1,470 matches
-
văd, sub roțile deșertăciunii, nădejdile zdrobite toate, toate” (Neliniști). Însemnări, așadar, tânguitor-juvenile, regizate în decorul simbolist amintit, de unde nu pot fi absente, desigur, nici referințele muzicale tipice - „notele de pian în singurătate”, „clavirul... cernit și stins”, „serenada plopilor”, „sonata tăcerii”, „romanța apei” etc. etc. Pe alocuri, semnele unei conștiințe a convenționalității acestui univers transpar cu destulă claritate: „Era în toate acestea tristețea unei poezii vechi”, „Toate acestea - știi? - sunt ca într-un vechi album”, „Vezi seară romantică și fată ca lumină
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
crâmpeie/De hăuriri întârziete.// Cu capul rezemat de-o mână/ Pe-un colț de masă îmi caut loc,/Ca să rămâi gândind la tine -/fără noroc” (În noapte). La fel ca la Ion Minulescu, rezonanțele versului se pierd în inflexiuni de romanță: „Și-ți cad în părul galben/pe-obrajii tăi cei dragi/ Și-ți cad în părul galben,/Și toată ești acuma/Muietă în miragi” (Singuri). Cele mai personale reflexe sunt legate de sentimentul golului, al suspendării: „Îi gol, îi larg
VERNESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290496_a_291825]
-
a hotărât să consacre un număr de pagini studiilor de literatură, precum și prozei beletristice”. În consecință, își va modifica și denumirea potrivit noii orientări. Cele mai multe versuri sunt influențate de simbolism și aparțin lui Al. Macedonski (Năluca unei nopți), Ion Minulescu (Romanța ultimei seri, Cânta un matelot, Romanță apocrifă), G. Bacovia (Gris, Finis, Plumb, Amurg de iarnă, semnate G. Andoni), Ion Pillat (Visai o cetate...), Perpessicius (Miriapodul), B. Fundoianu (Poem profan, Arșița, Corespondențe), F. Aderca (Pământ și om, Tragedie), Adrian Maniu (Tisană
VERSURI SI PROZA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290501_a_291830]
-
de pagini studiilor de literatură, precum și prozei beletristice”. În consecință, își va modifica și denumirea potrivit noii orientări. Cele mai multe versuri sunt influențate de simbolism și aparțin lui Al. Macedonski (Năluca unei nopți), Ion Minulescu (Romanța ultimei seri, Cânta un matelot, Romanță apocrifă), G. Bacovia (Gris, Finis, Plumb, Amurg de iarnă, semnate G. Andoni), Ion Pillat (Visai o cetate...), Perpessicius (Miriapodul), B. Fundoianu (Poem profan, Arșița, Corespondențe), F. Aderca (Pământ și om, Tragedie), Adrian Maniu (Tisană sufletească), Al. Colorian (Sonată), Eugeniu Sperantia
VERSURI SI PROZA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290501_a_291830]
-
sale. Combătând-i din ce în ce mai violent pe „roșii”, își atrage fulgerele presei liberale oficioase, fiind atacat chiar de „Telegraful”, la care colabora. Macedonski dă pentru partea literară a ziarului tălmăciri din Gottfried August Bürger și Fr. Wey, adaptează versiunea franceză a Romanței spaniole de Pușkin, traduce din La Fontaine, Chateaubriand, Lamartine, Nicolas Gilbert, Al. Dumas, E. Guinot, transpune în românește basmul sârbesc Lâna de aur. Publică, de asemenea, versuri, povestiri și nuvele, unele apărute și în alte periodice, însemnări de călătorie, cronici
VESTEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290508_a_291837]
-
Hodoș" nu era Încă prezentă, iar la exclamația din refren („Dar nu-mi place știu de ce!”), răspunsul ținea cont doar de eternul capriciu feminin: „Că-i vicleană pentru-aceea!”, fără a se face nici o referire la naționalitatea cochetei invocate În versurile romanței. Ținând cont de aceste elemente, de faptul că poezia nu Îi aparține lui Iancu XE "Iancu" și că, În varianta din Foaie nu figura concluzia naționalistă, se pot afirma următoarele: poezia a circulat pornind fie de la versiunea publicată În 1838
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
refren Însă, ca și prin tema specific romantică a nestatorniciei și capriciului feminin, bucata prezintă afinități puternice cu maniera șansonetistă, à la Béranger, caracteristică poeziei lui C.A. Rosetti. De altfel, tot În acești ani (1839), poetul bucureștean va scrie romanța sa de mare succes, „A cui e vina?”. Inegale ca valoare, cele două piese consonează În spiritul și morala lor (ca și prin elementul formal al refrenului), cu o singură diferență, Însă de mare semnificație: poetul din Ardeal Își va
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Andrei Medinski) Gheorghe Doja Prin pădure Ulei pe pânză „Nu trebuie însă bănuită de simplă preocupare ilustrativă această pasiune pentru folclor și anecdotică. Există la Doja, în special, o plăcere a fabulației plastice încărcată de simboluri tăinuite. Atunci când transcrie o romanță cu frumoasa din fereastră pe timp de seară, cu lăutari și cu voinici chipeși, el aduce in tablou nu o realitate văzută, eventual biografică, ci una de spectacol, posibil doar în mediul imaginar in care stelele, pârâiașul, păsările de noapte
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
Pescari în Deltă, ca și compozițiile cu numeroase personaje (Lupeni 1929), îi ofereau prilejul exprimării unor bogate trăiri, împlinirea unei naturi bogat înzestrate (la care se adăuga faptul că avea o voce frumoasă, baritonală și cultiva un folclor muzical suburban, romanțe, cântece de lume etc. stârnind admirația vecinilor).” ( Vasile Savonea - Arta naivă în România, Ed. Meridiane, București, 1980, pag. 76) Velniciuc Camelia Mirabela 1983 Pictor „Eu personal simt un act de curaj împotriva resemnării sau a blazării. Pictura mă ajută să
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
4 copii toți vorbesc românește inclusiv mama care e de alt neam. Cornelia Damian Taiț artistă americană de origine română, frecventă la București cu expoziții de peisaje create cu dragoste pentru patria sa. Eugen Călin (New-York) autorul unui volum de „romanțe, cântece și joc” cu evocarea celor ce i-au îndrumat pașii la liceul „Ferdinand” din Turda, „Costache Negruzzi” din Iași. Nicholas Titus (Conneticut) născut în America este preot poartă cu drag insignele satului de lângă Arad unde s-au născut
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
A studiat la Conservatorul din Iași și la cel din Petersburg. A fost profesor și director al Conservatorului din Iași, conducător al Corului Metropolitan și al Orchestrei simfonice din Iași. Creația sa cuprinde muzică corală religioasă și laică, lucrări ocazionale, romanțe. A armonizat melodii populare și a publicat recenzii și studii muzicale, articole în legătură cu valoarea folclorului ca bază pentru dezvoltarea muzicii culte. Ciprian Porumbescu 1853 - S-a născut la șipot, în nordul Moldovei. Înaintaș al muzicii românești, a început prin a
PROBE DE EVALUARE LA EDUCAȚIA MUZICALĂ by Marinela Bugeac () [Corola-publishinghouse/Science/91589_a_93185]
-
valorificarea culturii naționale în rândurile populației românești din Transilvania, Banat și Bucovina. Printre lucrările cele mai importante figurează: opereta “Crai Nou”, cantatele “Altarul Mănăstirii Putna” și “La malurile Prutului”, “Balada pentru vioară și pian”. A scris numeroase coruri, cântece și romanțe, muzică instrumentală, un mare număr de piese de dans, studii. Ion Vidu 1863 - S-a născut la Mânerău, lângă Arad. A fost un mare animator al vieții muzicale din Banat și un compozitor de seamă în domeniul muzicii corale. Multe
PROBE DE EVALUARE LA EDUCAȚIA MUZICALĂ by Marinela Bugeac () [Corola-publishinghouse/Science/91589_a_93185]
-
și grea încercare, pentru care îi mulțumim.” ( Andrei Medinski) „Nu trebuie însă bănuită de simplă preocupare ilustrativă această pasiune pentru folclor și anecdotică. Există la Doja, în special, o plăcere a fabulației plastice încărcată de simboluri tăinuite. Atunci când transcrie o romanță cu frumoasa din fereastră pe timp de seară, cu lăutari și cu voinici chipeși, el aduce in tablou nu o realitate văzută, eventual biografică, ci una de spectacol, posibil doar în mediul imaginar in care stelele, pârâiașul, păsările de noapte
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
modeste ale înaintașilor săi (F. Ruschitzki, I.A. Wachmann, H. Ehrlich, Anton Pann, Carol Miculli și Al. Berdescu), V. are în vedere partea melodică. Astfel, el alcătuiește o lucrare amplă, Muzica populară, cuprinzând balade, colinde, doine, idile și pastorale, hore, romanțe, jocuri de brâu. Susținut de Alecsandri, care elogiază strădania culegătorului de a aduna „o comoară națională”, o prezintă Academiei Române sub titlul general Poezia populară pusă în muzică, colecția fiind premiată în 1886, după o amânare de trei ani, îngăduită pentru
VULPIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290670_a_291999]
-
Dintre speciile populare predomină cântecele, urmate de balade, de colinde și texte la paparude. În afara baladelor cunoscute din colecțiile lui V. Alecsandri, S. Fl. Marian și G. Dem. Teodorescu, merită reținute câteva piese reprezentative culese din Banat. Între „idile” și „romanțe” V. nu face o distincție netă, iar la „jocuri populare” își trece adesea propriile producții. El a continuat să publice arii populare și între 1900 și 1908. Meritul lui este de a fi atestat vechimea și circulația unor cântece și
VULPIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290670_a_291999]
-
și evoluția repertoriului și a stilului de execuție lăutăresc. Culegeri: Muzica populară. Balade, colinde, doine, idyle, București, [1885]; Poezia populară pusă în muzică, București, 1886; Muzica populară, vol. II: Horele noastre, Leipzig, f.a.; Poezia populară pusă în muzică, vol. III: Romanțe, București, 1897. Repere bibliografice: Titu Maiorescu [Raport la colecția de folclor a lui Dimitrie Vulpian], AAR, memoriile secțiunii literare, 1885, 1; Muzica română premiată în Franța, F, 1891, 49; Biografia lui Dimitrie Vulpian, „Izvorașul”, 1923, 5-6; Predescu, Encicl., 914; George
VULPIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290670_a_291999]
-
elegiac și sentimental al timpului, au avut o muzicalitate capabilă să le asigure o receptare imediată. Motive romantice - veghea, toamna, luna, noaptea - sunt frazate obsesiv. Z. și-a însușit de la romanticii apuseni tonalitatea pesimistă a mărturisirii, învăluită uneori în melodia romanței sau în țesătura baladei. Confesiunea Mariei (Sora Maria), un „suflet blestemat”, o amintește îndeaproape pe cea a lui Rolla din poemul lui Alfred de Musset. Cântecul zvânturatului reia monologul byronian, Poetul și muza dezvoltă tema pierderii credinței, cu ecouri din
ZAMPHIRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290701_a_292030]
-
Adaggio-ul lui Albinoni, cânta teme clasice, teme din filme, teme din vremurile de glorie ale comunismului, care stârneau simpatia celor nostalgici. Cânta un album întreg de la Placebo, în parc, pe la amiază, când se schimbau turele de elevi de la liceu. Cânta romanțele Ioanei Radu în fața casei de pensii și din cer curgeau lacrimi de bătrâni mișcați. Acum e un fenomen la nivelul întregului oraș. Pisica oranj cu șase voci. Am auzit chiar că Institutul Cultural Român ar vrea s-o exporte. De
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2169_a_3494]
-
vine Andrei Ciurunga, scoală din morți Cîmpia Eichenbaum, oprirea cît o coordonată topometrică, dacă e cu putință în spații Möbius aș vrea modelul lor, îmi bat gentuța de genunchi, buzunar de plastic la piept cutie de cerșit, acordeonul pe două romanțe românești, în hol mă ia feroviarul în brațe și mă trece în celălalt vagon, orb, miriștea arsă, petice de vie se mențin și peste Bălți, medic legist la Ocnița, tot don' doctor! casă lîngă stația Bălți-Oraș, banii de la naș, are
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
rămas pentru mine o enigmă faptul că mama putea rezolva unele probleme ale nepotului său. Cântau frumos atât mama cât și tata. Sora Elisabeta se asocia adesea cu vocea sa plăcută și ne ofereau momente de desfătare. Cântau mai ales romanțe, dar și unele cântece religioase. Îmi amintesc cu plăcere că la unele clăci, la care participau mulți vecini, se dădeau adevărate spectacole de muzică și poezie. Eram foarte apreciat de bunicul. Toți au observat că sunt nepotul său la care
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
nu-ți plac. Ascultă! muzica nu-ți place?insistam eu ca să n-o mai văd supărată. Bine că nu mai aud manele, că mă plictisiseră. Într-adevăr în noul autocar am avut parte de o muzică plăcută, fiind vorba de romanțe pe care le preferam manelelor, că orice se spune, mai frumos sună, de pildă, „Din o mie de flori te-am ales/ Din o mie de flori te-am cules....” din cuprinsul unei romanțe , decât „Te iubesc și orice-ai
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
o muzică plăcută, fiind vorba de romanțe pe care le preferam manelelor, că orice se spune, mai frumos sună, de pildă, „Din o mie de flori te-am ales/ Din o mie de flori te-am cules....” din cuprinsul unei romanțe , decât „Te iubesc și orice-ai face/ La tine totul îmi place „ din cuprinsul unei manele. E drept că cei care reprezentau firma de autotransport pe care nu vreau s-o numesc, pentru a nu-i face reclamă proastă, deși
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
râdeau, beau și povesteau anecdote care de care mai frivole și mai de râs, de Pepelea, de țigani, de popi, eu îmi mânam viața cu capul așezat între mâni, cu coatele răzimate de marginea mesei, neascultând la ei și citind romanțe fioroase și fantastice cari-mi iritau creierii 276. Delicatețea sufletească a copilului se transformă, în viața de toate zilele, într-una fizică, concretă. Deși era în plină iarnă, pentru că Ioan dormea am început să mă plimbu desculț, ca să nu fac
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
Damian Drăghici care cântă frecvent cu Zoran Bregovici etc. Pentru perioada contemporană și alți cântăreți de succes care au abordat ritmuri diverse muzicale și-au recunoscut originile rrome cum ar fi: Ștefan Bănică (muzică de revistă și de voie bună, romanțe), Johny Răducanu (jazz), Andra și Pepe (muzică ușoară) ș.m.a. De unde vine denumirea de ursari? Se poate avansa ideea că rromii talentați la muzică erau solicitați de dresori (circari) pentru a realiza dresajul urșilor. Astfel, puiul de urs adus din sălbăticie
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
unul dintre acei mari cântăreți populari care prin creația și felul lui propriu de interpretare, a contribuit la formarea și Îmbogățirea muzicii populare de tip lăutăresc, născută din Îmbinarea elementelor de muzică populară românească cu elemente ale muzicii orientale, ale romanței ruse și cu unele implanturi occidentale. A Întreprins numeroase turnee prin țările românești, inclusiv În Republica Moldova de astăzi (la Chișinău și Telenești). Săptămânalul francez “La Vie parisienne” relata În 1874 că, Barbu Lăutaru a reprodus o improvizație de-a lui
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]