1,442 matches
-
românește; căci de vom continua a ne învîrti în loc, a ne mina și a ne sfâșia unii pe alții, desigur vom cădea, vom cădea mai curând decât ne-am rădicat și căderea noastră va fi ireparabilă, va fi o cădere rușinoasă. (Aplauze). Acestea sunt cuvintele, în adevăr dureroase, pe cari bătrânul liberal, d. Dum. Brătianu, a crezut de cuviință, spre a-și scoate puțin focul, să le pronunțe ocupând fotoliul ce i-l confereau aceia ce în zilele din urmă îl
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
joc al norocului și că, îndată ce-am devenit stăpâni pe destinele noastre, am arătat că nu suntem decât un putrigai care se macină și se preface el însuși în țărână. ... Căderea noastră va fi ireparabilă, va fi o cădere rușinoasă. Am vorbit atât de mult de partidul roșu și de individualitățile cari-l compun încît mărturisim că uneori simțim că ne-a sleit dicționarul și nu mai aflăm expresii cari să 'nsemneze într-un chip nou corpuțiunea adâncă care s-
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
să-și plătească dările. De aici vine că încasările se fac atât de neregulat, statul se găsește necontenit în dificit și totdauna silit să calce cele mai sacre principii ale Constituției noastre. Și în adevăr, nimic mai barbar, nimic mai rușinos decât a se vedea că într-o țară, constituțională, unde libertatea individuală, a domiciliului se zic a fi respectate, unde există o lege după care, pentru împlinirea dărilor, nu se poate ataca decât averea, după cari gradele de urmărire nu
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
zise lupul. - Aș! nu. Esplicări france și conforme realității s-au dat și ne 'nțelegerea a dispărut. O, eufemism! Tu faci din negru alb și din alb negru, tu faci din o injurie... o mică neânțelegere, tu faci din o rușinoasă umilire, din târârea pe pământ a unor târâtoare, o esplicare... francă! Dar oare ce ton ar fi trebuit să aibă scuzele de patru ori emendate și adaose ale cabinetului Brătianu, pentru a merita și din partea "Romînului" epitetul de umilire, pentru
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
de un act emoțional la fel de rapid tradus prin fugă, atunci când este posibil, sau luptă disperată pentru menținerea integrității organismului atunci când fuga nu este posibilă. Există și o consacrare folclorică a acestui tip de act emoțional surprinsă În expresia „fuga este rușinoasă dar e sănătoasă”. În 1887 Williams James definește emoția ca o reacție a organismului la o situație dată. În 1908 marele nostru fiziolog Nicolae C. Paulescu abordează problema reacțiilor organismului considerând instinctele și actele voluntare ca fiind la originea acestora
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
teoria socio-politică a lui Eminescu prin grija cu care încarcă termenul reacționar de potențialități pozitive. Gândirea modernă, fie ea liberală sau de orientare marxistă și neopozitivistă, a discreditat, fără drept de apel, conținutul cuvântului reacționar. El a devenit o etichetă rușinoasă, încât nimeni nu putea fi încântat nici pe vremea lui Eminescu și nici în a noastră, să fie numit reacționar. Ba, știm că adversarii de ieri și de azi ai lui Eminescu și-au făcut un titlu de glorie în
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
de a spune c] aceștia nu sunt îndeajuns de importanți, fie c] nu au judecat problemă cum trebuia. În Gorgias a lui Platon, Socrate propune ceea ce pare a fi o analiz] similar] în leg]tur] cu arete: numind acțiunile nedrepte „rușinoase”, el și toți ceilalți vor considera, în mod implicit, c] exist] un argument puternic pentru a le evita (având în vedere c], în caz contrar, epitetul „rușinos” ar fi inutil). Dar el se confrunt] cu opinia potrivit c]reia a
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Octavian Soviany, Despre starea calorică a (cvasi)literaturii, „Paradigma”, 2003, 1-2; Nicolae Bârna, Însemnări despre doi poeți, VR, 2003, 3-4; Mircea A. Diaconu, Meridiane feminine (IV), CL, 2003, 4; Bogdan-Alexandru Stănescu, Adio, Dumnezeul meu, LCF, 2003, 27; Octavian Soviany, Cancerul rușinos al memoriei , LCF, 2003, 31; Marin Mincu, O autolivrare viscerală, „Ziua literară”, 2003, 63; Marius Ianuș, Cine a inventat „fracturismul” și ce este el, ALA, 2003, 670; Daniel Cristea-Enache, Poezia-jurnal, ALA, 2003, 677; Mihai Iovănel, Suferință erotică și erotizantă..., ALA
VLADAREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290604_a_291933]
-
nu voi sfătui niciodată pe nimeni să depună armele În fața convențiilor și suficienței, să se Închine la picioarele idolilor mincinoși. Pentru că, În calitate de servitori credincioși ai științei, ne-am asumat un angajament de care nu ne putem dezice decât cu prețul rușinos al trădării: ne-am legat să nu renunțăm nicicând la căutarea obstinată a unor răspunsuri oneste - oricare ar fi acelea - la toate Întrebările care ni se pun. Fiat scientia, pereat mundus - mi se pare singura deviză demnă de flamura unui
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
este mirosul. Acesta se impune a fi păzit, întrucât poate stimula plăceri neconfome demnității umane. A patra poartă a sufletului este văzul, deosebit de greu de păzit. De aceea, acestuia i se prescriu legi severe: copilul să fie ferit de priveliști rușinoase, să i se îndrepte atenția către frumusețea cerului, soarelui, stelelor, florilor, pământului etc. Ultima poartă a sufletului care trebuie educată este simțul tactil, prezentat la nivelul întregii suprafețe a corpului. Educarea acestui simț presupune îndepărtarea copilului de la viața leneșă și
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
zâmbesc, persoane ordonate, care critică cu argumente, analitice, binevoitoare și, în general, persoanele care nu se regăsesc în categoria persoanelor cu manifestări neutre și ostile); b) manifestări neutre (persoane: plângăcioase, glumețe, lingușitoare, lăudăroase, ambigui, excesiv de agreabile, victime ale fricii, emotive, rușinoase, care se blochează, care pălăvrăgesc, nehotărâte, veșnic îngrijorate, tip martir, mofturoase, condescendente, indiscrete, copilăroase, lente, neglijente, dezordonate, uituce, visătoare, blazate, supra analitice) c) manifestări ostile (persoane: agresive, negativiste, nesociabile, care se eschivează, care tărăgănează lucrurile, prefăcute, sarcastice, perfide, mincinoase, sabotoare
AUDITUL CALITĂŢII by SILVIA MIRONEASA () [Corola-publishinghouse/Science/342_a_756]
-
locuiesc în oraș și au o frumoasă reputație. Și acum, femeia care citește. Nimbul luminii domestice o înconjoară. Întoarsă pe jumătate spre fereastră. Boneta ei albă și cartea nu prea groasă, ehe, ce poate fi, Noul testament sau istoria fugii rușinoase a contelui Geert cel Pleșuv când fu să cucerească Dithmarschen, văzută de un negustor de mătăsuri! Trebuie să fie înainte de prânz, o zi fără ceață, fără vânt. Și acum, iată ce spun eu, domnilor studenți. Spun: austeritate și conformism într-
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
locuta. Roma a zis. Sfântul Sinod a hotărât - plecați-vă noroade. De la nenorocita schimbare a calendarului, făcută fără nici o pregătire și fără nici o grijă pentru sufletele oamenilor, toată sforțarea Sinodului nostru a fost una singură: să-și salveze prestigiul. Târguri rușinoase s-au încheiat, umilințe groaznice au fost îndurate între patru ochi, vrajbă s-a aruncat între fiii aceleași Biserici, amenințată cu destrămarea; orice! Nimic nu era prea scump dacă autoritatea Sinodului putea să rămână în picioare". 7 Nae Ionescu, De la
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
La jocuri, la nunți, la petreceri, în mașină, în tren, peste tot, adeseori auzi vorbe 26 și expresii pe care Cartea Sfântă ne oprește chiar să le pomenim. Mulți parcă nici nu mai știu să glumească, decât despre lucruri urâte, rușinoase, scandaloase. Unii le spun deschis fără de rușine, alții vorbesc cu două înțelesuri etc. A vorbi astfel este mare păcat. Dar de ce este mare păcat?! Pentru că aceste glume păcătoase, te întinează și pe tine cel care le spui și-i întinează
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
otrăvit cu astfel de vorbe. Astfel ai ajuns o slugă a diavolului, pentru că nu mai e nevoie să le aducă el aminte de păcat, pentru că nu mai e nevoie să ispitească necuratul pe om, că-l ispitești tu cu vorbele rușinoase; tu pregătești osânda oamenilor, fără să se mai obosească diavolul. Te întrebi, poate, și gândești că niște vorbe mici, neînsemnate, pot să facă omului vreun rău?! Iată o pildă adevărată: Un preot se afla în gara de la Vatra Dornei și
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
gara de la Vatra Dornei și vine spre el o fată tânără și-i zice: Sărut mâna, Taică Părinte, nu mă mai cunoașteți, v-am fost elevă?! Dar cum ai ajuns pe aici, întrebă el la rândul său?! O glumă proastă, rușinoasă m-a adus de pe meleagurile mele până pe aici departe, nenorocindu-mă! Cum o glumă rușinoasă? Nu înțeleg?! Veți întelege îndată că am să vă mărturisesc tot. Aveam 13 ani. Am călătorit odată cu tata și în compartiment mai erau două fete
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
mâna, Taică Părinte, nu mă mai cunoașteți, v-am fost elevă?! Dar cum ai ajuns pe aici, întrebă el la rândul său?! O glumă proastă, rușinoasă m-a adus de pe meleagurile mele până pe aici departe, nenorocindu-mă! Cum o glumă rușinoasă? Nu înțeleg?! Veți întelege îndată că am să vă mărturisesc tot. Aveam 13 ani. Am călătorit odată cu tata și în compartiment mai erau două fete; în curând s-au mai urcat vreo trei băieți, care tot spuneau glume, iar fetele
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
iar cel avut, înfricoșat că de acum Dumnezeu îi va lua și lui viața, a redat văduvei căsuța și grădina. Dar după o jumătate de an și el a fost chemat la Judecata lui Dumnezeu. 25. Să nu spui glume rușinoase! În casa unui țăran, pe când întreaga familie era la masă în timpul prânzului, feciorul cel mai mare a scăpat câteva glume necuviincioase. La auzul lor tatăl sări ca ars; apucă lingura din mâna feciorului, i-o luă, și-i strigă: „Pleacă
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
iei darul lui Dumnezeu, în gura ta cea păcătoasă și spurcată. Cât voi trăi eu, nu voi suferi astfel de vorbe în casa mea!” 30 Feciorul plecă rușinat de la masă și în toată viața lui n-a mai vorbit glume rușinoase. Iată un tată, care a știut să-și facă datoria de părinte; a învățat pe copil să-și păzească gura de vorbe spurcate ămurdare, rușinoase). 26. Ferește-te de glume necuviincioase! Într-un tren, un soldat, care pleca în concediu
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
Feciorul plecă rușinat de la masă și în toată viața lui n-a mai vorbit glume rușinoase. Iată un tată, care a știut să-și facă datoria de părinte; a învățat pe copil să-și păzească gura de vorbe spurcate ămurdare, rușinoase). 26. Ferește-te de glume necuviincioase! Într-un tren, un soldat, care pleca în concediu, adresă glume necuviincioase unei femei tinere, care se afla în compartiment. Femeia nu răspundea obrăzniciilor lui, dar el tot nu înceta. Un călător, ce se
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
curate, că doar nu sunt dobitoc, să mănânc ce-i necurat! Păi, zise călătorul, dacă îi dai gurii mâncăruri curate, atunci de ce o lași să grăiască vorbe spurcate?! Eu credeam că mănânci numai spurcăciuni de vorbești atât de murdar, de rușinos și necuviincios! Așadar, silește-te să vorbești curat, frumos, cuviincios, așa cum se cuvine unui tânăr și mai ales soldat al Țării. Învățătura primită l-a determinat pe tânărul ostaș să dea bună ziua și să se mute în alt compartiment. De la
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
Dar să facă atâtea păcate mari, încât să mă îngrozesc asta nu-i a bună! Un vânător care citea într-un ziar cu voce tare, m-a făcut să aud că oamenii se țin de beții, certuri, bătăi, înjurături, vorbe rușinoase, calomnii, omoruri și câte altele. Eu care am apucat oameni care se respectau, se ajutau, vorbeau lucruri frumoase, mergeau la biserică și păstrau poruncile lui Dumnezeu; acum mă îngrozesc de ce aud că fac oamenii între ei.” Adunarea aprobă cu durere
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
bănuind ce s-a întâmplat, a anunțat organele în drept și astfel s-a constatat că zgârcitul a murit de sete și foame stând pe grămada de bani. Zgârciții și lacomii, după ce își omoară sufletul, își omoară trupul prin moarte rușinoasă. 90. Conștiința, glasul dreptății Un om bogat, cu numele Săvoiu, alungă pe o chiriașă săracă, o biată văduvă cu cinci copii, pentru că nu mai avea cu ce să plătească chiria. Ea se înfățișă pentru a doua oară în fața bogătașului, însoțită
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
nici unul din membrii săi nu va preda secretul informațiilor sale, dacă nu va primi ordin. Nici un ziarist nu se va hotărî să trădeze acest secret, căci nici unul din ei nu va fi admis în literatură dacă nu are o pată rușinoasă în trecutul său. Aceste pete ar fi imediat descoperite. Atâta vreme cât aceste pete sunt secretul câtorva, aureola ziaristului atrage opinia majorității țării, și ziaristul e urmat cu entuziasm. Calculele noastre se întind mai cu seamă asupra provinciei. Este necesar ca noi
„Protocoalele” Înţelepţilor Sionului by Unknown () [Corola-publishinghouse/Science/852_a_1577]
-
Ana “trage rușinea ”,tatăl ei rămâne nepăsător pentru că îl bănuiește pe George pe care și-l dorea demult ca ginere.Totuși nu poate lăsa situația neclarificată și “călcându-și pe inimă” află de la George că nu el este autorul faptei rușinoase.Baciu simți “ca și când l-ar fi trăznit cu o măciucă în creștetul capului”.Năucit, se întoarce acasă, cu imaginea rușinii, ca o fiară în ochii căreia stăruie “burta ei încinsă cu bete tricolore peste zadiile sumese, o burtă
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]