1,409 matches
-
se erijau în eliberatori ai creștinilor din Balcani. De la Petru cel Mare (1682-1725) încoace, nu puține au fost proiectele diplomației țariste de integrare a Moldovei până la Carpați, dar și a Munteniei până la Dunăre, și arareori acest teritoriu nu a fost ruinat de armatele de ocupație. Raportul înaintat Congregației Propaganda Fide, la 4 aprilie 1789, de către Fedele Rocchi, arată că parohia catolică din Huși avea 400 de credincioși. În februarie 1792, parohia era condusă de preotul Castellani, originar din provincia Marcia, respectat
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Pentru conservatori, condițiunile impuse la unire erau foarte grele: votul universal, unic și secret, autonomia administrativă, re gularea chestiunii agrare. Acest ultim punct fusese rezolvat la Chișinău de Sfatul Țării, înainte de unirea cu Basarabia, prin confiscarea moșiilor fără despăgubiri, ceea ce ruină pe toți proprietarii. Votul însă era o gravă chestiune, căci nu puteau să-l limiteze la Ba sarabia și, prin urmare, trebuia modificată Constituția, bineînțeles la încheierea păcii generale. Marghiloman și Stere își atribuiau tot meritul acestui mare act, deja
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
străinătate, crescut în disprețul țării care nu-i voise stăpânitori, vânduse cea mai mare parte din moșiile părintești și își cumpărase nu valori românești, ci ruse și austriece. Se văzu deci cu ele evaporate prin prăbușirea rublei și coroanei. Era ruinat. Maria Moruzi nu știa aceste lucruri. Când Olga Sturdza îi vorbi de nepoata sa Elena și o văzu gentilă, aproape copil, fu entuziasmată de această partidă și acceleră pe cât putu logodna. Din Paris, unde se înjghebase afacerea, veniră la Iași
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
expansiunea este otravă pentru republicile de acest (ultim tip), cel care le înființează trebuie să interzică achiziționarea de noi teritorii (lo acquisire) în orice fel posibil, întrucat atunci cand astfel de achiziții sunt așezate pe o republică slabă, ele constituie invariabil ruină ei"20. Comentatorii moderni au interpretat uneori acest pasaj că stabilind alternative la fel de adecvate pentru fondatorul unei republici 21. Totuși, pasajul a fost în așa fel construit că pentru a conduce cititorul să considere a doua alternativă mai puțin dezirabila
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
a respins ultima metodă subjugarea imediată cu argumentul că guvernarea orașelor prin violență, în special a orașelor care au fost obișnuite cu libertatea, a fost o afacere dificilă și costisitoare 55. După Machiavelli, imperiile atenian și spartan au fost ambele ruinate din cauza inabilității lor de a menține o astfel de dominație după ce au fost făcute cuceririle. Modul recomandat de Machiavelli în cel mai înalt grad a fost modul român, care a operat prin adoptarea și crearea unor regimuri partenere ușor inferioare
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
văduve și mame cu fete de măritat își puseseră ochiul, să-l prindă în laț, însă el nu se da prins. Filosof în feliul lui, cu teorii ale lui proprii în privința căsătoriilor care nu-s bune, zicea el, decât să ruineze pe oameni, dânsul se obicinuise să trăiască așa stingher la țară unde se îndeletnicea cu plugăria care, mulțămită hărniciei și economiei lui, îi umplea în fiecare an coșerile 140 și hambarile care, la rândul lor, îi umpleau punga. Muncea, mă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
de țintă a tuturor privirilor, un fel de erou nenorocit de care toată lumea se ocupă. Așa pățisem și eu. Totuși, ca să nu exagerez, trebuie să mărturisesc că aceste neghibăcii 169, cu toată partea lor ridiculă, nu erau de natură să ruineze un om în opinia celorlalți. Am fost plătit cu câteva zâmbete și căutături ironice și cu câteva țipete de cucoane care se speriase, să nu fi fost stropite și ele, în care caz dezastrul ar fi luat proporții mari. Dealtfel
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
a doua biserică, ce se găsește în interiorul curții domnești, s-a înălțat, se pare, pe ruinele unui mai vechi lăcaș de cult din secolul XIII , fapt relevat de arheologi, care au confirmat că molozul provenit de la biserica din incinta curții, ruinată în 1330, a fost risipit în jurul noii biserici Sf. Nicolae Domnesc și în fața turnului intrării, în 1351-1352. Noul lăcaș, conservat până astăzi în stare bună, ctitorie începută de Basarab I, finalizată de Nicolae Alexandru la 1352, aparține „variantei constantinopolitane a
Supoziţii pe colţul unui blazon. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Luminiţa Crihană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1429]
-
puteau trece Carpații în Transilvania sau Dunărea în ținuturile de la sud de fluviu. Emigrau uneori și în teritoriul de la nord de Marea Neagră, mai ales după ce acesta a trecut în stăpînirea Rusiei. Această fugă în masă a plătitorilor de dări a ruinat finanțele guvernului. S-a apreciat că, în Valahia, 90% din veniturile statului proveneau de la țărani. Trebuia evident făcut ceva pentru ca aceștia să rămînă pe pămîntul lor. Reformele, care aveau să acopere multe aspecte ale vieții, au fost în primul rînd
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
mai târziu, la 30 august 1922, din Lipova, călătoa rea Îi scria din nou dragului său de la redacție un fapt cen zurat de publiciști: „Beldișor, mă aflu Într-o zi istorică În cas telul din Lovrin, pe care-l paște ruina, Între chica democratică a lui Marx și peruca pudrată a străbunului feudal.“ În finalul misivei, expeditoarea scrie: „Te Îmbrățișez, Beldi șor. Sunt obosită. La revedere, pe curând, Cora. Salutări lui Nae, Bucuța, Nenițescu, Buricescu.“ Din Întreaga corespondență publicată, În cele
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
malul limpedelui Târlung, înconjurați de flăcăiași înfierbântați, jucând table până la imbecilizare (bun remediu pentru liniștirea sufletului) și mâncând alune. Nu opusuri de artă, nu cărți, nu citit. Nu trebuie. Puțin Herodot, atât! În schimb, țineam casă deschisă și ne-am ruinat în compune rea meniurilor pentru musafiri de tot soiul. (Soi - ăsta-i cuvântul.) Câteodată erau atât de mulți, încât nu mai știam pe unde să-i mai culcăm... O excursie pe timp dubios în Piatra Mare, în tovărășia unui Licurici
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
dureau îngrozitor; așa că nu e de mirare că la vârsta de 14 ani eram deja posesorul unui reumatism poliarticular acut, care și astăzi mă "însoțește", provocându-mi dese și dureroase crize reumatismale. De aceea mă "dichisesc", ornându-mi cu migală ruina corporală câte zile voi avea de trăit cu o pereche de izmene flaușate pe care le port zi și noapte, vară și iarnă pentru a da cu tifla acelor vremuri când, pe un ger de minus 30 de grade Celsius
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
și eu ecoul strădaniilor noastre și ale conducătorilor noștri. Vă felicit pentru scrisul și lupta dvs. din Vestitorul împotriva acelora care nici acum nu înțeleg că țara noastră trăiește înalte zile de lumină și de refacere, de pe urma acelora care au ruinat totul, fără a rămâne aici să-și dea seama de faptele lor mârșave.“ („O scrisoare către Teofil Ionescu“, Vestitorul, Paris, octombrie 1973) „E zi de slavă pentru noi, românii, Prin ani mereu va fi de-acum-nainte. E azi ziua-n care
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
noastră și faptul că domnul, toate grădinile noastre le paște cu caii săi, apoi pășunatele într-atât le oprește pentru cosit și ierbărit că noi n-avem loc unde să ne paștem vitele.... Pentru aceste mari mizerii sărăcim și ne ruinăm zilnic și poate trebuie să ne pustiim pentru totdeauna. Nu avem nicio plângere contra domnilor căpitani, pentru că din partea lor am putea trăi în veci. Dar, de parcă toate aceste lipitori, groful, administrația cetății, fiscul, armata austriacă n-ar fi fost deajuns
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
toți egali în ale sărăciei, transformându-i astfel într-o amorfă masă mult mai ușor de manipulat. Pentru că comunismul făcea alergie vis-à-vis de bunăstarea gospodarului. Dăm numai câteva exemple de năpăstuiți, pe care administrația vremii și-a propus să-i ruineze ca indivizi, să-i lichideze ca clasă, numai pentru că ei constituiau fruntea satului, erau oameni harnici și chivernisiți, pentru că aceștia trebuiau distruși din punct de vedere economic: - Andrei Grovu a trebuit să contribuie la plata datoriilor de război numai în
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
sânge de când mama m-a făcut. La început desenam în noroi cu degetul, închipuindu-mi tot felul de monștri, balauri, sau doar un ghiocel. Mergeam la mare și desenam pe nisipul bătut de valuri, apoi construiam castele care se ruinau la un val mai mare. Cu toate astea continuam să desenez peste tot, inclusiv pe pereții camerei mele din apartamentul în care locuiam, astfel că aveam de tras multe pedepse de la părinți din cauza asta. Mai apoi am descoperit culoarea și
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
a lui Sisif este să privească vîrful muntelui plin de speranță; a lui Oedip, să urmeze cu tenacitate adevărul; a lui Ulise, să se Întoarcă În Ithaca; a lui Icar, să zboare cu riscul de a muri. În schimb, dezordinea ruinează orice templu și nu cultivă decît florile care cresc Între ruine și care, oricît ar spune Vergiliu că sînt cele mai ispititoare, nu ne vor dărui nimic În afară de parfumul lor melancolic. Însă, Înainte de orice, labirintul ne vorbește, Într-un fel
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
de negație. Cu alte cuvinte, În Narcis, Sisif se contopește cu stînca. El fiind și stînca și Sisif nu se mai știe cine pe cine urcă muntele. Rictusul de pe fața sa e acum pe rînd batjocoritor și dureros, contemplația se ruinează În delir optic și mai sînt puține clipe pînă cînd cel ce stă deasupra fîntînii se va lovi În inimă cu un pumnal. Căci tot ce era firesc Înainte Îi apare deodată fără sens lui Narcis. Acum nu mai are
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
putem ajunge Însă decît la un Apolo prea aseptic pentru a fi un ideal. Seva dogoritoare a vieții trebuie să se adreseze altui zeu, lui Dionysos, ca să poată țipa de bucurie sau de durere. Toate poveștile despre mîntuirea apolinică se ruinează. Trăim pentru a deveni vinovați, ar vrea să ne reproșeze Apolo... Dar ce mi-ar putea dovedi o zi limpede daca nu mă bucur de ea? SÎnt aici, În această zi frumoasă pe care ar fi păcat s-o trădez
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
cu ochii plini de soare și de amintiri... CÎnd vei pricepe ce Înseamnă toate acestea, vei simți ca și mine ce-a vrut Apolo... La polul opus al lui Don Quijote se află, deci, acești ochi triști ai Cassandrei. Ei ar ruina această dimineață Însorită În care nimic nu mi se pare mai ilogic și mai departe decît moartea și În care revin, poate, ca marea spre aceleași stînci, dar o fac pentru că ele dau un sens vieții mele... Celebrul carpe diem
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
care fusese așa de crudă când din brațe i-l smulse, lăsând-o cu o mare jale și cu un dor nestins. Carina și Valentin făcuseră tot ce trabuiau să facă. Nu aveau ce să își reproșeze. Aproape că se ruinaseră; în ziua de 4 martie ’75 inima pruncului zvâcnise pentru ultima oară. În timpul predicii în drum spre locul de veșnicie, ea leșinase iar când își revenise avea impresia că în sicriu în locul pruncului vedea un îngeraș imaculat, care o implora
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
de marfă <endnote id="(vezi 607)"/>. Atunci când totuși o produce, marfa e proastă și scumpă : „Dacă [evreul] e meseriaș, e superficial, lucrează numai pentru ochi”, spre deosebire de omologul său român, german sau ceh. „«Ieftin și rău» e deviza evreului [meseriaș], până ce ruinează pe lucrătorul creștin - scria Eminescu În 1877 -, «scump și rău» e deviza lui când rămâne stăpânul pieții” <endnote id="(285, p. 133)"/>. Nu Eminescu este primul care a susținut astfel de idei. Consulul francez În Moldova, Guéroult, susținea pe la 1848
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
din luna iunie 1942 au fost un eșec neprevăzut și nu și-au atins scopul. Cei care au făcut afaceri Mișu Popescu deși în cercetarea justiției nu are rezultat. Românizarea nu și-a atins scopul. Orașul Dorohoi este distrus și ruinat deoarece imobilele rămase de la evreii evacuați sunt la pământ. șef poliție Gh.Pamfil 338 Anexa 5. Dare de seamă asupra situației interne privind starea de spirit, ordinea și siguranța, septembrie 1942. (DJANB, Fond Poliția Dorohoi, ds.313/1942, f.949
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
dincolo de nori este un soare care încă mai strălucește și nu va întârzia să se arate și să-și împrăștie razele sale. - Amintește-ți că după furtună, întotdeauna lucrurile se calmează! - Când crezi că ai pierdut totul, deoarece vezi doar ruină în jurul tău și socotești că pierderea este ireparabilă; când vezi că totul s-a prăbușit... Amintește-ți că atâta timp cât există viață, există speranță! - Când intenționezi să-l ridici pe cel căzut și după ce îl ridici, el cade încă o dată; când
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
cu vaporul după zece ore pe Marea Egee la Patmos, unde am stat într-un camping plin cu tineri liniștiți, care scriau jurnale, vederi, sau jucau cărți pe terasa unui mic restaurant, unde puteam lua masa fără teama de a ne ruina. Dimineața făceam plajă și baie într-un mic golf unde mai apărea și câte un iacht american. Căldura ne gonea în camping, de unde, după o oră de odihnă, porneam să colindăm pe mica insulă sfântă. Am văzut peștera unde Sf.
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]