1,693 matches
-
Am căzut prizonier în Vietnam, luptând în Legiunea franceză străină. Cum ai ajuns acolo? Am trecut frontiera cu șase băieți din Dudești. Părinții muriseră, nu aveam pe nimeni și atunci m-am împrietenit cu ei. Am fost prinși la granița sârbească, ne-au dus într-un lagăr, de unde după trei zile am reușit să evadăm. În Austria iarăși am fost prinși și trimiși în lagărul de la Linz. Iar am evadat. Niște șmecheri ne-au promis că ne duc în America. Ne-
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
putea primejdui unicitatea caracterului etnic românesc și trebuie deci respins. Eminescu, cel mai mare poet al României, se născuse și el la Botoșani. Ca și Iorga, era de origine etnică neromânească, numele original al familiei fiind Eminovici, cu rădăcini polonezo-ucrainene, sîrbești, armene sau de alte naturi. El a respins occidentalizarea incompletă și superficială de la 1848. Eminescu recunoștea numai două clase pozitive în România: boierimea și, mai presus de orice, țărănimea. Orice evoluție trebuie să se bizuie pe țărani și să fie
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
mult urma să se întindă România spre vest și la controversata problemă a Banatului. Dacă Aliații promiseseră României în 1916 întregul Banat, ei țineau tot mai mult seama acum de superba contribuție la victorie a Serbiei și de numeroasa populație sîrbească din partea de vest a acestei provincii. Plus ignorarea de către oamenii de stat (ca Lloyd George, de exemplu) a factorilor etnici (și a altor factori). O decizie care îi afecta pe doi aliați nu era ușor de luat. Brătianu era intransigent
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
publice. O opinie mai moderată a fost prezentată de Ion Vlădescu. Vlădescu a demonstrat că Giurescu preluase tezele expuse de Onciul în 1899, fără să-i menționeze numele nici în bibliografie, nici în notele de subsol. Vorbind despre formele arhitectonice sîrbești și bulgărești (preluate de primele biserici românești), Giurescu nu menționează lucrările esențiale asupra subiectului respectiv pe care le urmează pînă aproape de plagiat. Mai mult, avea un talent deosebit de a trece sub tăcere opiniile istorice care nu-i conveneau. "Panaitescu, scria
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
a atacului ungar împotriva Iugoslaviei, din aprilie 1941, Bethlen István emlekirata, 1944, Budapesta, 1988 22 Erdély története (3 volume), Budapesta, 1981, vol. 3, p. 1730 23 Supt trei regi, p. 313 24 În aprilie 1941, naziștii i-au oferit Banatul sîrbesc Mareșalului Antonescu. Nevoind să strice relațiile dintre popoarele român și sîrb, Antonescu a refuzat ferm oferta 25 În cadrul corespondenței, există un document provenit de la Ministerul de Interne al Ungariei, arătîndu-l pe Vasile Goldiș ca fiind destul de cooperant cu autoritățile maghiare
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
de la Mislea mi s-a părut foarte lung. Erau vreo 12 kilometri, dar după ce erai slăbit și hrănit cum am fost noi... foarte greu a fost. Credeam că nu mai ajung niciodată... Împreună cu noi au fost aduse femeile din lotul sârbesc, iar printre ele a fost și Vida Nedici, celebra anchetatoare. La un moment dat, comuniștii și-au dat seama că și ea e amestecată și a primit condamnarea la moarte. Ea pe vremea aceea avea 36 de ani, dar era
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
Giers a fost numit ministru de externe în locul lui Gorceacov, care păstrează doar titlul de cancelar al Imperiului. În Egipt au izbucnit răscoale, un ministru a fost ucis. După-amiaza Câmpineanu la mine, s-a întors din străinătate. Problema căilor ferate sârbești pare să fie rezolvată, în Serbia însă lucrurile nu merg bine, în ciuda proclamării regatului. Seara vânt rece, +2°R, cerul din nou senin, nici o perspectivă de ploaie. Scris până la ora 10½, lui Leopold, care e în Maroc. Joi, 1/13
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
aici. Ora 10 sosirea la Vârciorova. Acolo vasul Ștefan cel Mare. Ora 10¼ plecarea, Fălcoianu, Calevič, Mitilineu, colonelul Robescu, maiorul Șoimănescu, Beldiman, colonelul Boteanu, maiorul Giurescu, căpitanul Cărbunescu de la Regimentul 6 Infanterie, locotenent-colonelul Manu. Salutat Ada-Kale, trupe austriece. Toate localitățile sârbești mă salută cu focuri de armă. Dejunat la bord. Ora 3 Trencova. Ora 5 Moldova Veche. Vreme minunată, vânt, dar cald. Vasul Grivița este la Moldova. Ora 6¼ Baziaș. Ministrul președinte Garașanin, generalul Nicolici, locotenet-colonelul adjutant Simonovici și locotenent-colonelul Schaffarick
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
10 în Drencova, prin pasul de la Cazane. Ora 11½ dejunat la bord. Cu mine generalul Nicolici, locotenent-colonelul Simonovici, locotenent-colonelul Schaffarick și trei ofițeri din regimentul meu. Profesorul Freytag, pe care l-am găsit la Belgrad. De-a lungul întregului țărm sârbesc salutări și focuri de armă, iar noaptea a fost totul iluminat. Ora 2 în Vârciorova. Despărțire de însoțitorii sârbi, urcat îndată în trenul special și plecat spre Turnu-Severin. Întâmpinare. Arșiță. Direct spre Craiova, unde ajungem la ora 5½. Mare întâmpinare
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
de vede: Școală tehnică profesională. Roșiorii de vede: Școală tehnică profesională pentru confecțiuni femeiești. Roșiorii de vede: Școală tehnică de administrație economică mixtă. În județul Timiș-Torontal Timișoara: Liceul de băieți nr. 1, cu limba de predare sârbă. Timișoara: Liceul mixt sârbesc, cu secție pedagogica. Timișoara: Liceul de băieți nr. 2. Timișoara: Liceul de fete. Timișoara: Liceul clasic mixt. Timișoara: Liceul mixt maghiar. Timișoara: liceul mixt german. Timișoara: Școală pedagogica de băieți cu secție rom. sârbă. Timișoara: Școală pedagogica de fete cu
DECIZIE nr. 378 din 19 aprilie 1949 privind Tabloul categoriilor de şcoli din învăţămîntul mediu, repartizate pe ministerele de resort. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128632_a_129961]
-
Biled - Sandra - Uihei 11) Comună CENEI, cu satele: - Cenei - Bobda - Checea 12) Comună SACALAZ, cu satele: - Beregsau Mare - Beregsau Mic 13) Comună UIVAR, cu satele: - Uivar - Iohanisfeld - Otelec - Pustiniș - Rauti - Sinmartinu Maghiar 14) Comună PECIU NOU, cu satele: - Dinias - Sinmartinu Sîrbesc 15) Comună FOENI, cu satele: - Foeni - Cruceni 16) COMUNĂ GIULVAZ, cu satele: - Giulvaz - Crai Nou - Ivanda - Rudna 17) Comună GIERA, cu satele: - Giera - Grănicerii - Toager 18) Comună CIACOVA, cu satele: - Ciacova - Gad - Ghilad - Macedonia 19) Comună BANLOC, cu satele: - Banloc
ACORD din 13 ianuarie 1970 între guvernul Republicii Socialiste România şi guvernul Republicii Socialiste Federative Iugoslavia privind micul trafic de călători în zona de frontieră. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127543_a_128872]
-
Elenă, cu domiciliul actual în Germania, 65428 Russelsheim, Ferdinand Stuttmannstr. 7, cu ultimul domiciliu din România în București, str. Izvorul Trotusului nr. 2, bl. B8, ap. 9, sectorul 4. 390. Pop Desanca, născută la 4 iunie 1954 în localitatea Sanmartinu Sârbesc, județul Timiș, România, fiica lui Luianov Dragomir și Vidosava, cu domiciliul actual în Austria, 5020 Salzburg, Bessarabierstr. 69/11, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Peciu Nou, județul Timiș. 391. Pop Viorel-Gheorghe, născut la 5 mai 1950 în localitatea
HOTĂRÂRE nr. 942 din 13 octombrie 2000 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130880_a_132209]
-
născut la 1 septembrie 1954 în localitatea Râmnicu Sărat, județul Buzău, România, fiul lui Dumitru și Margareta, cu domiciliul actual în Austria, 3251 Purgstall an der Erlauf, Pochlarnerstr. 23/1, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Râmnicu Sărat, Str. Sârbească nr. 4, județul Buzău. 486. Neag Nicolae, născut la 21 iunie 1966 în localitatea Mediaș, județul Sibiu, România, fiul lui Ioan și Ana, cu domiciliul actual în Austria, 4292 Kefermarkt, Oberer Markt 2, cu ultimul domiciliu din România în localitatea
HOTĂRÂRE nr. 863 din 16 august 2002 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144242_a_145571]
-
1.ALFABEL SLAV 2.Rudna 2.ALFABET SLAV 21. Liebling 1.Iosit 1.Jozsefszallas 22. Mașloc 1.Remetea Mică 1.ALFABEL SLAV 22. Moșnița Nouă 1.Moșnița Nouă 1.Ujmosnica 23. Peciu Nou 1.Dinias 1.ALFABEL SLAV 2.Sanmartinu Sârbesc 2.ALFABEL SLAV 24. Recaș 1.Petrovaselo 1.ALFABEL SLAV 2.Stanciova 2.ALFABEL SLAV 25. Săcălaz 1.Beregsau Mic 1.Hemer 26. Sacoșu Turcesc 1.Otvesti 1.ALFABEL SLAV 27. Sânpetru Mare 1.Sânpetru Mare 1.ALFABEL SLAV 28
HOTĂRÂRE nr. 1.415 din 6 decembrie 2002 pentru modificarea unor anexe la Normele de aplicare a dispoziţiilor privitoare la dreptul cetăţenilor aparţinând unei minorităţi naţionale de a folosi limba maternă în administraţia publică locală, cuprinse în Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001 , aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.206/2001. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147014_a_148343]
-
engleze. Ei bine, nu știu dacă în țară sunt câteva zeci de exemplare! Cât privește descoperirile mele, am avut suficiente satisfacții. Am găsit la un lăutar român din Timoc 40 de balade, din care una cu totul inedită. În Banatul sârbesc este un folclor românesc extraordinar. Am făcut acum o culegere de cântece românești din Ovcea, la vreo 15 kilometri de Belgrad, o încântare, materialul fiind adunat numai de la bătrâni de peste 80 de ani. După un mare congres la Chicago, unde
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
În Bulgaria, unde românii de pe Valea Timocului nu au școli în limba națională trebuind să meargă la Sofia în vederea instruirii în limba română, n-au voie să folosească limba maternă, fiind supuși la persecuții, ca și în Ungaria sau Voivodina sârbească, nimeni nu ia atitudine, Huniunea Europeană este oarbă și surdă. Numai României i se impune să respecte cu strictețe drepturile minorităților, cu precădere a celei maghiare! De ce nu iau atitudine cei de la Bruxelles față de tendințele evidente de autonomie și secesiune
AMERIC?INII, HUNIUNEA EUROPEAN? ?I POPEYE MARINARUL by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/84039_a_85364]
-
Blaga, Cluj, mai 1998. Premiul Meritul cultural al Asociației Astra Premiul Fundației Etnos pentru valorificarea creației populare, București, 1995 Marele premiu pentru poezie Sfântul Gheorghe al Societății literar-artistice Tibiscus la Festivalul internațional de poezie Drumuri de spice din Banatul sârbesc, Iugoslavia,1999, Uzdin ș.a. Premiul pentru poezie al Festivalului Internațional Poesis, 2000 Premiul pentru publicistică pentru cartea Iluzii și lanțuri al Societății Scriitorilor Bucovineni, Suceava, 2001 Premiul de Excelență Nichita Stănescu pentru Opera Omnia al Festivalului Internațional de poezie Nichita
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
Obrenovici. Istoricul Constantin Giurescu a descris-o pe Maria Catargi Obrenovici ca fiind mai frumoasă și mai feminină decât Doamna Elena Cuza, dornică să ocupe nu numai inima domnitorului dar și tronul, crezându-se îndreptățită de legătura domnitoare cu Curtea sârbească prin fiul ei. Din relația lor, mai mult sau mai puțin discretă, s-au născut doi fii: Alexandru și Dimitrie ce au fost adoptați de familia Cuza și crescuți cu devotament și după moartea domnitorului. Mulți oficiali au fost intrigați
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
maximă atenție, de altfel, în această categorie a culturilor rușinii. Părea cel puțin statistic adevărat și evident că eram, la instalarea comunismului, o cultură rurală, cu o populație sătească covârșitor majoritară, asemănătoare în mai mare măsură celei rusești, albaneze, bulgărești, sârbești, decât celei maghiare, cehe etc. Nu insist, sugestiile eseului lui Ioan Pânzaru, care cred că ar trebui republicat, prezintă cel puțin avantajul că situează fenomenul românesc în familia din care face parte. El poate în plus presupune un prim pas
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
majorității acestora. Așa că până în secolul al XV-lea Biserica Românească se află sub o dublă influență. Dincolo de munți era influența agresivă a catolicismului impus cu forța de maghiari, iar dincoace de munți se manifesta influența slavonismului, mai ales a celui sârbesc. Din secolul al XV-lea se adaugă ereziile protestante, începând cu discipolii lui Huss, continuând cu discipolii lui Luther (mai ales sași) și Calvin (mai ales unguri), fiecare încercând să atragă populați a românească de partea sa. Primul pas în
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
cinstire creștinească, în care și-a găsit întotdeauna sprijinul și alinarea. Până la unirea principatelor biserica - conchide Paulescu - a fost un mijloc utilizat, nu pentru emanciparea poporului (nu ca o mamă dătătoare de viață ci un balaur cu multe capete: bulgăresc, sârbesc, unguresc, grecesc și turcesc) ci pentru distrugerea lui ca neam si limbă. Epoca românească a Bisericii Ortodoxe Române Afirmarea bisericii noastre avea să înceapă odată cu lichidarea influenței grecești asupra spiritualității noastre. Influențele nefaste ale perioadelor anterioare aveau să fie depășite
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
de Cernăuți. Toate mănăstirile au fost închise, bună parte din biserici au avut aceeași soartă, iar preoții, în marea lor majoritate, au fost deportați. Dincolo de granița de vest a țării s-au organizat două vicariate: unul la Vârșeț pentru Banatul sârbesc, format din 60 de parohii și unul la Gyula pentru Ungaria, format din 20 de parohii, vicariate care funcționează și astăzi. S-au organizat parohii la Londra, Stocholm, Paris, Goteborg, Malme, Munchen, Hamburg, Geneva, Melbourne, Sydney, Welington, toate sub jurisdicția
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
autorul Eseului. Căutarea lui Tiberiu Naumescu este și o călătorie în viața sa trecută: copilăria, lipsa tatălui, adolescența, prima iubire, liceul, facultatea și apoi fuga din țară, chinurile la care a fost supusă de către comandantul grănicerilor români, violul din vama sârbească, episodul din tabăra de țigani din Italia, iar apoi salvarea canadiană. Personajele lui Gabriel Chifu sunt mereu pe drumuri, într-o continuă călătorie, într-un exil neîntrerupt: „Toată călătoria asta smintită, fără capăt, călătoria ca o fugă a Annei de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2189_a_3514]
-
scârbă și când ei întreabă pe fostul lor coleg, astăzi domn, despre pricina schimbării sale, el le răspunde fără sfială că, în împrejurările actuale (care, trebuie s-o zic, în ochii lui se complică mult prin starea actuală a chestiunii sârbești), calea cea mai prudentă de urmat de către un domn al Țării Românești este de a lua ca călăuză, la fiecare prilej, pe consulul M. S. împăratului Neculai. Unul din miniștrii domnului îmi zicea chiar ieri în această privință: „Nu pierdem
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
sate”. Pentru „a înșela” popoarele sârb, sloven și croat și a le atâta împotriva vecinilor, regimul Tito desfășoară o „campanie calomnioasa”, susținând că „Ungaria ar vrea să rupă de la Iugoslavia raionul Bacica, ca R.P. Română ar vrea să ia Banatul sârbesc, iar R.P. Bulgaria - Macedonia, si ca Albania ar urmări să ia Metohia”. Este limpede pentru toată lumea că tradiționalele bune raporturi dintre România și Iugoslavia au traversat o perioadă de criză, deosebit de gravă, între anii 1948 - 1953, generată de conflictul dintre
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]