3,663 matches
-
și Vili). Organizarea politică nu depășea satul guvernat de adunarea șefilor de rudenie (șefi familiali care nu aveau nimic de-a face cu despotismul). În unele cazuri particulare, un șef putea fi ales pentru a conduce temporar o federație de rudenii, sistem asociativ care nu trebuia să dureze decât o scurtă perioadă și care dispărea odată cu cauza concretă a formării lui. Șeful autoritar, impus de administrație, a rămas un element eterogen situat în centrul satului. El nu s-a integrat niciodată
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
sunt imaginile care redau cel mai bine această societate construită pe exploatarea culturii de palmieri naturali. Producția însăși, șefia, colectivismul servil nu scapă raportului de forță care le constituie; datorită acestuia există și vor dispărea odată cu el. Autosubzistența și organizarea rudeniei fac din sat o realitate absolut străină aspectului precedent; în raport cu acesta, ele nu reprezintă decât un joc gratuit, folcloric. În contextul palmierului natural, această dihotomie nu poate fi depășită. Aceste două realități străine una de cealaltă se sclerozează în această
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
proprietății individuale; • pădurea (la un popor de vânători cum sunt Mbeti) se află sub incidența unui statut de proprietate colectivă: fiecare grup familial "posedă" spații întinse cu frontiere perfect definite. Opoziția dintre proprietatea individuală asupra plantației și proprietatea grupului de rudenie asupra pădurii a fost semnalată de nenumărate ori, fiind unul din elementele de bază ale apariției satului de țărani. Un ultim element al acestui univers material al satului: obiectele. Constatăm o adevărată acumulare de mărfuri, adică de obiecte obținute în cadrul
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
trebuie să fie consumat în sat. Această împărțeală se efectuează după regulile clasice: trei părți privilegiate, una pentru cel care a răpus animalul, una pentru proprietarul pădurii și una pentru cel al plasei. Restul e împărțit între toți ceilalți după rudenie. Împărțeala e foarte lungă (mai mult de o oră) și foarte complexă, dând loc nu la dispute, ci la multiple considerații juridice; atribuirea unei părți nu e niciodată individuală, ci se face în funcție de rudenie. Bucata va fi împărțită între toți
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
e împărțit între toți ceilalți după rudenie. Împărțeala e foarte lungă (mai mult de o oră) și foarte complexă, dând loc nu la dispute, ci la multiple considerații juridice; atribuirea unei părți nu e niciodată individuală, ci se face în funcție de rudenie. Bucata va fi împărțită între toți bărbații grupului de rudenie, de unde o înmulțire a decupajului cel puțin de neînțeles. Prin caracterul ei stereotipat, făcând legătura cu strămoșii prin această obligație de autoconsum, această vânătoare rămâne martora unui univers non-monetar. Totuși
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
lungă (mai mult de o oră) și foarte complexă, dând loc nu la dispute, ci la multiple considerații juridice; atribuirea unei părți nu e niciodată individuală, ci se face în funcție de rudenie. Bucata va fi împărțită între toți bărbații grupului de rudenie, de unde o înmulțire a decupajului cel puțin de neînțeles. Prin caracterul ei stereotipat, făcând legătura cu strămoșii prin această obligație de autoconsum, această vânătoare rămâne martora unui univers non-monetar. Totuși, puritatea ei e pusă în cauză, și aceasta în două
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
ce îi rămâne va fi împărțit cu rudele. În prezent, compromisul cel mai frecvent admis este următorul: animalul este împărțit în două. O jumătate este destinată redevențelor: o coapsă (cea pe care s-a prăbușit animalul) merge la grupul de rudenie proprietar al terenului; un membru superior, la rudele din partea mamei (unchi materni); jumătate din spate, la rudele paterne (tatăl și frații lui). Beneficiarii nu pot vinde părțile astfel primite. Cealaltă jumătate a animalului este vândută de vânător. Acest compromis este
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
nu reușesc decât foarte greu să redea independența față de natura intrinsec colectivă a animalului; luând în considerare conflictele economice între indivizii (tinerii mai ales) care vor să-și păstreze banii pentru folosul lor personal și cei care îi cer în numele rudeniei, împărțeala se învârte mult mai mult în jurul acestor bani din vânătoare decât în jurul celor obținuți din cafea, de exemplu. Circulația monetară Consumul monetar este unul din domeniile cel mai puțin cunoscute ale cercetării socioeconomice africane. Banii sunt în general percepuți
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
au reușit să fie integrați în acest mod în jocul raporturilor individuale? În timpul perioadei coloniale, șeful administrativ deținea puterea juridică și dispunea de cea mai mare parte din volumul monetar care circula în sat. Neputându-și integra personajul în sistemul rudeniei, antidespotic prin natură, acesta a impus reglementarea monetară a raporturilor personale. Prin intervenția directă în aceste afaceri, el și-a creat o "clientelă", și-a impus puterea personală în fața grupurilor familiale, de unde lupta șefilor împotriva obiectelor simbolice tradiționale (inele, lănci
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
sine ca fiind incorfortabil când exprimă sentimente de iritare și furie, care erau des urmate de sentimente negative și depresie. În anii săi de pensionare el s-a retras mai mult sau mai puțin din viața socială cu excepția relațiilor de rudenie cu cei doi copii ai săi adulți și familiile acestora. El trăia cu soția sa de 74 de ani pe care o considera bună, dar a comunicat deschis că ar vrea să fie mai mult îngrijit de aceasta și că
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
printr-o condiționare clasică sau învățare observațională. 10.3.5. Teoriile biologice asupra fobiilor Studiile asupra istoriei familiei au oferit câteva motive ca să ne gândim că fobiile pot fi transmise genetic, cel puțin într-o mică parte. Aproape 30% din rudeniile de primul grad al oamenilor cu fobii au aceleași fobii sau din aceeași categorie (Fyer, 1990)266. Aproximativ 16% dintre rudele de gradul I al celor cu fobie socială au un risc crescut de fobie socială, comparativ cu doar 5
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
mai mare la anumite tulburări de anxietate decât bărbații. Cele mai multe studii privind vulnerabilitatea biologică a femeii la anxietate s-au concentrat asupra panicii și agorafobiei. Studiile bazate pe istoricul de familie în tulburarea de panică cu agorafobie au demonstrat că rudeniile de gen feminin ale celor cu această tulburare sunt mult mai predispuse la a avea această tulburare în comparație cu rudeniile de gen masculin (Crowe, 1990)310. Rudeniile masculine, pe de altă parte, sunt mult mai predispuse să sufere de abuz de
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
au concentrat asupra panicii și agorafobiei. Studiile bazate pe istoricul de familie în tulburarea de panică cu agorafobie au demonstrat că rudeniile de gen feminin ale celor cu această tulburare sunt mult mai predispuse la a avea această tulburare în comparație cu rudeniile de gen masculin (Crowe, 1990)310. Rudeniile masculine, pe de altă parte, sunt mult mai predispuse să sufere de abuz de alcool sau tulburări de dependență. Femeile pot fi mai expuse decât bărbații să dețină bagajul genetic al acestei tulburări
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
bazate pe istoricul de familie în tulburarea de panică cu agorafobie au demonstrat că rudeniile de gen feminin ale celor cu această tulburare sunt mult mai predispuse la a avea această tulburare în comparație cu rudeniile de gen masculin (Crowe, 1990)310. Rudeniile masculine, pe de altă parte, sunt mult mai predispuse să sufere de abuz de alcool sau tulburări de dependență. Femeile pot fi mai expuse decât bărbații să dețină bagajul genetic al acestei tulburări. Pe de altă parte, femeile și bărbații
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
au primit botezul împreună cu părinții lor, în acel ceas al nopții. Avem aici pe de-o parte „casă” (οῖκος) cu înțeles de familie, „ai lui” și „casă” cu înțeles de locuință. Casa - familia cuprindea soția, copiii și slujitorii, sau chiar rudeniile temnicerului. Așa cum am precizat mai sus, în Sfânta Scriptură cuvântul „casă” înseamnă constant o familie cu copii<footnote Vezi Lc. 19, 9; In. 4, 53; I Tim. 3, 2-4; II Tim. 4-19. footnote>. În caz că respectiva familie n-ar fi avut
Sfânta Scriptură despre Botezul copiilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
de intenția de a descoperi pe teren elementele "concrete" ale culturii în diversitatea manifestărilor sale, ea le-a clasat în trei domenii: faptele de limbă (semne și simboluri), lumea ideilor (credințe și mituri) și practicile (instituții, sisteme de reglementare a rudeniei, a puterii, a schimburilor de bunuri, rituri și ritualuri). Plecând de aici, cultura nu mai putea fi concepută ca o structură logică sau ca o categorie a gândirii. Ea este analizată ca un ansamblu unit de practici și reprezentări care
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
1949: Prima anchetă privind vacanțele. 1964: Anchetă generală privind vacanțele. 1966: Prima anchetă privind bugetele timpul. 1967: Anchetă privind loisir-urile. 1974: Prima anchetă națională privind "Folosirea timpului". 1981: Prima anchetă privind sociabilitatea (numită anchetă "contacte"). 1997: Anchetă "Rețele de rudenie și întrajutorare". • Sociabilitatea, o practică culturală? INSEE a sistematizat anchetele despre sociabilitate în anii 1980. Originalitatea lor constă în studierea relațiilor interpersonale (între rude, prieteni, colegi de serviciu, vecini), fără a lua în considerare bunurile sau serviciile schimbate. Optica este
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
directe (conversații, interacțiuni) sau mediate de obiecte (telefon, PC...). Abia ulterior INSEE s-a interesat de bunurile și serviciile schimbate. S-a putut stabili astfel că profesiile liberale primeau, în medie, mai mult decât dădeau (Héran, 1988). Ancheta "Rețele de rudenie și întrajutorare" din 1997 a pus în evidență ajutoarele "morale sau materiale" care circulă în sânul familiilor lărgite (copii față de bunici, frații între ei). În acest cadru de analiză, a merge la restaurant, a bea o cafea sau a-ți
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
său se bazează pe noțiunea de "cultură" așa cum este elaborată de etnologi (în special de Lévi-Strauss), adică un ansamblu de practici și scheme care structurează acțiunea. Bourdieu a studiat, în acest cadru, organizarea spațiului domestic (casele), munca agricolă, sistemele de rudenie și ceea ce el numește deja schimburi de "bunuri simbolice": onoarea, economia provocărilor și ripostelor ("Le sens de l'honneur", 1960, în Bourdieu, 2000). Obiectivul pe care și l-a propus Bourdieu în această perioadă constă în a descrie "economia bunurilor
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
alocării acestora. Acolo unde piețelor nu li se permite să opereze, sunt folosite alte sisteme și criterii pentru raționalizarea utilizării resurselor rare, cum ar fi alocarea birocratică, influența politică, statutul de membru într-un partid aflat la guvernare, relațiile de rudenie cu președintele sau cu principalii deținători ai puterii, mita și alte forme de corupție. Nu este deloc evident că astfel de criterii sunt mai bune decât criteriile dezvoltate evolutiv de către piețe, nici că ele generează mai multă egalitate; dimpotrivă, experiența
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
ce trebuie puse în corelație cu tradițiile întemeierii satelor românești. De asemenea, multe cuvinte de origine latină, ca drept-dreptate, jude-judecie, judecător-județ, domn-domnie, indică o continuitate și influență romană în domeniul dreptului, implicit al vieții social-economice sătești, ca și termenii de rudenie, ce dovedesc același lucru în materie de familie, cu structură nucleică: bărbat, femeie, fiu-fiică, frate-soră, nepot(ă), socru(ă), cumnat(ă). Tehnica agrimensurală și instrumentele servind ca mijloace și unități de măsură folosite de romani și apoi de români până în
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
obștii. Este începutul procesului de diferențiere economico-socială și politică pe bază de merite recunoscute, proces ce se va transforma și va sfârși prin nefastele diferențieri rezultate din întronarea altor criterii de apreciere decât cele de merit, cum sunt: averea, originea, rudeniile și relațiile neprincipiale, abuzul și forța etc. Controversa din istoriografia românească cu privire la originea satelor de răzeși și a răzeșiei ca instituție, anume aceea dacă răzeșii sunt urmașii și continuatorii comunităților devălmașe tribale, cum au susținut, printre alții, H. H. Stahl
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
la Țarigrad era unul ocazional și nu permanent. Ceilalți demnitari ai lui Vasile Lupu cu prenumele Iorga au fost: un Iorga postelnic, un Iorga cămăraș și altul cu dregătoria de stolnic. Trebuie avut în vedere și faptul că relația de rudenie dintre soția domnitorului, doamna Tudosca, și Iordache Cantacuzino decurgea din situația că soția acestuia era tot fiica lui Coste Băcioc, deci cele două erau surori, iar soții lor cumnați. Pe acest criteriu putem considera că Iordache Cantacuzino a fost cel
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
a doua domnie a lui Duca Vodă (1668-1672) și, probabil, se bucura încă de încredera domitorului și în acest moment critic, cu atât mai mult cu cât în situații deosebite, cum era și acesta din 1683, precumpăneau și relațiile de rudenie. Faptul ne determină să estimăm că existau în acest timp la Umbrărești curți și case încăpătoare, în măsură să satisfacă pretențiile bătrânului voievod cu „aere de crai” (I. Neculce), mai ales că în acest timp el deținea și calitatea de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de moșia Bozieștii de la ținutul Tecuci”, pe de altă parte. Câștig de cauză va avea stăpânirea boierească pe criteriul destul de ciudat (sub aspect juridic și istoric) că „numiții pârâți (răzășii) nici o înpărtășire în numita moșie nu au, nefiind în nici o rudenie cu boierii Lipănești” (Dar cum s-ar fi putut așa ceva ?, ne întrebăm noi). Iarăși e ușor de constatat, de către oricine urmărește documentele umbrăreștene referitoare la numele și situația locuitorilor din satele în discuție, că pretendenții „ce să numesc a fi
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]