en spécial après 1918, quand il y avait plusieurs groups ethniques, deux rites différents: Romano et Greco-catholique et aussi multiples ordres missionnaires: Franciscains, Jésuites, Dominicains, Assomptionnistes etc. L'importance de l'apparition de cette publication a été comprise et il y avait de nombreux projets en ce sens qui ont eu comme objectif l'unité
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
thèmes sociaux et politiques; le journal a cessé d'être publié après trois années à cause des malentendus entre les unis et les latins concernant son management et évolution. A part de l'existence de ce journal, la majorité des publications Romano catholique de Roumanie ont eu une thématique religieuse, sans traiter des thèmes politiques, comme les publications unies dans lesquelles les deux éléments ont été combinés. Dans cet ouvrage on a mis l'accent sur l'analyse des publications catholiques des
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
249-252. 236 G. Redondo, op. cit., p. 187. 237 G. Licata, Giornalismo..., p. 120. 238 Papa Pius XI, Enciclica Non abbiamo bisogno, 29.VI.1931. 239 Au mai existat tensiuni și în 1939-1940, când Mussolini a limitat circulația cotidianului L'Osservatore Romano. 240 A. Majo, op. cit., pp. 173-186. 241 La Croix, Paris, 1 er decembrie 1896 în http://gallica.bnf.fr/ark:/12148/cb343631418/date, consultat la 11.06.2012, ora 00.03. 242 Jean Georgescu, La presse periodique en Roumanie, Oradea
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
comunistă în România, Gheorghe Gheorghiu Dej și statutul polițienesc 1948-1965, Editura Polirom, Iași, 2001, p. 79. 294 H. Stehle, Eastern Politics of the Vatican, 1917-1979, tradusă de Sanda Smith, Ohio University Press, 1981, p. 265. 295 Iulian Munteanu Ghercă, "Biserica Romano Catolică formă de rezistență anticoministă", în Chronos, anul III, nr. 1(4), Iași, 2005, p. 25. 296 Jean Francois Soulet, Istoria comparată a statelor comuniste din 1945 până în zilele noastre, traducere de Silvia Albișteanu, Ana Zbârcea, Editura Polirom, Iași, 1998
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
această presă, de unde se inspiră organele catolice din lumea întreagă, dădea adăpost unor știri tendențioase cu privire la țara noastră, m-am adresat personal Secretariei de Stat care m-a rugat să-l pun în raport cu Contele Dalla Torre, Directorul oficiosului L'Osservatore Romano și oarecum conducătorul general al presei Vaticanului. Fără a întârzia, am însărcinat pe Consultorul nostru eclesiastic Părintele Canonic Aloisiu Tăutu să ia un prim contact cu sus numitul Domn, punându-i la dispoziție și câteva din lucrările de informațiune și
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
special unul din funcționarii Ambasadei a întreține relațiuni zilnice cu această presă. Sunt încredințat că această colaborare cu presa Vaticanului va da cele mai bune rezultate, mai ales întru combaterea propagandei" (Ibidem, volumul 20/1932-1939, ff. 338-339). 955 L'Osservatore Romano a continuat a avea aceeași atitudine de compasiune și înțelegere pentru durerea noastră. Am expediat ultimele numere prin poștă. Revin asupra rugăminții formulată prin telegrama mea nr. 436 de a mulțumi Nunțiului pentru Intervențiunea Papei la Budapesta și atitudinea presei
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
dezbaterii despre proprietate privată îl vom aduce și pe Platon care în opera sa ,,Republica"225 pune în evidență avantajele diviziunii muncii și păstrării uneltelor în proprietate privată. Este un exemplu clasic ce ilustrează rădăcinile puternice, în cultura greacă și romană ale modului de a fi occidental. Din diviziunea muncii ,,rezultă că produsele muncii sunt mai nume roase, mai bine și făcute mai repede, atunci când fiecare face un singur lucru, potrivit cu firea sa, în timpul pe care îl are și fără să
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
conform cărora Europa nu mai este centrul lumii spun multe despre hotărârea de nu ceda în fața creditorilor. În același timp este extrem de dezamăgitor să vezi cum liderul țării care a inventat democrația face o asemenea afirmație. Cultura greacă, alături de cea romană, este baza și sufletul culturii occidentale. Liderii greci nu par să știe exact ce țară conduc. Sunt lipsiți de valori și au o agresivitate gen occupy, specifică răzvrătiților fără cauză. Șantajul actualului guvern socialist este unul vizibil și poate da
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
mustrare, din partea ministrului italian de Externe, a generat, de asemenea, o nouă mirare a premierului Călin Popescu-Tăriceanu, care a spus: „Eu nu am știut de acest demers de politică externă”. Mirarea a mers până la adresarea unui mesaj către premierul italian, Romano Prodi, în care se exprimă regretul pentru gestul ambasadorului. Acum aflăm că, de fapt, acel ambasador avea un mandat de la București. Cine putea să dea un astfel de mandat, care totuși să genereze și să aibă atâta putere, din Externe
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
să-și exprime pozițiile într-o formă unitară, ceea ce cumva s-a plasat într-o notă de relativ risc la adresa relației dintre media politică, mai ales italiană, și buna intenție a semnatarilor. Cosmin Ruscior: Am văzut, domnule ministru Ungureanu, că Romano Prodi, premierul italian, a fost surprins. Guvernul italian spune că e vorba de o imixtiune, premierul român, citez: „Este o modalitate absolut anormală de manifestare a unui ambasador”. Și vă pun această întrebare pentru că, iată, vă întreb, e vorba de
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
383, 478-479, 494, 498, 500, 565, 567, 598, 621, 725, 761, 777, 818, 823-824, 829, 836, 844-845 Potemkin, Grigori Aleksandrovici 173 Potiomkin (cneaz) 171 Powell, Colin 817 Prammer, Barbara 52 Preda, Cezar 515 Preda, Cristian 483 Preda, Gabriela 519-520 Prodi, Romano 308, 314 Pușcaș, Vasile 576-582, 641, 779 Pușkin, Aleksandr 173 Putin, Vladimir 524, 628, 749, 796-797, 808, 823 Quayle, Quinton 267 R Răceanu, Mircea 710 Războiu, Dana 733-734 Regina Maria 268 Rehn, Olli 41-42, 71, 192, 218, 227, 279, 387
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
la dispoziția ofertanților interesați, contra cost, suma încasată neputând depăși costul multiplicării acestora. Capitolul III Limba oficială a ofertei 3.1. Oferta, împreună cu toată corespondenta și documentele licitației, schimbate între ofertant și cumpărător, va trebui sa fie scrisă în limba romana. Capitolul IV Documente ce însoțesc oferta 4.1. Documentația va cuprinde, pe lângă oferta propriu-zisa (model prezentat în anexa nr. 10), si: a) formular de licitație și o lista de prețuri în funcție de caracteristicile tehnico-economice ale bunului ofertat; ... b) documente conform art.
NORME METODOLOGICE nr. 46.544 din 30 iunie 1994 privind organizarea ��i desfăşurarea licitaţiilor pentru achiziţiile publice de bunuri. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111644_a_112973]
-
din Dacia, neexceptând pe cel roman, trebuie să se afle urme de fonologie dacă". În ceea ce-i privește pe coloniștii orientali, el îl citează pe istoricul latin Eutropius care susține că în Dacia au fost aduși coloniști ex toto orbe Romano, ceea ce infirmă teza conferențiarului austriac conform căruia aceștia proveneau exclusiv din Orient. Discuțiile în legătură cu etnogeneza românească îl interesează în cel mai înalt grad, Eminescu urmărind cu mare atenție teoriile formulate în lumea savantă și în publicistica vremii. Într-o pagină
Origine romană sau origine tracă? by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/13679_a_15004]
-
o admirabilă, indiscutabilă, deși discretă, conștiință a demnității personale. Nimeni nu-și făcea iluzia că-l poate umili, că-l poate călca în picioare. Se spuneau multe despre el, pe la spate, dar prezența lui Mircea Zaciu îți reamintea ce înseamnă romana dignitas." Prețul pe care l-a plătit în lupta de uzură cu adversitățile proiectelor sale, în vremea comunismului dar și după 1989, este evocat de mai mulți scriitori, între care și Ioan Moldovan: "A fost mereu un om neliniștit, neîmpăcat
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16583_a_17908]
-
mai departe, fiindcă pentru el asta înseamnă condiția umană: căderea și ridicarea, sublimul și abjectul, cerul pe care îl atinge ființa cu fruntea și abisul în care își scufundă picioarele. Tot el a reușit ca, într-un ciclu de cinci romane avându-l în centru pe căpitanul Alatriste, să zugrăvească întreg Secolul de Aur spaniol sub tot atâtea aspecte: politicul, Inchiziția, războaiele din Flandra, colonizarea Americii, teatrul. Or, așa ceva nu mai făcuse înaintea lui decât Pérez Galdós cu marele său ciclu
Arturo Pérez-Reverte: Clubul Dumas by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Journalistic/13073_a_14398]
-
memoria colectivă și venerați, Ștefan-vodă și duhovnicul său Daniil Sihastrul au fost canonizați de Biserica Ortodoxă Română. La liturghia din acest an, la Putna au fost ierarhii ortodocși români, reprezentantul Patriarhiei de la Istanbul, Patriarhul ortodox al Poloniei și un episcop romano catolic din Italia, care a vorbit despre unitatea în diversitate a creștinilor, după vizita papei Ioan Paul II în România. Prezenți au fost președintele Ion Iliescu, primul-ministru Adrian Năstase, Corneliu Vadim Tudor, Teodor Stolojan, miniștri, senatori etc. La Chișinău, mii
Serbările și congresul de la Putna, 1-3 iule 2004. In: Curierul „Ginta latină” by Viorel Roman () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2339]
-
prezidențiali” de la TVR 1), tocmai spunea națiunii, relativ emoționat și zâmbitor, că nivelul de trai al românilor a fost mai ridicat în 2003 decât în 2002. Brusc ne-am simțit niște juniori “adoptați” prin spatele doamnei baronese Emma Nicholson via Romano Prodi și John Kerry, apoi umiliți prin abandonare pe malurile Hudson-ului newyorkez sau ale Tibru-lui Peninsular... Drept care am recurs la sfânta și binefăcătoarea metodă românească de reechilibrare morală și mentală, respectiv am sugativat fiecare câte trei pălinci de Bihor, după
Oratoriu pentru trombon by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13124_a_14449]
-
încît pentru aceeași noțiune să existe, de pildă, un termen pentru prieteni și altul pentru dușmani. Unul din cuvintele tipice pentru această specializare mi se pare a fi odrasla: conotațiile sale negative sînt, cred, destul de evidente pentru vorbitorii nativi ai romanei contemporane, dar nu pot fi ușor explicate. în fond, semnificația "copil, descendent, urmaș" (repetată din dicționar în dicționar, citată aici după ultima ediție a Dicționarului explicativ, DEX-1996) nu are neapărat potențialități negative; după cum nu oferă o explicație a deprecierii semantice
"Odraslă" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/18166_a_19491]
-
o activitate de atragere și/sau administrare a unor sume de bani rezultate din asocierea în vederea economisirii și acordării de credite într-un sistem colectiv. Articolul 8 Se interzice oricărei persoane, care nu are autorizație emisă de Bancă Națională a Romanei, să utilizeze denumirea de bancă sau derivatele denumirii de bancă, în legătură cu o activitate, un produs sau un serviciu, cu excepția cazului în care aceasta utilizare este stabilită sau recunoscută prin lege sau printr-un acord internațional, sau când, din contextul în
LEGE nr. 58 din 5 martie 1998 (*republicată*)(**actualizata**) privind activitatea bancara. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164673_a_166002]
-
c) lucrătorul stagiar - străinul încadrat în munca, a cărui prezența pe teritoriul României este strict determinată în timp și are drept scop îmbunătățirea pregătirii profesionale și a cunoștințelor lingvistice și culturale; ... d) lucrătorul sezonier - străinul încadrat în munca pe teritoriul Romanei, pe un loc de muncă bine definit, într-un sector de activitate care se desfășoară în funcție de succesiunea anotimpurilor, în baza unui contract individual de muncă încheiat pe perioadă determinată; ... e) lucrătorul transfrontalier - străinul încadrat în munca în localitățile de frontieră
LEGE nr. 203 din 28 decembrie 1999 - (*actualizată*) privind permisele de muncă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151689_a_153018]
-
c) lucrătorul stagiar - străinul încadrat în munca, a cărui prezența pe teritoriul României este strict determinată în timp și are drept scop îmbunătățirea pregătirii profesionale și a cunoștințelor lingvistice și culturale; ... d) lucrătorul sezonier - străinul încadrat în munca pe teritoriul Romanei, pe un loc de muncă bine definit, într-un sector de activitate care se desfășoară în funcție de succesiunea anotimpurilor, în baza unui contract individual de muncă încheiat pe perioadă determinată; ... e) lucrătorul transfrontalier - străinul încadrat în munca în localitățile de frontieră
LEGE nr. 203 din 28 decembrie 1999 - (*actualizata*) privind permisele de muncă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/157437_a_158766]
-
centrale sau, după caz, locale, menționate în hotărâre. Articolul 31 (1) Prevederile prezentei legi se completează, în ceea ce privește urmărirea și judecata, cu dispozițiile Codului de procedura penală. ... (2) Dispozițiile Legii nr. 92/1992 ... pentru organizarea judecătorească, republicată în Monitorul Oficial al Romanei, Partea I, nr. 259 din 30 septembrie 1997, cu modificările și completările ulterioare, se aplică în mod corespunzător și prezentei legi, în măsura în care aceasta nu prevede altfel. ------------- Alin. (2) al art. 31 a fost introdus de pct. 24 al art. I
LEGE nr. 78 din 8 mai 2000 (*actualizată*) pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/149911_a_151240]
-
N.Racotă, nr.16-18 sector 1 București 27,21 -"- ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────���───────── 684. Apartament nr. 16 str. N.Racotă, nr.16-18 sector 1 București 22,11 -"- ******) ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 685. Teren str. Romană, nr.2 sector 1 București 22,48 -"- ─────────────────────────────────────��────────────────────────────────────────────────────── 686. Imobil și garaj str. Alexandru Romano, sector 2 București 573,00 -"- nr.19 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 687. Imobil și garaj str. C.A. Rosetti, nr.33 sector 2 București 1.785,85 -"- ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 688. Imobil str. C.A. Rosetti, nr.35 sector 2 București 1.967,00 -"- ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 689. Imobil str.
HOTĂRÂRE nr. 60 din 21 ianuarie 2005 (*actualizată*) privind organizarea şi funcţionarea Regiei Autonome "Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164865_a_166194]