2,161 matches
-
Călinescu), și se va sinucide, dând, în felul său, replica supremă mediului trivial în care a trăit. Critica a observat în Brațul Andromedei, ca și în celelalte romane ale lui M., dezvoltarea concomitentă a unei alte teme care structurează universul romanesc și individualizează personajele: bovarismul. Pentru Andrei Lazăr, năzuința către idealul erotic este modul său de a-și încununa existența într-o suprarealitate compensatoare și opusă cotidianului dezolant, așa cum pentru locotenentul Ragaiac ori pentru Mihnea Băiatu, protagoniștii din Rusoaica și din
MIHAESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288116_a_289445]
-
762-765; Vianu, Arta, II, 261-268; Ion Ichim, Gib Mihăescu, Brăila, [1942]; Papadima, Creatorii, 186-211; Călinescu, Ulysse, 59-61; Laurențiu Ulici, Gib Mihăescu, scriitor al obsesiei, VR, 1967, 2; Manolescu, Teme, I, 121-136; Crohmălniceanu, Literatura, I, 548-557, 662-663; Liviu Petrescu, Realitate și romanesc, București, 1969, 231-252; Oprea, 5 prozatori, 203-236; Andriescu, Disocieri, 197-222; Mihail Diaconescu, Gib I. Mihăescu, București, 1973; Andriescu, Relief, 228-271; Balotă, Ion, 182-243; Zaciu, Bivuac, 69-73; Micu, „Gândirea”, 705, passim; Dan, Proza, 297-300; Negoițescu, Analize, 224-232; Protopopescu, Romanul, 186-205; Papahagi
MIHAESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288116_a_289445]
-
și realitatea poetică, surprinse în contiguitatea lor esențială. Publicat în 1980, volumul Pradă realului marchează un viraj decisiv în direcția metatextualului. Ca prozator, M. este autorul unui ciclu numit generic Intermezzo. Cărțile seriei pun în dispozitiv, din perspectiva unei conștiințe romanești bine articulate și armate teoretic, o provocare adresată tradiției literare intimiste și mimetice, țintind redefinirea unor concepte ca sinceritate, autenticitate sau experiență. Paralel cu ambiguizarea relației dintre viață și scris, romanele ciclului Intermezzo se remarcă prin ineditul tehnicii de dramatizare
MINCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288152_a_289481]
-
sui-generis, tot minulescian, adică încărcat de blândă autoironie și sentimentalism disimulat. Proza lui M. cuprinde romane, nuvele și povestiri. Deși critica vremii nu a receptat-o cu entuziasm (mai ales Călinescu, Lovinescu, Perpessicius), M. aduce unele tentative de inovare tehnică romanescă și, mai ales în nuvele, elementul fantastic. Casa cu geamurile portocalii, ca și nuvelele și povestirile din Măști de bronz și lampioane de porțelan (1920) și Cetiți-le noaptea (1930), parțial și romanul Bărbierul regelui Midas (1931) au o scriitură
MINULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288163_a_289492]
-
public pentru un modernism decadent, frivol, amoral și cinic, cu rezolvări melodramatice (sfârșituri tragice, sinucideri etc.) sau senzaționale (intrigă polițistă). Tot în modernismul decadent se include erotismul exacerbat, morbid și frivol, atribuit mai ales personajelor feminine. O încercare de tehnică romanescă pe mai multe planuri narative, cu un joc de duble și triple reflecții ale personajului, anunță proza modernă. Umorul și ironia, ca și autopastișa confirmă că scriitorul le-a conceput ca pe un exercițiu literar, ca pe o improvizație de
MINULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288163_a_289492]
-
astăzi un flux important de imigranți români. Am discutat pe larg despre acest lucru în Bogdan Voicu (2005, Penuria Pseudo-Modernă a Postcomunismului Românesc. Volumul I. Schimbarea socială și acțiunile indivizilor, Expert Projects, Iași. FILENAME \p D:\microsoft\docuri nefacute\Satul romanesc operat.doc PAGE 63
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
toate pseudoîndrăznelile și ambiguitățile îngăduite de o cenzură mai perversă, mai interactivă (până la negocierea unor cuvinte) și uneori mai creativă, dar oferă o imagine integral falsificată a epocii pe care pretinde a o resuscita ad usum delphini. Tipologia (sau antropologia) romanescă e considerabil mai săracă și mai ideologizată, iar tentativele mai sofisticate de verosimilizare a textului nu pot convinge decât pe cei gata convinși, deși reușesc uneori să genereze o falsă memorie socială aparent subversivă, în realitate un produs al „inginerilor
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
de milă, el se mișcă la marginea societății, în parte pentru a-și apăra onoarea. Societatea este o amenințare; instituțiile ei sunt conduse de oameni corupți; căsnicia, în loc să-i ofere un refugiu, limitează libertatea eroului (Wolfe, 1985, p. 62). Cilclul romanesc al lui Raymond Chandler epuizează și compromite învățămintele cavalerești pe care părea să le îmbrățișeze. Convențiile atât de onorabile ale Evului Mediu nu-și mai găsesc ecou în deloc brava lume nouă a modernității. Abandonul lui Marlowe nu înseamnă nici
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
răfuielilor sumare ale deșertului californian. Condamnat de tribunal sau de justiția brutală și rapidă a glonțului bine țintit, criminalul iese din scenă odată cu încheierea cărții. Când precizează că pedepsirea asasinului ține mai puțin de perspectiva morală, cât de „logica formei” romanești, Chandler nu numai că are dreptate, dar ne dovedește că demersul său se află în perfect acord cu premisele demonstrației. A îngădui unui text să rămână descusut, a nu plumbui cu grijă toate fantele înseamnă a nu fi un meseriaș
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
reușit să ni-l arate în întreaga lui fragilitate și precaritate emoțională. La mijloc, ca un ax pe care se rotesc cele două planuri narative menționate, Chandler a plasat un capitol cu totul derutant pentru cititorul nefamiliarizat cu tehnicile sale romanești. Astfel de capitole sunt frecvent inserate în aproape fiecare carte, dar, de data aceasta, autorul nu mai face efortul de a ne ascunde că prin glasul lui Henry Clarendon IV, bătrânul infirm care-și petrece timpul în Camera de Sticlă
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
de la aceste reverii se dezvoltă stări hipnoide care sunt „fundamentul, condiția necesară unei isterii”. Chiar și în absența acestor stări hipnoide, se știe că, în cazul personalității isterice, în percepția realului se infiltrează o serie de reprezentări imaginare, iar reveriile romanești, fixațiile amoroase fără speranță și proiectele irealiste sunt cât se poate de frecvente (Lansier și Olivier-Martin, 1993). Un alt tip de patologie - personalitatea schizoidă - este caracterizată printr-o tendință spre visare, spre izolare, „spre abandonul vieții practice în favoarea vieții interioare
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
Griviței și a Gării de Nord, un nucleu incandescent, cu un „duh tăinuit” ce bântuie temperamente violente, un lumpen primar, balcanic (Patul nr. 6). El este, în special, reporterul vieții nocturne, vag cunoscute, a marelui oraș. În reportajele - multe la limita scriiturii romanești, cu accente mateine - din ciclurile Apașii Capitalei, Nopți bucureștene ș.a., adulmecă și portretizează lumea „țațelor” și a proxeneților („baronul” Lăzărică, Sbonghici, „un simbol social”), a peripateticienelor uzate, a bandiților (Gaetan, asasinul „monden”), a „candriilor” brutali și pitorești. Conform principiului că
BRUNEA-FOX. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285887_a_287216]
-
Thomas Mann, Joyce, Proust rămân modele de urmat: nu obiecte de imitație, ci termeni de emulație. La fel după cum Nietzsche nu e un capitol „clasat” din istoria filosofiei, ci, într-o lectură personală, un izvor viu. Definitorii pentru opera lui romanescă sunt - fără să-i epuizeze specificitatea - câteva trăsături pe care însuși scriitorul le considera, într-un articol, a fi caracteristice romanului modern în general: abordarea unei tematici vizând problemele individului nu în relație sau în opoziție cu societatea ori cu
BREBAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285877_a_287206]
-
factologică, particularizând destinele contemporanilor. SCRIERI: Fântâna vulturilor, Cluj-Napoca, 1978; Întoarcerea fiilor, Cluj-Napoca, 1982; Vizitele necunoscutei, București, 1983; Călători ca apele, Cluj-Napoca, 1987; Iubește-ți clipa, Cluj-Napoca, 1991; Despre societatea vitelor eroine, Cluj-Napoca, 1996. Repere bibliografice: Mircea Popa, Istorie contemporană și romanesc, ST, 1982, 12; Ioana Bot, Tineri prozatori, TR, 1986, 37; Cornel Munteanu, Topos sătmărean, LCF, 1988, 21; Ulici, Lit. rom., I, 421-423; Popa, Ist. lit., II, 749-750. Ct.C.
BOLOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285809_a_287138]
-
personajele (re)trăiesc secretele tenebroase ale familiilor din care fac parte, printr-o repetată proiecție retroactivă într-o a patra secvență: a strămoșilor. Precum s-a observat, tehnicile scriiturii derivă din Noul Roman francez, însă materialul uman și intriga prelucrează romanescul senzațional romantic și naturalist: personaje suspectate că s-au născut din incest, frați care evită în ultima clipă incestul, după o sumedenie de identificări înșelătoare, scenografie macabră, stihii dezlănțuite, destine damnate. O tehnică asemănătoare folosește B. în Pădurea și trei
BOTEZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285836_a_287165]
-
se poate de serios. Numeroase trimiteri livrești, mulțimea simbolurilor și a emblemelor fac din acest volum o scriere „cu cheie”, ce poate fi citită „ca un mic tratat de istorie scris cu procedeele prozei lui Borges” (Sorin Titel). Același demers romanesc este folosit și în Castelul Romanului. Etymologicum parvum (1981), o narațiune insolită de tip fantastic. Eroul, Logographus, pornește într-o călătorie inițiatică în misteriosul Castel al Romanului, o fortăreață ce păzește cu strictețe o altă realitate, închisă, severă, aristocratică. Drumul
BREZIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285883_a_287212]
-
Istoriei... este asemănătoare cu aceea a basmului Prâslea cel voinic și merele de aur, din colecția de mai târziu a lui Petre Ispirescu. Relatarea peripețiilor mezinului împăratului Acleton, plecat pentru a o regăsi pe aleasa inimii lui, satisfăcea nevoia de romanesc a unui public încă puțin evoluat, crescut în atmosfera poveștilor autohtone și a cărților populare. O anume fluiditate a versurilor, simplitatea limbii și accesibilitatea lecturii, apropierea de modelele folclorice au făcut ca această scriere să se bucure de o difuzare
BARAC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285616_a_286945]
-
într-un interviu. Scriitorul nu disjunge maniheic între personaje negative și pozitive, ci este interesat de involuția în planul moral atât a directorului satrap, cât și a altor individualități marcate și alterate de sistem. Cu o acțiune captivantă, alternând observația romanescă și notația de jurnal intim, cartea este o alegorie, un exercițiu de exorcizare împotriva unor comportamente patologice. Scriitorul își continuă observațiile „clinice” într-o nouă carte, cu un titlu simbolic, Căprioara de ghips (2001). Subiectul se desfășoară pe două planuri
BACALBASA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285519_a_286848]
-
genului (Romanul urban românesc, Romanul psihologic românesc ș.a.). Invocând nu o dată disocierile lui Benedetto Croce privitoare la vârstele literaturii, ține să remarce că lirismul - „o caracteristică permanentă și strivitor dominantă” la români - ar putea fi o cauză în întârzierea genului romanesc la noi. Pentru B., creația e „un proces de asociere, de coerență și sinteză”; opera țâșnește dintr-o „apă interioară” și dă seamă de profunzimea și tensiunile acesteia, vibrațiile lăuntrice răsfrângându-se în „plastica formală” a scrierii. Câteva foiletoane sunt
BADAUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285532_a_286861]
-
circumstanțe controlabile, povestirile lui B. au un caracter destul de elaborat. Regimului aluziv al narațiunii i se adaugă o rețea densă de simboluri, de gesturi și apariții premonitorii, care conferă volumelor autorului o coerență obișnuită mai curând în cazul unor construcții romanești. Unitare prin atmosfera crepusculară pe care o evocă, textele parabolice din volumul Luna și tramvaiul 5 (1994) pot fi citite ca o utopie negativă. Drumul personajelor spre un Enad încremenit într-un Ev Mediu decorativ este presărat de avertismente ce
BAISKI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285553_a_286882]
-
psihologic în zona problemelor de familie, temă recurentă a prozei lui B. Însă conform părerii criticii, autorul nu excelează în registrul prozei scurte, aptitudinile sale în sondarea analitică a conștiinței personajelor și spiritul demonstrativ necesitând o structură amplă, de tip romanesc. Într-adevăr, romanele lui B. sunt superioare stilistic, tematic și structural scrierilor anterioare. Copilăria, adolescența și tinerețea lui Nicolae Ostia (1971) reprezintă cronica unei fatalități existențiale. Până la maturitate, timp de cincisprezece ani, Nicolae Ostia trăiește coșmarul claustrării, fiind închis și
BALANOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285577_a_286906]
-
tablouri gigantești („urgia” elementelor în furtună) sau fantezia detaliilor, descrise de un ochi rafinat (etalarea de daruri princiare, ceremonii nupțiale sau îndoliate, arsenalul crimei romantice). Nuvelele istorice ale lui A., amestec nediferențiat de erudiție, elemente legendare cu ținte mitice și romanesc senzațional, sunt relatate linear, într-o compoziție minimală, de un narator unic, surprins de pusee jurnalistice (vorbind, anacronic, de „republici”, „deputați”, „vot”, „guvern național” ș.a.). Deși valențele artistice ale limbii scriitorului au fost totdeauna discutabile, A. apare bine orientat teoretic
ASACHI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285464_a_286793]
-
am început cu lehamite și derută această plutire printre neliniști. Le-am scris numele de mii de ori în minte, apoi pe hârtie, pentru că nimic nu se lămurea, nu devenea mai clar.” Este cea mai exactă (auto)caracterizare a universului romanesc al lui B. Conflictul în aceste narațiuni se desfășoară întotdeauna pe cel puțin două planuri: în raporturile protagonistului cu lumea ca sistem de relații omologate, apoi în relație cu sine însuși ca analist al refuzului acestor relații și foarte adesea
BUZURA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285979_a_287308]
-
Stănescu, Jurnal, I, 95-98; Mioara Apolzan, Casa ficțiunii, București, 1979, 81-114; Sângeorzan, Conversații, 235-238; Băileșteanu, Refracții, 215-220; Moraru, Semnele, 185-190, 199-203; Culcer, Serii, 161-167; Tomuș, Mișcarea, 254-257,262-265; Zaciu, Cu cărțile, 102-108; Dobrescu, Foiletoane, II, 106-116; Mihai Zamfir, O formulă romanescă originală și emblematică, CC, 1982, 12; Gorcea, Structură, 123-125, 185-186, 200-205; Livescu, Scene, 190-193; Iorgulescu, Ceara, 234-238; Simuț, Diferența, 167-172; Steinhardt, Critică, 132-135; Vlad, Lectura rom., 132-140; Dimisianu, Lecturi, 137-145; Gheorghiu, Reflexe; 29-32; Laurențiu Ulici, Confort Procust, București, 1983, 212-215
BUZURA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285979_a_287308]
-
Sunt abordate chestiuni teoretice, după cum se publică și studii aplicate asupra literaturii române și străine sau a unor scriitori. Primul număr, de pildă, este dedicat problematicii romanului. Colaborează Liviu Petrescu (Începuturile romanului românesc), Marian Papahagi (care se ocupă de creația romanescă a lui Mircea Eliade), Al. Călinescu (Despre portretul romanesc), Mircea Zaciu (romanul interbelic), Ion Vartic (despre romanul lui Kafka), Mihai Ungheanu. La masa rotundă intitulată Starea personajului în romanul de azi participă Ovid S. Crohmălniceanu, Georgeta Horodincă, Nicolae Manolescu, Eugen
CAIETE CRITICE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286004_a_287333]