2,974 matches
-
le pune pe pieptul său: Trebuie să mă crezi când îți spun că sunt cu un picior în groapă. De la o vreme, îl văd pe tatăl meu mai des ca oricând. Ochii îi sunt roșii și umflați, mari ca niște sâmburi de piersică. Vine să-mi reamintească obligațiile pe care le am... Încă de când eram copil, tata mă lua cu el când ținea audiențele. Îmi amintesc mesagerii care veneau la el, cu robele ude de transpirație. Caii pe care-i călăreau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
chinezi timp de mii de ani să descopere problemele trupului. Sun Pao-tien e cel mai bun doctor din țară. Se trage dintr-o familie cu cinci generații de medici. E celebru pentru faptul că a descoperit o piatră cât un sâmbure de piersică în măruntaiele Marii Împărătese Jin. Împărăteasa suferea de dureri cumplite; nu l-a crezut pe doctor, dar a avut suficientă încredere în el încât să bea medicamentul din plante pe care i l-a prescris. Trei luni mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
Nuharoo pe împăratul Hsien Feng. Îmi amintesc de ultima dată când m-am întâlnit cu doamna Jin. Sănătatea ei era în declin, dar refuza să recunoască asta. Fără să țină cont de faptul că toată lumea știa de piatra ei cât sâmburele de piersică, susținea sus și tare că nu s-a bucurat nicicând de o sanătate mai înfloritoare. Îi răsplătea pe doctorii care o mințeau că longevitatea sa nu poate fi pusă la îndoială. Însă trupul îi trăda boala. Atunci când a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
de pe ea capacul și bea. Restul doamnelor îi urmează exemplul. La unison, fiecare își ascunde nasul în propria ceașcă. Mă întreb dacă doamna Yun are mintea teafără. Pe măsură ce o observ, judecata pare să se încețoșeze. Totuși, simt că este un sâmbure de adevăr în cuvintele ei, atunci când începe să cânte Țărână în vânt: Mă întrebi când vin. Vai, nu încă, nu încă... Cum mai umplea ploaia iazurile în noapte când ne-am întâlnit! Oh, oare vom mai sufla vreodată din nou
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
ambalaj, apare și darul. E o piersică enormă cioplită din lemn, mare cât o tigaie. De ce o piersică? întreabă Nuharoo. E o glumă? — Deschide-o! o îndeamnă împăratul. Nuharoo se ridică din jilț și dă ocol piersicii. — Dă la iveală sâmburele, îi spune Majestatea Sa. În sală se lasă liniștea. După ce Nuharoo se învârte de câteva ori tot atingând, ciupind și scuturând piersica, aceasta se deschide, desfăcându-se în două. În mijlocul ei se află o operă care ar putea fi numită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
Înainte să iasă din cameră. ― Și eu te iubesc, am zis tare astfel Încât să mă poată auzi prin ușa Închisă. Intenționasem să fie un ton de batjocoră, dar o parte din mine știa că probabil că fraza conținea și un sâmbure minuscul de adevăr. Am deschis laptopul. Mă obișnuisem să trimit emailuri care nu primeau răspuns, mai ales de când nu mai aveam telefon mobil. Damian se descurca grozav În a se preface că nu mă cunoștea și nu mă cunoscuse vreodată
Ștefana Paraschiv by Dansul regăsirii () [Corola-publishinghouse/Imaginative/784_a_1490]
-
intru în pământ de rușine. Mă rog, mă refer la bucățile pe care mai reușesc să le descifrez. Poezioara cu pricina zicea ceva de genul „Nu știu ce, nu știu ce, viață...“, ceva indescifrabil, „castroane cu cireșe, nu știu ce, eu nu mă aleg decât cu sâmburii...“ După care - și îmi amintesc vag când am scris treaba asta - m-am gândit la un titlu foarte potrivit pentru un poem despre un hoț care a descoperit dintr-odată că are o conștiință. Se numea Nu mai pot lua
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
atunci da, o să pot să-mi construiesc o listă numai a mea. — Felicitări, Claire! Bea a ridicat paharul și l-a ciocnit de al meu. Se pare că ai făcut alegerea corectă. Numai să ai grijă - trebuie să există un sâmbure de adevăr în toate nebuniile alea pe care oamenii le povestesc despre ea, nu? — Nu știu, am spus, simțindu-mă neașteptat de defensivă. Cred că e judecată incorect. Vivian nu vrea decât ca oamenii să muncească din greu și să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
se întăresc. Am mers de-a lungul canalului înspre turnul de apă și apoi am intrat în piață. Pe alocuri pământul fusese stropit cu apă și resturi de legume zăceau pretutindeni. Țărăncile și țiganii mâncau semințe de floarea soarelui, puneau sâmburele între dinții din față și-i spărgeau coaja, pe care apoi o scuipau pe jos. O țigancă îi dădea să sugă unui copil mic, sânul îi atârna afară din rochie, vedeam rețeaua de vinișoare albastre, ca un fluviu cu multe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
vâră polonicul în borcanul uriaș și-l scoate plin cu măsline mari, crețe și pline de ulei. Din cauza lor, vinul îmi pare acru, nu era un vin prea bun, oricum, iar eu ador măslinele astea. Una după alta, le descărnez sâmburii, pe care-i scuip. Mi se face gura pungă de la amestecul de gusturi. —Tu cu ce te mai lauzi, Davey? întreb eu. Sunt plină de sentimente umane în momentul ăsta, plină ochi, ca un pahar care așteaptă și ultima picătură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
duci? îmi răspunse. Mai este vreo ieșire? Mai este vreo ieșire? O, Doamne, e ca în jocul de-a pechinezul! îngăimai fără să vreau. și iar îmi răspunse ca un ecou. Unul din trebuie să moară - să rămână un singur sâmbure. Îmi răspunse smulgându-se din rădăcinile cu care-i invadasem interiorul. Pentru ultima oară. Tu nu vei muri. De unde știi? Ce poți tu să mai știi? Știu, pentru că am desenat! Ți-am desenat privirea, însă ochii tăi, ce straniu, îmi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
Am primit un telefon scurt de la tanti Cucu. Cu aceeași voce pițigăiată dintotdeauna m-a chestionat cu privire la starea de lucruri din curtea ei. Apoi mi-a comunicat că murise tanti Mizi. Cum? Da, a mâncat un kil de cireșe cu sâmburi cu tot. De la asta i s-a tras. A făcut ocluzie intestinală: un sâmbure i-a înfundat mațul. Până să vină salvarea, se stinsese ca un pui. Așa zicea ea, dar eu cred că e dureroasă chestia aia. Și mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
a chestionat cu privire la starea de lucruri din curtea ei. Apoi mi-a comunicat că murise tanti Mizi. Cum? Da, a mâncat un kil de cireșe cu sâmburi cu tot. De la asta i s-a tras. A făcut ocluzie intestinală: un sâmbure i-a înfundat mațul. Până să vină salvarea, se stinsese ca un pui. Așa zicea ea, dar eu cred că e dureroasă chestia aia. Și mai cred că madam Istrate de la unu trăsese un chef monstru, dar în oraș, să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
nopți, Sabina se îmbrăca în lenjerie intimă provocatoare, se parfuma cu Follow me, ca în vremurile bune. Se întindea lângă mine și începea să mă mângâie. Fără efect însă. Mâinile și buzele mele visau la carnea supraelastică, cu miros de sâmbure de caisă, a Adelinei. Siegfried nu mai răspundea la strigătul de luptă al Pepitei. Din a treia noapte a renunțat. Vorbeam și vorbeam, argumente și contraargumente. Maria ne lăsa în fața ușii o tavă cu mâncare. O auzeam cum dă explicații
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
a le cere pe Maitreyi pentru mine înainte da a o avea. Am fost un om moral, de aici mi se trag toate tragediile. Am iubit întotdeauna pe mai multe planuri, n-am știut să sacrific totul pentru un singur sâmbure da adevăr sau de viață, de aceea m-am lovit de toate pragurile și m-au dus valurile cum au vrut. De altfel, iubeam atât de mult pe Maitreyi, încît preferam o comuniune mai caldă, mai completă, așa cum o aveam
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
al bietelor hârtii, pândeam, preparat să intervin în caz că focul ar fi dat semne că piere, sufocat sub grămada de hârtie carbonizată. Urmărind neistovita mișcare a ghemului roșu-auriu, retrăiam vechea tentație copilărească : să prind în palmă mângâierea mătăsoasă a flăcării cu sâmbure alb-albăstriu, ca spirtul. Cam atunci intra Maria, cu tablaua de dulceți și cafeaua : încă mai funcționau riturile orientale ale casei și singura mea măsură de modernizare, după atât timp de când rămăsesem stăpân, fusese să aduc lumina electrică, deci și sonerie
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
mi-a făcut bine conversația cu el. Eram aproape unul de altul, ca în junețea noastră. Uneori, mai ales de când este în guvern, aud lucruri rele sau mușcătoare despre el ; de obicei, nici măcar nu încerc să văd dacă au un sâmbure de adevăr în ele. La ce mi-ar folosi ? Când am reușit să păstrez atâția ani o prietenie, încerc să nu mai judec omul, așa cum încerc să nu mai judec în familie. Mă îndoiesc că ne-am mai împrieteni dacă
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
mîncare. Picați În cur În fața băcăniei de la colțul străzii, zeci de jamboane și șunci și pești afumați În galantar și roți de cașcaval și brînzeturi și măsline și mirodenii și fructe despre care nici măcar nu știți dacă au sau nu sîmburi și dulciuri de tot felul - o obscenitate de care nu ați mai avut parte de ani buni... Serios? De ani buni? Nu ați avut parte vreodată. Băcanul, cu șorț și bonetă, la Început zîmbind politicos, apoi cu o figură jenată
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
fumează tăcut, obosit și preocupat. Ce-ar Înțelege el din toată povestea? Fără toate detaliile, fără tensiunea sinistră, fără surpriza de a mă auzi strigat, fără... fără detalii pur și simplu? Ce-ar avea de zis? Apoi simt cum un sîmbure congelat mi se naște În minte: dar dacă ar Înțelege? Ce ar Însemna dacă ar Înțelege? Din radioul mașinii, Al Bano cîntă Felicità. — Ai În spate un pachet pentru locotenent. Așa mi-ai scris. Poate Îți dă drumul În permisie
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
pentru spectatorul suporter, care poate sau nu să rupă scaunele. Sistemul de organizare al unui stadioane depinde de societatea care îl va utiliza, ori cum va crește sau nu prestigiul social al participanților, ori bucuria extatică și simbolică a participării. Sâmburele cerințelor sociale sportive sunt formate prin perspectiva etnologică și s-ar putea coagula în jurul nucleului oferit de timp, spațiu și regulament de joc (rugby în 15 sau în 8 jucători): cu diverse caracteristici de la începutul istoriei și până astăzi (tenis
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
toate nivelurile vieții sociale, materiale ori spirituale, Calistrat Costin, însă cu o evidentă notă ludicironică, într-o încercare de reconstituire a unui text considerat pierdut și regăsit după multe mii de ani, cu inevitabile lacune, valorificând cuvinte de origine dacă (sâmbure, gheară, curpăn, năpârcă, a anina, pârâu, mal, sterp, aprig, balaur, mistreț, burtă, mânz, aidoma, gard, șopârlă, vatră, scrum, baltă, grumaz, gușă etc.), alcătuiește, utilizând preponderent termeni din această categorie, un indirect omagiu închinat dacismului și, totodată, un avertisment: Te bucură
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
sau idei-clișeu ale artei literare: Electron erogenic/Capriccio pe orbite/Orb sub degete/ Scriere de mână /A golului de aripă /Reminiscență / Telepatică a / Treimii de zeu / Acest ceva cineva / Care prin poem / Te resoarbe / Pulsatorie / Mușcătură / Sublimă-n / Sărut / Din sâmbure / De sălbăticie - / Din rut, / Orb, divin anacolut (Orgasmul), aducând, pe alocuri, a barbianism: Levitează somn în veghe / De memorie clătinată / Sub nirvanica lor zeghe / Toate au mai fost odată. La fel: Latentul viu, inseminat cum Oul / Și-n vegetal de-
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
și el acel meșteșug, atunci când se va face băiat mare. Iar bunul Dumnezeu îi asculta ruga, făcând ca Biscornet să deprindă foarte repede și pe nesimțite tainele grelei și frumoasei meserii. Pe măsura curgerii timpului, în ființa copilului încolțea și sâmburele miraculos al artei. în acel depărtat timp istoric, feroneria era și în Franța în plină înflorire și se afirmase deja ca o artă a prelucrării metalelor. Visele apar mai ales noaptea La vârsta de douăzeci de ani, Biscornet era deja
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92335]
-
tatăl său și-a redobândit titlul de cavaler. Bineînțeles, cei doi soți și-au legalizat, între timp, relația. Când înțelepciunea domină orgoliul Multe s-au pus în cârca lui Carol cel Mare de-a lungul vremii. Unele având câte un sâmbure de adevăr, altele fiind de departe închipuiri cu nuanțe fantastice. La fel ca în basme. Dar nimeni nu se supără din această pricină, tot omul fiind de acord că și născocirile fac parte din viață. Care viață ar fi mult
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92334]
-
înnopta. Pe amândoi, grijulie, noaptea ne învelea, Iar eu îmi doream mult să rămân, Să stau toată noaptea în preajma sa, Dar am plecat, urmând să revin. Și ceilalți copaci erau arâtoși, Încât bucurându-mă, să-i spun am uitat Că sâmburii săi zdraveni și sănătoși Visau în pământul predestinat. Avea dreptul drept să știe și el - Liniștea văilor ocrotea plăsmuiri; Primăvara prunii albi se îmbracă la fel, Iar toamna așteaptă mereu musafiri. Loc fermecat Aseară m-a încercat o vedenie Sus
Rătăcind pe vechile cărări by Mihai Hăisan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91699_a_92979]