1,061 matches
-
Romanță de Aurel Rău - invadate de locuri comune și de un lirism superficial; sau unele poezii despre Bulgaria ale lui A.E. Baconsky, în care este evidentă incapacitatea de a vedea imaginea grandioasă în plină transformare a noii Bulgarii. În ce privește rondelurile lui A. Gurghianu, autorul recurge la această formă fixă, fără ca ea să fie în vreun fel cerută de conținutul de idei exprimat - de altminteri și confuz. Tot astfel în proză, greșita orientare a scriitorilor a dus la precumpănirea aspectelor negative
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
care-l dau versurile recente ale lui M. Beniuc și proza lui Zaharia Stancu (...). Ce bine e să citești cărți, să luneci pe Dunăre în jos cu Darie, să cutreieri mările cu Balada marinarilor, să râzi de Carafu, să cânți Rondelul dopului isteț în nasul unui oportunist binecunoscut! Ce minunat e să-i știi pe Camil Petrescu, pe Călinescu, pe Jar, pe Preda, pe Vianu că șed la mașina de scris și-ți pregătesc cărți pentru la anul! Numai lor li
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Gigea-Gorun. A colaborat la „Ramuri”, „Contemporanul”, „Convorbiri literare”, „Flacăra”, „Săptămâna”, „Rațiunea”, „Historica” (Dolj), „Mozaicul” ș.a. G. actualizează sonetul în volumele Pentru dreptate se aprinse focul, Căldura vieții (1979), Amintiri de acasă (1981), La poarta vremii (1981), Sonete sentimentale (2002) și rondelul într-o plachetă intitulată ca atare (2001). Autorul se definește ca poet al tradiției, al universului pierdut al unei vârste romantice, un nostalgic al copilăriei edenice și al satului românesc. Ca memorialist, în volumele Oameni și evenimente craiovene (2001), Despre
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287279_a_288608]
-
dreptate se aprinse focul, pref. Al. Piru, Craiova, 1977; Căldura vieții, București, 1979; Amintiri de acasă, București, 1981; La poarta vremii, Craiova, 1981; Adolescenți de altădată, Craiova, 1988; Oameni și evenimente craiovene, Craiova, 2001; Despre Craiova cu dragoste, Craiova, 2001; Rondeluri, Craiova, 2001; Din însemnările unui ambasador român la Paris, Craiova, 2002; Sonete sentimentale, Craiova, 2002; Întâlniri cu scriitori și alți oameni de cultură, pref. Tudor Nedelcea, Craiova, 2003; Lumini de amurg - Dusk Fires, ed. bilingvă, tr. Axel H. Lenn, Craiova
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287279_a_288608]
-
viață ai poetului, altul, fastuos (Titu Maiorescu și femeile), se apleacă amănunțit și nuanțat asupra fiecărei femei care a jucat un rol însemnat în viața sentimentală a mentorului junimist - Emilia Maiorescu, Clara Kremnitz, Cleopatra Poenaru-Lecca, enigmatica Olga Neumann. Versurile din Rondeluri (2003), o carte insolită în contextul preocupărilor lui P.-C., se centrează exclusiv pe motivul morții: moartea ca reîntoarcere la ceea ce a fost ființa umană înainte de a se naște, viața ca interstițiu fulgurant care întrerupe pentru o clipă veșnicia. În fața
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288949_a_290278]
-
ființa umană înainte de a se naște, viața ca interstițiu fulgurant care întrerupe pentru o clipă veșnicia. În fața morții totul îi apare poetului derizoriu, iar viața, zbaterile, iubirea sunt văzute ca fiind ilar zadarnice. SCRIERI: Titu Maiorescu în fața instanței, București, 2002; Rondeluri, București, 2003. Ediții: Mircea Eliade, Contribuții la filosofia Renașterii, pref. Zoe Dumitrescu-Bușulenga, București, 1984, Psihologia meditației indiene. Studii despre yoga, introd. Charles Long, Epilog de Ioan Petru Culianu, București, 1992; Alexandru Busuioceanu, Caietele de la miezul nopții (Jurnal. 1939-1957), tr. și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288949_a_290278]
-
Alexandrescu). Sonetul este o piesă lirică alcătuită din paisprezece versuri cu aceeași măsură, dispusă În două catrene cu rimă Îmbrțișată și două terține. Este o poezie cu formă fixă, cea mai cultivată. (exemple Dante, Petrarca, Leonardo da Vinci, Michelangelo etc.) Rondelul este o poezie cu formă fixă alcătuită din trei catrene și un vers izolat. Versurile unu și doi sunt identice cu versurile șapte și opt. (exemple Alexandru Macedonski prin „Poema rondelurilor”) Gazelul este o poezie cu formă fixă alcatuită din
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
cultivată. (exemple Dante, Petrarca, Leonardo da Vinci, Michelangelo etc.) Rondelul este o poezie cu formă fixă alcătuită din trei catrene și un vers izolat. Versurile unu și doi sunt identice cu versurile șapte și opt. (exemple Alexandru Macedonski prin „Poema rondelurilor”) Gazelul este o poezie cu formă fixă alcatuită din strofe cu două versuri; originară din literaturile orientale, ajunge În Europa la Începutul secolului al XIX-lea. (George Coșbuc, Mihai Eminescu, Goethe) Glossa este o specie a genului liric cu formă
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
este rezultatul rațiunii, menită să Îmbine utilul cu plăcutul, să exprime adevărul, identificat cu binele și frumosul. În teoria genurilor literare, clasicismul respectă puritatea speciilor literare; aceasta presupune o anumită specializare a scriitorilor. Speciile lirice clasice sunt: idila, oda, epigrama, rondelul, satira, epistola. Specii epice: epopeea, fabula; Speciile dramatice sunt: tragedia și comedia. Sunt considerate specii superioare: oda, epopeea, tragedia; iar specii inferioare: satira, epigrama, fabula, comedia. Personajul literar clasic reprezintă un tip ideal, cu Însușiri morale Înalte, căutat În rândul
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
ornamentală și cizelată, raportată la peisaje exotice și la obiecte de artă, cărora le consacra poezii de virtuozitate formală. A promovat expresia impersonală, a obiectivat natura, pornind de la receptarea senzorială a elementelor ei; a cultivat În poezie formele fixe: sonetul, rondelul, glossa, gazelul etc.), a făcut apel la tipare prozodice alambicate; a elogiat civilizațiile arhetipale, mitologiile, religiile; geografia lirică a devenit planetară; a surprins spațiile exotice sau luxuriante, de la cele polare la cele ecuatoriale, lauda obiectelor sau lucrurilor din sfere Înalte
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
levănțică, roze, Într-o muzică misterioasă a lirelor. Parnasienii abordează problema Îmbogățirii rimelor, (re)descoperă forme prozodice fixe din: hexametrul, versul safic, dactilul, anapestul, amfibrahul, coriambul, spondeul, peonii etc.; prețuiesc și cultivă poezia cu formă fixă: sonetul (pe primul loc), rondelul, glossa, gazelul, epitalamul, rubaiatul, pantumul, haiku-ul, micropoemul-tanka etc.; preiau de la romantici ceea ce le convine, fiind preocupați de exotism, de feeric, de peisajele luxuriante, ori de cele ecuatoriale, polare, extrem-orientale, de japonezerii sau chinezerii etc., dar cu proiectare În impersonal
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]