4,365 matches
-
s-a născut la data de 14 aprilie 1894, în orașul Hârlău (azi în județul Iași), în familia tâmplarului și apicultorului Anton Petz și a soției sale, Iosefina. Cei doi au avut 16 copii, dintre care doi au devenit preoți romano-catolici: Gheorghe și Anton (cu 15 ani mai tânăr decât fratele său, a fost paroh la Răchiteni și Iugani). În anul 1905, părinții săi au construit o biserică pe terenul grădinii lor din Hârlău, biserica fiind sfințită la data de 2
Gheorghe Petz () [Corola-website/Science/315936_a_317265]
-
fratele său, a fost paroh la Răchiteni și Iugani). În anul 1905, părinții săi au construit o biserică pe terenul grădinii lor din Hârlău, biserica fiind sfințită la data de 2 octombrie 1905. A fost admis la studii la Seminarul Romano-Catolic din Iași la 14 martie 1907. În perioada desfășurării Primului Război Mondial, a lucrat ca agent sanitar în spitalele armatei. Odată terminat războiul, în perioada 1919-1922, Gheorghe Petz a fost trimis pentru studii teologice la Colegiul "De Propaganda Fide" din Roma, unde
Gheorghe Petz () [Corola-website/Science/315936_a_317265]
-
agent sanitar în spitalele armatei. Odată terminat războiul, în perioada 1919-1922, Gheorghe Petz a fost trimis pentru studii teologice la Colegiul "De Propaganda Fide" din Roma, unde a obținut titlul științific de doctor în teologie. A fost hirotonit ca preot romano-catolic la Roma la 17 decembrie 1921. La revenirea în țară, părintele dr. Petz a fost numit profesor și prefect la Seminarul Romano-Catolic "Sf. Iosif" din Iași, unde a activat timp de șapte ani. La sfârșitul lunii noiembrie 1928 părintele Petz
Gheorghe Petz () [Corola-website/Science/315936_a_317265]
-
Propaganda Fide" din Roma, unde a obținut titlul științific de doctor în teologie. A fost hirotonit ca preot romano-catolic la Roma la 17 decembrie 1921. La revenirea în țară, părintele dr. Petz a fost numit profesor și prefect la Seminarul Romano-Catolic "Sf. Iosif" din Iași, unde a activat timp de șapte ani. La sfârșitul lunii noiembrie 1928 părintele Petz a fost numit, prin decret episcopal al episcopului Mihai Robu, în postul de preot-paroh al Parohiei Romano-Catolice "Trupul și Sângele Domnului" din
Gheorghe Petz () [Corola-website/Science/315936_a_317265]
-
profesor și prefect la Seminarul Romano-Catolic "Sf. Iosif" din Iași, unde a activat timp de șapte ani. La sfârșitul lunii noiembrie 1928 părintele Petz a fost numit, prin decret episcopal al episcopului Mihai Robu, în postul de preot-paroh al Parohiei Romano-Catolice "Trupul și Sângele Domnului" din satul Gherăești (județul Neamț). În calitate de paroh, pr. Petz s-a dovedit un foarte bun administrator parohial, veghind la dezvoltarea armonioasă a vieții creștine în parohie. În paralel, el s-a ocupat și de administrarea Parohiei
Gheorghe Petz () [Corola-website/Science/315936_a_317265]
-
Trupul și Sângele Domnului" din satul Gherăești (județul Neamț). În calitate de paroh, pr. Petz s-a dovedit un foarte bun administrator parohial, veghind la dezvoltarea armonioasă a vieții creștine în parohie. În paralel, el s-a ocupat și de administrarea Parohiei Romano-Catolice Bârgăuani din județul Neamț. În toamna anului 1933, episcopul Mihai Robu l-a numit pe părintele Petz în postul de preot-paroh al Parohiei Romano-Catolice din satul Butea (județul Iași), în locul pr. Ioan Ferenț, care administrase parohia timp de zece ani
Gheorghe Petz () [Corola-website/Science/315936_a_317265]
-
armonioasă a vieții creștine în parohie. În paralel, el s-a ocupat și de administrarea Parohiei Romano-Catolice Bârgăuani din județul Neamț. În toamna anului 1933, episcopul Mihai Robu l-a numit pe părintele Petz în postul de preot-paroh al Parohiei Romano-Catolice din satul Butea (județul Iași), în locul pr. Ioan Ferenț, care administrase parohia timp de zece ani și decedase la 3 august 1933. La începutul lui octombrie 1933, părintele Petz predă administrarea Parohiei Gherăești către noul paroh, pr. Ioan Mărtinaș. Ca
Gheorghe Petz () [Corola-website/Science/315936_a_317265]
-
paroh, pr. Ioan Mărtinaș. Ca o apreciere a meritelor sale, a fost ales consilier episcopal și decan al Decanatului Siret. După instaurarea în România a regimului comunist și denunțarea unilaterală la 17 iunie 1948 a Concordatului de către același regim, Biserica Romano-Catolică a fost supusă unei cenzuri severe. Pentru a asigura continuitate în conducerea diecezelor, Sfântul Scaun a intervenit cu instrucțiuni speciale, jurisdicția diecezei fiind încredințată unor locțiitori de episcop, cu denumirea de ordinarius substitutus. Cu ocazia sosirii la Iași a noului
Gheorghe Petz () [Corola-website/Science/315936_a_317265]
-
căreia pr. dr. Gheorghe Petz a citit documentul papal de numire a lui Anton Durcovici ca episcop titular al Diecezei de Iași, iar apoi mesajul papei Pius al XII-lea către credincioșii diecezei. Părintele Petz a colaborat la conducerea Diecezei Romano-Catolice de Iași, după arestarea la 26 iunie 1949 a episcopului de Iași, dr. Anton Durcovici. Acesta îl numise ca succesor al episcopului Marcu Glaser la deținerea jurisdicției Diecezei de Iași. La data de 6 august 1949, au sosit la Butea
Gheorghe Petz () [Corola-website/Science/315936_a_317265]
-
Vatican. Deși organele de securitate au încercat în aceeași zi să-l împiedice să părăsească satul Butea, autoritățile comuniste declarând comuna Butea ca fiind "contaminată de tifos exantematic" , pr. Petz a reușit să ajungă în aceeași seară la sediul Episcopiei Romano-Catolice de Iași. Ulterior, el a călătorit la București, având o serie de întâlniri cu nunțiul apostolic Gerald Patrick O'Hara (9-20 iunie 1950). Nereușind să obțină recunoașterea calității oficiale de conducător al Diecezei Romano-Catolice de Iași, pr. Gheorghe Petz s-
Gheorghe Petz () [Corola-website/Science/315936_a_317265]
-
în aceeași seară la sediul Episcopiei Romano-Catolice de Iași. Ulterior, el a călătorit la București, având o serie de întâlniri cu nunțiul apostolic Gerald Patrick O'Hara (9-20 iunie 1950). Nereușind să obțină recunoașterea calității oficiale de conducător al Diecezei Romano-Catolice de Iași, pr. Gheorghe Petz s-a întors în satul Butea la data de 2 august 1950, administrând de aici Episcopia. A fost acuzat de Securitate că i-a adăpostit în clădirile Parohiei Butea pe aviatoarea Smaranda Brăescu și pe
Gheorghe Petz () [Corola-website/Science/315936_a_317265]
-
maghiari (80,5%). Principalele minorități sunt cele de români (11,69%) și romi (5,26%). Pentru 2,37% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, nu există o religie majoritară, locuitorii fiind reformați (49,16%), romano-catolici (30,88%), ortodocși (10,45%), greco-catolici (2,35%), baptiști (2,34%) și penticostali (1,13%). Pentru 2,4% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Această zonă a suferit timpuriu efectele trecerii de la cultura rurală autohtonă la cultura civilă, fapt
Valea lui Mihai () [Corola-website/Science/297074_a_298403]
-
Biserica "Sfânta Elisabeta" din Ilișești este o biserică romano-catolică construită în anul 1895 în satul Ilișești (județul Suceava). Ea se află pe o uliță a satului care se intersectează cu DN17. După anexarea Bucovinei de către Imperiul Habsburgic (1775), autoritățile austriece au adus aici coloniști de origine germană, care proveneau
Biserica Sfânta Elisabeta din Ilișești () [Corola-website/Science/323327_a_324656]
-
imperiului și din landurile germane. Primii coloniști germani au sosit la Ilișești (în ) în 1787 și erau țărani din Hessen, Pfalz și Baden, de confesiune evanghelică (luterană). Cu timpul, au început să sosească și familii de etnici germani de religie romano-catolică. Comunitatea germană a continuat să crească până în 1918. Pe măsura dezvoltării comunității germane, s-a construit în sat o școală germană, care a funcționat ca „Școală Privată Germană Protestantă” până în 1940. Etnicii germani au construit și biserici: o biserică catolică
Biserica Sfânta Elisabeta din Ilișești () [Corola-website/Science/323327_a_324656]
-
în parte, inclusiv pentru terenurile și pădurile germanilor care au emigrat. Printr-un proces-verbal, statul român a preluat biserica evanghelică din Ilișești. Fosta biserică luterană a fost nefolosită o lungă perioadă, în acest timp ea fiind devastată și jefuită. Biserica romano-catolică din Ilișești a fost construită în anul 1895, de către comunitatea germanilor de religie catolică din satul Ilișești (în ), aflat pe atunci în Ducatul Bucovinei. La momentul acela, în satul Ilișești locuiau mulți etnici germani. Biserica a fost construită în apropiere
Biserica Sfânta Elisabeta din Ilișești () [Corola-website/Science/323327_a_324656]
-
Suceava de Gura Humorului, pe o uliță laterală aflată în parea stângă. Ea are hramul “Sfânta Elisabeta a Portugaliei” (sărbătorit la 4 iulie). După datele Recensământului general al populației României din 29 decembrie 1930, în satul Ilișești locuiau 151 credincioși romano-catolici (3,57% din populația localității) și 1 greco-catolic. Marea majoritate a lor era de etnie germană. În perioada regimului comunist, numărul credincioșilor romano-catolici din Ilișești s-a micșorat în mod continuu, majoritatea lor (fiind de etnie germană sau polonă) emigrând
Biserica Sfânta Elisabeta din Ilișești () [Corola-website/Science/323327_a_324656]
-
După datele Recensământului general al populației României din 29 decembrie 1930, în satul Ilișești locuiau 151 credincioși romano-catolici (3,57% din populația localității) și 1 greco-catolic. Marea majoritate a lor era de etnie germană. În perioada regimului comunist, numărul credincioșilor romano-catolici din Ilișești s-a micșorat în mod continuu, majoritatea lor (fiind de etnie germană sau polonă) emigrând în Germania. Ca urmare a scăderii permanente a numărului de credincioși prin emigrări în Germania, mutări în alte localități sau deces, Biserica romano-catolică
Biserica Sfânta Elisabeta din Ilișești () [Corola-website/Science/323327_a_324656]
-
romano-catolici din Ilișești s-a micșorat în mod continuu, majoritatea lor (fiind de etnie germană sau polonă) emigrând în Germania. Ca urmare a scăderii permanente a numărului de credincioși prin emigrări în Germania, mutări în alte localități sau deces, Biserica romano-catolică din Ilișești a ajuns să fie folosită doar o singură dată pe an, mai exact cu ocazia sărbătoririi hramului lăcașului de cult. Cu prilejul hramului, la biserica din Ilișești se merge ca într-un soi de pelerinaj, cu autocare și
Biserica Sfânta Elisabeta din Ilișești () [Corola-website/Science/323327_a_324656]
-
pentru a se putea oficia liturghia. Preotul Dumitru Patrașcu, paroh de Suceava și decan de Bucovina, își exprima în anul 2001 disponibilitatea de a ceda biserica unui alt cult creștin, dacă vor exista cereri în acest sens. În prezent, Biserica romano-catolică din Ilișești este filială a Parohiei "Adormirea Maicii Domnului" din Cacica. În această biserică sunt celebrate liturghii doar de sărbătoarea hramului, în restul timpului rămânând închisă.
Biserica Sfânta Elisabeta din Ilișești () [Corola-website/Science/323327_a_324656]
-
(Pavel) (în , sau "Conversio Pauli") este o sărbătoare romano-catolică, fixată pentru 25 ianuarie în Calendarul roman universal. În această zi a anului 1554 misionarii iezuiți au înființat misiunea Sf. Paul pe coasta de est a Braziliei, misiune ce va deveni apoi orașul Săo Paulo. Sărbătoarea își are originea, probabil
Convertirea Sfântului Paul () [Corola-website/Science/303276_a_304605]
-
i-au ajutat, printre care: Dumitru Terzea, Nicolae Calcea, Petru Purecel, Nicolae Bocarnea etc. Astăzi sunt multe familii mixte. La biserică ortodoxă vin adesea și catolici și reformați, uneori aducând și ofrande. Comunitatea maghiară formată în 1910 din 84 credincioși romano-catolici și 73 reformați, în 1992 mai avea doar 12 catolici și 9 reformați. De mai multe ori parohia Barcani a fost vacanță, fiind administrată de preoții din jur. Primul preot stabil a fost Gheorghe Burlea (august 1902-februarie 1925), care în
Barcani, Covasna () [Corola-website/Science/300369_a_301698]
-
o forță de viață". În 1947,înainte de secularizarea Europei și marea așezare de non-europeni în Olanda,majoritatea cetațenilor din Olanda s-au identificat ca și creștini.În același an,44,3% au aparținut cultelor protestante,38,7% au aprținut Bisericii Romano-Catolice și 17,1% au fost neafiliate.De atunci,prabușirea generală în religiozitate a lovit protestanții oarecum mai mult decât catolicii,de unde se explică parțial de ce Biserica Catolică are un procent mai mare decât protestanții din zilele noastre.În 2003 acest
Demografia Olandei () [Corola-website/Science/319641_a_320970]
-
, născut "Vasile Aștileanu", (n. 14 martie 1914, Cluj - d. 6 august 1984, Arad) a fost un preot român unit (greco-catolic), secretar al episcopului Iuliu Hossu, deținut politic, apoi paroh romano-catolic și ulterior episcop ortodox al Episcopiei Aradului. Vasile Aștileanu a urmat studiile secundare la Liceul "George Bariț" din Cluj (1925-1933), cele superioare la Academia Teologică Unită din Cluj (1933-1935), continuând cu studii de Filosofie și Teologie în Colegiul “De Propaganda
Visarion Aștileanu () [Corola-website/Science/317945_a_319274]
-
secretar eparhial și preot la Biserica Bob din Cluj (1942-1949). Între 1952-1955 a fost deținut politic ca preot greco-catolic, sub acuzația de a fi organizat rezistența unită în Episcopia de Cluj-Gherla. După eliberare a funcționat pentru scurt timp ca paroh romano-catolic la Biserica Sfinții Apostoli Petru și Paul din Răducăneni, în actualul județ Iași. În anul 1958 a trecut la Biserica Ortodoxă Română, unde a funcționat mai întâi ca inspector patriarhal, apoi, din 1962 ca episcop vicar patriarhal. În anul 1973
Visarion Aștileanu () [Corola-website/Science/317945_a_319274]
-
pentru autocare.Alături de monumentala biserică, pe teritoriul comunei Fărcașa demne de amintit sunt: Biserica ortodoxă Nouă din Buzești cu hramul “Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril” datată din anul 1992, Biserica “Pogorârea Sfântului Duh” din Fărcașa ctitorită în anul 1978, Biserica Romano-catolică cu hramul “Sfântul Nicolae” din Fărcașa, construită în secolul al XIV-lea, Biserica “Sfinții Arhangheli” din satul Sirbi ridicată în anul 1998, Biserica “Adormirea Maicii Domnului” din satul Tămaia construită în anul 1889 și Biserica greco-catolică cu hramul “Adormirea Preacuratei
Comuna Fărcașa, Maramureș () [Corola-website/Science/310638_a_311967]