1,492 matches
-
metafore descriptive uzuale (kennings) folosite de poeții oare au scris în engleza veche ; "metaforele "fixe" ale lui Homer, ca "Aurora cu degetele •trandafirii" (folosită de douăzeci și șapte de ori în cântul întâi al Iliadei) ; "dinții de mărgăritar'', "buzele de rubine", "gâturile de fildeș" și "pletele de aur" ale elizabetanilor ; sau "câmpia de apă", "râurile de argint", "pajiștile smălțuite" ale clasicilor englezi de la începutul secolului al XVIII-lea. *28 Cititorilor moderni, unele dintre aceste metafore (în special cele din poezia anglo-saxonă
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
Dnul Étienne la restituirea obiectelor și anume: a) o pereche de cercei diamante [subl. Petre Zlătescu] (unul mare înconjurat de alte mici și o tórta puțin stricată; căptușiți cercei cu aur); b) un ac de cravată [subl. Petre Zlătescu] treflă (rubin, safir, diamant); c) un buton treflă briliant [subl. Petre Zlătescu]. Lucrurile se vor trimite ramburs [la] adresa P. Zlătescu, Str. Sârbească, 8. Primiți, vé rog, respectul meu. Dsale Dlui Ministru al României la Bruxelles 42 Rezoluția pe care Ministrul României
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
zi după Paște și până la Înălțarea Domnului din anul 1246, cât a călătorit prin stepa din nordul Mării Negre, că a văzut capete și oseminte de oameni morți, care zăceau pe pământ, ca și bălegarele de vită (Tamouam sterouilinium). Wilhelm de Rubine completează, în anul 1253, tabloul acesta funebru cu cel din Crimeea, unde a văzut pe cumanii salvați pe istmul Perecop, „care sfârșiau și rupeau cu dinții cărnurile crude ale morților, precum câinii sfâșie cadavrele”, și până la Sarcath, aproape de vărsarea Volgăi
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
Era primul pas în descoperirea rolului de generator de energie al mitocondriei în celula vie. Un alt exemplu, de data aceasta beneficiară fiind genetica moleculară cu aplicații în oncogeneză, îl constituie lucrările din 1958 ale lui Howard Temin și Harry Rubin.19 Aceștia au pus la punct un test de formare de focare, în care celulele RSV infectate au fost acoperite cu agar pentru a ține virusul progen localizat (fig. 1-50). Numărul acestor focare era proporțional cu concentrația de virus: fiecare
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
focare sunt realmente rezultatul infecției inițiale (așa-zisele „original foci“ proporționale ca număr cu doza de virus) și câte sunt focare secundare, apărute prin extinderea infecției. Problema n-a întârziat să fie rezolvată de către tandemul științific Horward Temin și Harry Rubin,8 tineri cercetători din laboratorul lui Renato Dulbecco, care în 1958 au introdus metoda acoperirii monostratului de fibroblaste infectate cu diferite diluții de RSV, cu un strat subțire de agar.9 Astfel, a fost împiedicată difuzarea particulelor virale de la o
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
virus și tulpini de RSV care, deși schimbau fenotipul fibroblastic al celulelor pe care erau cultivate (celulele pierdeau aspectul normal, fuziform, și luau un aspect fenotipic tumoral), producția de virus era inexistentă.10 Fenomenul a fost studiat ulterior de către Hary Rubin și Peter Vogt11 (1962) și independent de ei de către H. Temin 12 (1963) și japonezul H. Hanafusa 13 (1965), care au tras o concluzie ce apărea ciudată în acel timp: există o disociație între fenomenul producerii de noi virioni și
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
de mac. În văzduhul inundat de fluturi imaginari (s-au cam rărit cei adevărați?) cuvintele tac înșirate pe un fir de păianjen, siderat aidoma corolelor condamnate risipirii. Peisaj natural uitat și el în aceeași planturoasă tăcere. Fluid de smarald și rubin în umbra copacilor, cu fructele de aceleași nuanțe fragile. Nu apucă să-și ridice ochii aburiți spre broderia reliefului din orizont și pe masă se oprește grațioasă dar impasibilă pasărea măiastră. Nici nu ia în seamă figura lividă de pe scaun
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
Presse, Bettelheim, redactor la Bukarester Tageblatt, Rosenfeld, colaborator la Vocea dreptății, Iulius Schein, redactor la Bukarester Freie Presse, Michel Aziel, redactor-șef al ziarului Hajoetz, Auerbach, proprietar al ziarului Fraternitatea. Apoi au mai fost expulzați: I. Fior, Joseph Schwartz, T. Rubin și Armand Lévy. Dar mulți dintre acești expulzați au rămas în țară, căci li s-au revocat decretele de expulzare, unii fiindcă aveau protectori puternici, alții pentru că și-au luat angajamentul să apere guvernul în ziarele germane ce apăreau în
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
Grassiany, El., str. șelari, 10; Grecescu, Al., str. știrbei Vodă, 4; Imprimeria „L’Indépendance Roumaine“, ziare, cărți, afișe, str. Clemenței, 1; Imprimeria Statului, str. Brâncoveanu, 9; Luis, Gr., str. Academiei, 24; Mihăilescu, șt., str. Covaci, 14; Miulescu, N., Calea Victoriei, 32; Rubin, T., tipografia ziarului Sylloghi, str. Smârdan, 9; Socec & Teclu. Atelier tipografic. Litografie, cromolitografie, heliografie, zincografie etc. Specializat în confecționarea de registre comerciale, str. Berzei, 96; Thiel & Weiss, str. Lipscani, 1 (Palatul Dacia); Tipografia Academiei Române (P. Ispirescu), str. Academiei, 26; Tipografia
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
pentru ca noi, cei care-i vedem lucrările, să fim mai blânzi, mai buni. Atingând cu dibăcie corzile sufletului, am ascultat împreună sensibilitatea trilului de ciocârlie, desenând, în înaltul cerului forma ștergarului de borangic, presărat cu picături cristaline din inimile de rubin ale micilor artiști. Activitatea “Punți între sat și oraș” ne-a dus pe glia strămoșească, pentru a prelungi fuiorul de vorbă cu străbunii, dinspre trecut spre viitor. Apoi ne-a inspirat ospitalitatea moldovenilor, plini de căldură și de puritate de la
Miron Costin - colțul meu de suflet. In: Arc peste timp 40 ani 1972-2012 by Elena Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/795_a_1853]
-
fost cârmaci, Competent, dibaci ... Nu-i ușor să fii Tată de copii, Dar e și mai greu Să fii TU mereu. Azi, de ziua ta, Eu voi închina Și-ți voi prevesti Numai bucurii. Iar din cer senin Plasme de rubin Ușor să coboare, Și să te-nconjoare. Vreme va veni, Vremuri vom trăi, Dar stejarul tău, Trăi-va mereu. Cuvânt de încheiere Sunt mai multe paragrafe în această carte în care mi-a venit destul de greu să rezist ispitei de
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
ocazia împlinirii a jumătate de secol de la Adunarea de la Blaj de pe Câmpul Libertății ziarul să publice Apelul către Români pentru serbarea din luna Mai -semnat de dr. Ioan Rațiu, George Pop de Băsești, Iuliu Coroian, Dionisiu Vaida, dr. Teodor Mihali, Rubin Petița și dr. D. Ciuta - iar apoi la împlinirea a 125 de ani „de când românii bucovineni aparțin glorioasei monarhii austro ungare”, la 13 ianuarie 1900, Patria vede și spune deschis în paginile ei că limba română este persecutată: „copiii noștri
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Mediocritate. Ministeriabili, fie cu barbă, fie impotenți, fie cu ițari, tidve de haimanale intelectuale, în loc de creatori, o țară bogată, cu stafii. Munca frustrată de prostituția clasei dominante. Boțul de mămăligă pe care nu-l poate avea șomerul român, prefăcut în rubinul amantei prostituate în brațele foștilor care se numesc parlamentari, miniștri, subsecretari de stat și toți pălimarii situațiilor înalte. Țară în care pensionarii sunt tratați ca și câinii, iar funcționarul e fleandură pentru ticăloșia din automobile. ... Poporul e dobitoc; se poate
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
această poezie de două strofe a lui Victor Tulbure, intitulată Steaua: Multe stele ard pe cer Seara cînd se-aciuă, Dar se sting pe rînd și pier Toate pîn-la ziuă! Peste timp de slavă plin Luminînd departe, Numai steaua de rubin Arde fără moarte". Spre înveselire vom cita binecunoscutul catren al lui A. E. Baconsky, ușor amendat de coraportor: "Trece-o noapte, trece înc-o zi, / Se ascute lupta între clase, / Iar chiaburii se arată-a fi/ Elemente tot mai dușmănoase". După cum
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
secretara și directoarea Școalei Profesionale de fete, școală la care se făceau Înscrierile. A fost o femeie admirabilă, dezinteresată și Înțelegătoare. L-am cunoscut puțin pe Toader Grumăzescu și mi-l amintesc ca fiind un om solid, aproape uriaș. Pe Rubin l am cunoscut de asemenea - În casa unchiului său Schechter, patronul fabricii de pielărie, ale cărui fete Malca și Surica au fost elevele mele la liceul „N. Gane”. Pa Malca Schechter am mai Întâlnit-o la București, cam de mult
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
și Surica au fost elevele mele la liceul „N. Gane”. Pa Malca Schechter am mai Întâlnit-o la București, cam de mult, la o expoziție Schweitzer. Dacă-i aflați adresa de la vreo rudă, veți afla de la ea multe amănunte despre Rubin, pictor de talent fără școală, ca și Todirel Tatos. Verișoarele erau mândre de el. Cât privește pe Doina Bucur (Florica Ionescu, născută Pursch) știu că a dat vreo 2 concerte la Flt. sub egida „Ligii”, că era violonistă virtuoasă și
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
lui Sorin Gorovei să fie mai larg În dăruirea cărților, revistelor etc. amintitoare de A. Gorovei. Sunt informat Însă că fratele - magistratul a vândut multe Academiei Române. Din familia Schächter (fabrica de pielărie) n-a rămas nimeni la Flt.? (Pentru pictorul Rubin). Dacă-l Întâlniți pe tipograful Schwartz, care e acum președintele Comunității evreiești, rugați-l În numele meu, să vă ajute, să depistați pe Rubin și membrii familiei rămași eventual În Flt., sau București. Cele două fiice ale lui Schächter, (Malca și
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
vândut multe Academiei Române. Din familia Schächter (fabrica de pielărie) n-a rămas nimeni la Flt.? (Pentru pictorul Rubin). Dacă-l Întâlniți pe tipograful Schwartz, care e acum președintele Comunității evreiești, rugați-l În numele meu, să vă ajute, să depistați pe Rubin și membrii familiei rămași eventual În Flt., sau București. Cele două fiice ale lui Schächter, (Malca și Surica) mi-au fost eleve la liceul Flt. Îmi pare bine că Muzeul pentru lit. și artă e pe mâini bune și Dv.
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
o scriu - Vă voi trimite-o cu plăcere. Vă voi comunica la timp data ținerii ei. Deocamdată ciclul de conferințe e În organizare. De asemenea veți ști și data sărbătoririi a 75 ani de la Înființarea „Junimii” piteștene. În ceea ce privește pe pictorul Rubin, e bine să Vă adresați Comunității Cultului Mozaic din RSR, str. Sf. Vineri No. 9 (Sectorul IV) sau personal (invocând numele meu, căci mi-a fost elev) lui Moses Rosen, Șef rabin al Cultului Mozaic, str. Maria Rosetti 17/III
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
cunosc, din păcate. Nici d-na Ungureanu nu mai dă semne de viață. O știu foarte ocupată, dar În vacanță a spus că-l vede pe Gafița, de la care eu nu sper nimic (Așa a spus și Lala Lovinescu). Pictorul Rubin Reuven e rudă cu familia Schechter (fabrica de pielărie) , dar nu știu, dacă vreun reprezentant al acestei familii (erau numai fete - fostele mele eleve la Liceu) mai este În Flt. Cumnatul meu, pictorul Schweitzer se simte mai bine, deși e
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
eu) și când a venit la Suceava, nu s-a dus la Flt., ci a primit o delegație de enoriași folticeneni la Suceava. Îi voi scrie, totuși, dacă nu voi reuși să mă duc la el, să-i vorbesc. Pictorul Rubin Riven are rude la Flt., familia Schächter (O mai fi rămas cineva, În Flt., din această familie?) care ar putea interveni direct În Israel (Bătrânul Schächter avea fabrica de pielărie și două fete, fostele mele bune eleve). 12) Vă felicit
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
după aceia nu prea s-a luat piatră. În jur munți de piatră sfărămicioasă. Flori nenumărate, buchete mari, grele, de sânziene umplu coasta muntelui și dau miros dulce. Ochiul boului și garoafe pătează ici colo tufărișurile. Fragi par boabe de rubine. După amiază, la băile Oglinzi, drept peste munte, pe lângă cetățuia Neamțului, prin albia unui puhoiu de munte care sfarmă piatra; o macină și o duce la vale. Suim prin poiana-lui-Ion Pietraru, vestitul hoț, o frumoasă poiană cu mesteceni rari, cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
despre valoarea artistică și istorică a pieselor în ansamblul lor, cum și de aceea ce ele reprezintă ca valoare materială. Sînt în total 33 kg de aur, 690 kg de argint, 22,12 carate de briliante, 30,03 carate de rubine, 184,55 carate de smaralde. Dintre cele 1.350 de picturi, gravuri și desene, cele mai numeroase, 120, sînt iscălite de Grigorescu. Toate obiectele, amănunțit descrise, măsurate, cîntărite, cele care se puteau cîntări, au fost înscrise în inventar, dintre care
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
4.O Sf. Evanghelie ferecată argint aurit de la C. Brâncoveanu, nr. inv. 7. 5.Una. cruce de la vlădica Teofil, 7150, nr. inv. 8. 6.Una cruce de la Pârvu Crețulescu, 1728, nr. inv. 8. 7.Una cruce din 7072 cu 12 rubine, nr. inv. 8. 8.Una cruce lucrată în filigran și smalț cu rubine și un topaz, nr. inv. 8. 9.Una cădelniță argint aurit, 7163, nr. inv. 17. 10.Una cristelniță argint aurit în parte, nr. inv. 20. 11.Una
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
5.Una. cruce de la vlădica Teofil, 7150, nr. inv. 8. 6.Una cruce de la Pârvu Crețulescu, 1728, nr. inv. 8. 7.Una cruce din 7072 cu 12 rubine, nr. inv. 8. 8.Una cruce lucrată în filigran și smalț cu rubine și un topaz, nr. inv. 8. 9.Una cădelniță argint aurit, 7163, nr. inv. 17. 10.Una cristelniță argint aurit în parte, nr. inv. 20. 11.Una anaforniță mare argint aurit, 7193, nr. inv. 20. 12.Una anaformiță mai mică
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]