1,061 matches
-
la peisaje exotice, dar și la obiecte de artă, cărora le consacră poezii de virtuozitate formală (sonet, rondel, glosa ș.a.). Parnasianismul promova: impersonalismul; natură obiectivata - în viziuni întemeiate pe receptarea strict senzorială a lucrurilor; cultivarea formelor fixe de poezie (sonetul, rondelul, glosa, gazelul etc.) și a tiparelor prozodice alambicate; elogiul civilizațiilor (arhetipale și interferențiale), al mitologiilor, religiilor, geografia lirica devenind planetară; surprinderea spațiilor exotice sau luxuriante, de la cele polare la cele ecuatoriale, si laudă obiectelor sau lucrurilor din sfere înalte (nestematele
Parnasianism () [Corola-website/Science/298290_a_299619]
-
mării armonii“, (re)descoperă forme fixe prozodice din cele mai alambicate și le pun în circuit: hexametrul, versul safic, dactilul, anapestul, amfibrahul, coriambul, spondeul, amfimacrul, peonii etc.; prețuiesc și cultiva foarte mult poezia cu forma fixă: sonetul (pe primul loc), rondelul, glosa, gazelul, epitalamul, rubaiatul, pantumul, haiku-ul, micropoemul-tanka etc.; preiau de la romantici ceea ce le convine, fiind preocupați de exotism (cadre și atmosfera), de feeric, de peisajele luxuriante, ori de cele ecuatoriale, polare, extrem-orientale, dar cu proiectare în impersonal, „în zone
Parnasianism () [Corola-website/Science/298290_a_299619]
-
la Bossu" (Adam cel Cocoșat, n. cca.1245-50 d. ?1285-88, sau după 1306) a fost un truver de origine franceză, adică poet-muzician. Creația lui muzicală și literară include: "chanson"uri și diferite dezbateri poetice ("jeux-partis") în stilul truverilor, motete și rondeluri polifonice, în stilul polifoniei liturgice timpurii și o piesă de teatru cu cântece, "Jeu de Robin et Marion" (cca. 1282-83), considerată cea mai veche piesă de teatru franceză, în stil laic, interpretată pe muzică. De altfel, Adam a fost membru
Adam de la Halle () [Corola-website/Science/298319_a_299648]
-
căreia René Escaich i-a consacrat o notă în cartea sa: Manuscrisul a fost depus la Bibliothèque de l'Arsenal, dar nu a mai putut fi găsit ulterior. El a reapărut în luna aprilie a anului 2001, odată cu reamenajarea colecției Rondel. Un film bazat pe această carte este în prezent în curs de elaborare conform www.buyacredit.com. Annette Badland și Stephen Fry au fost deja distribuiți în film.
Clovis Dardentor () [Corola-website/Science/320826_a_322155]
-
noi odată soare / și-n flacăra ce va zvoni ușure / vom auzi și ploile pe mare / și vântul cald care suia pe sure." Același timbru elegiac, aceeași propensiune spre linia melodică a spunerii și spre concentrarea discursului sunt vizibile în "Rondeluri" (1980), carte care definește întru totul un tip de sensibilitate poetică.
Dinu Ianculescu () [Corola-website/Science/326017_a_327346]
-
Gâscă • "Nouraș cu flori de măr", colind, cor mixt, p.a. 12 ianuarie 1984, Iași, corala Cantores Amicitiae, dirijor Nicolae Gâscă • "Luna roșie", madrigal, cor mixt (versuri de Zaharia Stancu), p.a. 10 iulie 1984, Piatra-Neamț, corala Cantores Amicitiae, dirijor Nicolae Gâscă • "Rondelul florilor de măr", cor pe voci egale (versuri Alexandru Macedonski), p.a.1987 Craiova, Corala Etos, dirijor Eugenia Manole • "A-nflorit o păpădie", cor mixt (versuri Otilia Cazimir), 1983 • "Sosit-a ziua cea sfântă", colind, cor mixt (versuri populare), p.a. 1984
Vasile Spătărelu () [Corola-website/Science/329527_a_330856]
-
cm între ele. Pentru a masca silueta femeii care se uita afară, în partea exterioară a jaluzelei se aplica o pictură reprezentând arbori sau alte plante. Se putea privi de afară în cameră printr-un singur orificiu prevăzut cu un rondel aflat în centrul jaluzelei. Lumina pătrundea propriu-zis în camere prin intermediul unor mici ferestre situate deasupra celor mari. Aceste ferestre multicolore care provocau un efect de lumină în interior aveau și unele inconveniente, cum ar fi decolorarea mobilei și a pereților
Locuințe tradiționale turcești () [Corola-website/Science/331923_a_333252]
-
Denise, Roze, Katherine de Vauzelles. <poem> "Et se j’ay prins en ma faveur" "Ces doulx regars et beaux semblans" "De tre decevante saveur" "Me tresperans jusque aux flans" ("Le Lais", 26-30) </poem> Răzbunarea poetului a fost nemiloasă, în câteva rondeluri și balade picante, răutăciose, virulente, adesea pe fond religios, fapt de care s-a folosit respectiva pentru a se plânge forurilor religioase care l-au condamnat pe Villon la biciuire. Datorită sărăciei, în disperare de cauză, a încercat să-l
Opera lui François Villon () [Corola-website/Science/331553_a_332882]
-
1480 sau, conform cercetărilor publicate de Pierre Champion în 1913, prima ediție ar fi apărut în 1495 și care-l prezintă pe Villon ca pe un ulițar chefliu. „Semincerul” („Le Lais”) este o colecție de versuri - mai ales, balade și rondeluri - scrisă în anul 1456 cu titlul inițial „Micul testament al maestrului François Villon făcut în 1456” (în ), sub semnătura "François de Montcorbier", deși poetul se recomandă din capul locului: „În o mie patru sute cinci zeci și șase / eu, François Villon
Opera lui François Villon () [Corola-website/Science/331553_a_332882]
-
mai cunoscut sub titlul "Ballade des pendus" (Balada Spânzuraților), scrisă în timp ce Villon aștepta aceeași soartă. "Lais" și "Testamentul" sunt pline de jocuri de cuvinte, ironie, căință și o preocupare constantă cu moartea, umor suculent, revoltă și milă. Unele balade și rondeluri, precum "Ballade de la grosse Margot", despre moștenirea pe care o lasă unei prostituate, precum și "Ballade des dames du temps jadis" (Balada doamnelor de altădată), sunt incluse în "Testament". Operele lui Villon s-au păstrat în principal datorită lui Clément Marot
Opera lui François Villon () [Corola-website/Science/331553_a_332882]
-
un urmaș al simbolismului. Reprezentanții parnasienismului militau pentru o poezie impersonala, descriptiva și atent studiată. Descrierea naturii și a fenomenelor era realizată la nivel senzorial, fără implicare emotiva. Definitoriu este cultul poeziei cu forma fixă, cultivând specii literare precum sonetul, rondelul, glosa. Printre subiectele predilecte ale acestui curent literar se numără descrierea peisajelor exotice, descrierea obiectelor de artă, civilizațiile mitologice, religiile, geografia este supusă lirismului (decoruri și spații luxuriante sau inedite, de la cele tropicală la cele polare), iar obiectele prețioase precum
Literatura română parnasiană () [Corola-website/Science/337197_a_338526]