KorAP: Find »[drukola/base=rusă & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...42 43 44 ...200 >

4,986 matches

Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347

semnat un ordin ministerial „privind m...șurile ce trebuie luate pentru perfecționarea Înv...ț...rîi și pred...rîi limbii ruse În republicile unionale”. Populațiile baltice primesc cu nepl...cere aceast... voinț... de a limita folosirea public... a propriilor idiomuri În favoarea rusei, Ins... nu se pot opune. În perioada Brejnev, utilizarea limbii ruse În chestiunile oficiale este „Într-o creștere constant...”, c...ci „puterea face un pas mai departe: În domenii că economia, transporturile, așez...mintele medicale, telecomunicațiile sau casele de economii

[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
un pas mai departe: În domenii că economia, transporturile, așez...mintele medicale, telecomunicațiile sau casele de economii numeroase formulare sînt acum redactate În limba rus...; pentru aceste servicii sînt angajați ruși care nu vorbesc estona. În capital... mai ales, cunoașterea rusei devine indispensabil... În viața de zi cu zi a estonienilor” (M. Laar, op. cît.). În lungă list... de prejudicii aduse de „ocupație” sau de „colonizare” un loc important Îl ocup... jaful economic și distrugerea mediului Înconjur...tor. Patru tipuri de

[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
le recunoaște decît autonomia economic... (27 iulie). O alt... b...ț...lie, Început... mult Înainte de 1989, este cea a limbii, b...ț...lie care acum devine mai dur.... La 18 ianuarie 1989, Parlamentul estonian impune estona drept limb... oficial..., considerînd rusă doar o „limb... de comunicare Între naționalit...ți”. Celelalte dou... state baltice se aliniaz... la aceast... poziție, dar cu mai mult... flexibilitate. Legat de folosirea limbilor locale, dreptul de cet...tenie reprezint... un alt cal de b...taie foarte sensibil

[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765

no. 1, 2009, p. 5-9. BOISSEAU, Maryvonne, " Le discours de la traductologie en France (1970-210) : analyse et critique ", în Revue française de linguistique appliquée, vol. XIV, no. 1, 2009, p. 11-24. BONHOMME, Béatrice, SYMINGTON, Micéala, " Préface ", în Le rêve et la ruse dans la traduction de poésie : interrogation philosophique et réalité artistique, H. Champion, Paris, 2008. BONNEFOY, Yves, " La traduction de la poésie. Une conférence d'Yves Bonnefoy à l'ATLF (27 octobre 1975) ", în Bulletin d'information des traducteurs littéraires de la France

[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
cachés de l'interculturel ", în Écarts d'identité, no. 113, décembre 2008, p. 16-21, consulté le 2 décembre 2010, URL : http://www.revues-plurielles.org/ uploads/pdf/6/113/ei 113 chaouite.pdf. CHU, Lin, " Traduire l'intraduisible ", în Le rêve et la ruse dans la traduction de poésie : interrogation philosophique et réalité artistique, H. Champion, Paris, 2008. CÎRSTEA, Marcela Aniela, " La traduction du niveau prosodique de la poésie ", consulté le 5 mai 2011, URL : www.uab.ro/reviste recunoscute/philologica/philologica.../40.doc. CONENNA, Mirella

[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
recherche des frontières linguistiques et littéraires ", consulté le 12 mai 2011, URL : http://alufc.univ-fcomte.fr/pdfs/913/pdf 14.pdf. EYRIES, Alexandre, " Henri Meschonnic ou la saveur de l'écoute ", în Béatrice Bonhomme, Micéala Symington (dir.), Le rêve et la ruse dans la traduction de poésie : interrogation philosophique et réalité artistique, H. Champion, Paris, 2008. GHIȚĂ, Elenă, " Le statut actuel de la traductologie ", în Études de traductologie, Universitatea de Vest din Timișoara, Facultatea de Litere, Filosofie și Istorie, Catedră de Limbi Romanice

[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
520 Muguraș Constantinescu, La traduction entre pratique et théorie, op. cît., p. 249. C'est nous qui soulignons. 521 Henri Meschonnic, Poétique du traduire, op. cît., p. 95-96. 522 Béatrice Bonhomme et Micéala Symington, " Préface ", în Le rêve et la ruse dans la traduction de poésie : interrogation philosophique et réalité artistique, H. Champion, Paris, 2008, p. 15. C'est nous qui soulignons. 523 V. Françoise Wuilmart, " La traduction littéraire : source d'enrichissement de la langue d'accueil ", p. 144-145, consulté le 3

[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
Chapitre IV de notre thèse. V. également, à ce titre, Mathilde Vischer, La traduction, du style vers la poétique : Philippe Jaccottet et Fabio Pusterla en dialogue, op. cît. 543 Béatrice Bonhomme et Micéala Symington, " Préface ", în Le rêve et la ruse dans la traduction de poésie : interrogation philosophique et réalité artistique, p. 9-11. C'est nous qui soulignons. 544 Clăire Malroux, " Conjurer l'écart, susciter leș rencontres : Traduire la poésie ", în op. cît., p. 2. 545 V. Inês Oseki-Dépré, Traduction & poésie

[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
est nous qui soulignons. 548 Henri Meschonnic, Pour la poétique ÎI : Épistémologie de l'écriture. Poétique de la traduction, op. cît., p. 358. 549 Béatrice Bonhomme et Micéala Symington, " Préface ", în Béatrice Bonhomme et Micéala Symington (dir.), Le rêve et la ruse dans la traduction de poésie : interrogation philosophique et réalité artistique, H. Champion, Paris, 2008, p. 13. 550 Henri Meschonnic, Poétique du traduire, op. cît., p. 183. C'est nous qui soulignons. 551 Le traducteur engagé dans l'histoire est celui

[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
poétique ", în Revue des Sciences Humaines Université Mohamed Khider Biskra, no. 4, p. 47, consulté le 12 décembre 2010, URL : http://www.webreview.dz/IMG/pdf/4 4.pdf. 578 Béatrice Bonhomme et Micéala Symington, " Préface ", în Le rêve et la ruse dans la traduction de poésie : interrogation philosophique et réalité artistique, op. cît., p. 12. C'est nous qui soulignons. 579 V. aussi Said Khadraoui, " Pour une approche scientifique de la traduction poétique ", în op. cît., p. 49 : " Le traducteur est appelé

[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
85. 597 V. Idem, p. 12 : " La poésie offrait en effet la difficulté majeure de l'union inséparable du sens et de la sonorité, du signifié et du signifiant. " 598 Béatrice Bonhomme et Micéala Symington, " Préface ", în Le rêve et la ruse dans la traduction de poésie : interrogation philosophique et réalité artistique, op. cît., p. 11. V. aussi Serge Salaün, " Traduire sans trahir ? Traduire la poésie ", p. 1, consulté le 2 juillet 2011, URL : http://crec.univ-paris3.fr/Traduiresanstrahir.pdf : " Traduire un

[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
réunis par Christine Lombez ; cahier coordonné par Roger Sauter, Praxiling, Université Montpellier III, Montpellier, 2004, p. 43-44. 601 Idem, p. 44. 602 Samuel Taylor Coleridge, Biographia Literaria, 1817, apud Béatrice Bonhomme et Micéala Symington, " Préface ", în Le rêve et la ruse dans la traduction de poésie : interrogation philosophique et réalité artistique, op. cît., p. 11 : " Dans la poésie, où chaque ligne, chaque phrase peut dépasser l'épreuve de la délibération et du choix délibéré, îl est possible [...] d'atteindre l'ultimatum que

[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
606 Henri Meschonnic, Pour la poétique V : Poésie sans réponse, op. cît., p. 73. V. aussi Henri Meschonnic, Célébration de la poésie, Éditions Verdier, Paris, 2001. 607 Joseph Brodsky, apud Béatrice Bonhomme et Micéala Symington, " Préface ", în Le rêve et la ruse dans la traduction de poésie : interrogation philosophique et réalité artistique, op. cît., p. 11 : " la poésie est ce qui est perdu dans la traduction " vs. " la poésie est ce qui est gagné dans la traduction ". Notre traduction. 608 Philippe Lacoue-Labarthe

[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
dans Loxias, Loxias 29, mis en ligne le 21 juin 2010, p. 12, consulté le 9 janvier 2011, URL : http://revel.unice.fr/loxias/index.html?id=6214. 638 V. Lin Chu, " Traduire l'intraduisible ", în Le rêve et la ruse dans la traduction de poésie : interrogation philosophique et réalité artistique, op. cît., p. 80 : " Traduire l'intraduisible est nécessaire pour faire percevoir la richesse et la signification de la diversité des cultures. " 639 V. Raoul Parme, Poésie et traduction, op. cît

[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
d'un texte, et qui provoquerait l'irrespect abusif de son "fond" et de șa "forme". Et cet irrespect semble, hélas se manifester surtout dans le domaine de la Poésie. " 640 Lin Chu, " Traduire l'intraduisible ", în Le rêve et la ruse dans la traduction de poésie : interrogation philosophique et réalité artistique, op. cît., p. 79. 641 Efim Etkind, " Avant-propos ", în Un Art en crise : essai de poétique de la traduction poétique, op. cît., p. X. 642 Nous voulons préciser ce que nous

[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
Ces traits peuvent constituer des difficultés redoutables, surtout și le traducteur a l'ambition d'obtenir en langue cible le même effet que dans la langue source. 643 V. Béatrice Bonhomme et Micéala Symington, " Préface ", în Le rêve et la ruse dans la traduction de poésie : interrogation philosophique et réalité artistique, op. cît., p. 11 : " Traduire la poésie [...] semble supposer une approche du langage qui ne peut se contenter de la simple équivalence sémantique. " C'est nous qui soulignons. 644 Efim Etkind

[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
littéraires, Nathan, Paris, 1993, p. 58. 663 V. Henri Meschonnic, Poétique du traduire, op. cît. 664 Idem, p. 177. 665 Alexandre Eyries, " Henri Meschonnic ou la saveur de l'écoute ", în Béatrice Bonhomme, Micéala Symington (dir.), Le rêve et la ruse dans la traduction de poésie : interrogation philosophique et réalité artistique, op. cît., p. 95-96. C'est nous qui soulignons. 666 V. Henri Meschonnic, Au commencement. Traduction de la Genèse, op. cît., p. 81. 667 Yves Bonnefoy, " Traduire en vers ou en

[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
de Mathilde Vischer. V. Mathilde Vischer, La traduction, du style vers la poétique : Philippe Jaccottet et Fabio Pusterla en dialogue, op. cît., p. 34-35. 686 Alexandre Eyries, " Henri Meschonnic ou la saveur de l'écoute ", în Le rêve et la ruse dans la traduction de poésie : interrogation philosophique et réalité artistique, op. cît., p. 94. 687 Pour Meschonnic, traduire le rythme signifie aller au-delà de la sémiotique : " Le texte biblique hébreu est donc une rythmique sémantique du conținu. Or nous pensons le

[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
Corola-publishinghouse/Science/286789_a_288118

Vâlcea - 1820, Craiova), cronicar și caligraf. Dumitru, după numele mirean, era unul dintre cei patru copii ai familiei modeste a lui Alexie și a Aspaziei, ce va deveni Anastasia monahia. La școlile mănăstirești din zonă a deprins limbile slavonă, greacă, rusă, cunoștințe de toponimie, de istorie și geografie, meșteșugul caligrafiei și al miniaturii, arta gravurii și a picturii bisericești. Ucenic al episcopului Grigorie Socoteanu și preot de mir la biserica Episcopiei Râmnicului, se va călugări la Hurezu (1769). Va fi ieromonah

DIONISIE ECLESIARHUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/286789_a_288118]
Corola-publishinghouse/Science/286796_a_288125

Secolul 20”, „România literară”, „Studii de literatură universală”, „Analele Universității București”, „Romanoslavica”, publicând studii despre Serghei Esenin, Ana Ahmatova, A.S. Pușkin, I. S. Turgheniev, Alexei Tolstoi, Osip Mandelștam, Innokenti Annenski, romantismul rus, simbolismul rus etc. Debutează editorial cu antologia Lirica rusă a secolului XX (1963). În Serghei Esenin. Textul lumii (1984), autoarea își propune să pătrundă în conexiunile specifice de la nivelul structurilor intertextuale și extratextuale ale modelului realității, așa cum l-a conceput poetul rus. Este urmărit modul în care Esenin încearcă

DOBRE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/286796_a_288125]
Osip Mandelștam, Innokenti Annenski, Vladimir Maiakovski (poemele de până în 1917), Serghei Esenin ș.a. SCRIERI: Serghei Esenin. Textul lumii, București, 1984; Teme și variațiuni, București, 1994; Boris Pasternak. Poezia prozei și proza poeziei, București, 1997; Itinerare poetice, București, 1997. Antologii: Lirica rusă a secolului XX, București, 1963; Poezia rusă (secolul XX). Lirica, București, 1977. Repere bibliografice: A. Kovács, Disputa fundamentală, RL, 1985, 45. M.Vs.

DOBRE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/286796_a_288125]
Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821

bulgară a exercitat o puternică influență asupra comunităților neoromanice (românești). Aceasta influență s-a reflectat în terminologia creștină românească, în organizarea și ierarhia bisericească, care sunt sud-slave (bulgare). În același timp, în secolele X-XII, Episcopia de Halici și Biserica ortodoxă rusă exercita o anumită autoritate asupra Moldovei, a ținutului est-carpatic și în Rusovlahia. În general, după secolul al X-lea, odată cu revenirea Imperiului la Dunăre, comunitățile creștine românești țineau de ritul oriental-răsăritean, de Biserica bizantină, prin patriarhia de Constantinopol, apogeul a

[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
Ruptura din 1054 a găsit comunitățile creștine din ținuturile românești în sfera de influență a Constantinopolului, a ortodoxiei. La sfârșitul secolului al X-lea și începutul celui următor, teritoriile românești s-au aflat sub jurisdicție bisericească papală, bizantină, bulgară, moraviană, rusă, suprapuse sau paralele cu cele autohtone. Împreună cu moștenirea secolelor anterioare de viață creștină, lipsa bisericilor și obiectelor de cult, organizarea bisericească incompletă, absența ierarhiei bisericești superioare, neîntrunirea unui conciliu local, inexistența, mult timp, a unei autorități politice care să impună

[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
după creștinarea bulgarilor și organizarea structurii bisericești, când limba slavonă a fost recunoscută ca limbă liturgică, s-a răspândit alfabetul chirilic, s-a dezvoltat literatura religioasă sud-slavă, mai ales sub țarul Simeon (893-927). Apoi închegarea raporturilor între bisericile bulgară și rusă, integrarea spațiului din nordul Dunării în contextul politic și spiritual (religios) sud-dunărean, presiunea statală catolică (ungurească), închegarea structurilor politice și bisericești superioare ale românilor. 66 Definitivarea creștinismului nostru (secolele IX-X). Ritul bizantino-slav la români În anul 864, hanul Boris (852-889

[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
motivație militară, rezistența împotriva Imperiului și mai ales a fiscului bizantin, care pretindea dări în bani pentru întreținerea armatei și a curții. Aici, la Dunăre, nu doar geograful arab Edrisi, dar și bizantinii vorbesc despre "multe și mari orașe", cronica rusă face mențiune despre cele "80 de goroduri" dunărene, prevăzute cu elemente de autonomie: "o mulțime adunată din orice limbă (neam) și care întreținea o oaste nu mică". Această nouă ordine de lucruri, cu formațiuni politice locale, sub autoritatea superioară a

[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]