13,483 matches
-
conform criteriilor studiului nostru, ca fiind sărace, urmate în ordine descrescătoare de cele ale rudarilor și de cele ale vătrașilor (tabelul 19). Tabelul 19. Sărăcia comunitară la romi în funcție de grupul cultural căruia îi aparțin membrii acestuia („neamuri”) %tc "Tabelul 19. Sărăcia comunitară la romi în funcție de grupul cultural căruia îi aparțin membrii acestuia („neamuri”) %" Cifrele fac referire doar la procentele (%) din numărul CR. În general, dimensiunea medie a comunităților de romi crește astfel: - de la cele din mediul rural la cele din mediul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
de asemenea, tind să aibă și o locație rural-marginală. Dacă se iau în seamă simultan factori legați de compoziția socială și de localizare, atunci se poate afirma că există o probabilitate sporită de a identifica un nivel mai mare de sărăcie în CR cu un nivel de educație foarte scăzut, formate aproape exclusiv din romi, fără alte grupuri etnice așezate pe teritoriullor și cu localizare preponderentă în Moldova, Transilvania și Crișana-Maramureș. Alți factori care condiționează sărăcia CR - mediul rezidențial, mărimea comunității
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
un nivel mai mare de sărăcie în CR cu un nivel de educație foarte scăzut, formate aproape exclusiv din romi, fără alte grupuri etnice așezate pe teritoriullor și cu localizare preponderentă în Moldova, Transilvania și Crișana-Maramureș. Alți factori care condiționează sărăcia CR - mediul rezidențial, mărimea comunității, tradiționalismul indicat de limba vorbită, mărimea orașului sau nivelul de dezvoltare a comunei - sunt mai puțin importanți decât cei anterior menționați. Rezultă că segregarea rezidențială și analfabetismul sunt principalele semne ale sărăciei CR. Alți factori
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
factori care condiționează sărăcia CR - mediul rezidențial, mărimea comunității, tradiționalismul indicat de limba vorbită, mărimea orașului sau nivelul de dezvoltare a comunei - sunt mai puțin importanți decât cei anterior menționați. Rezultă că segregarea rezidențială și analfabetismul sunt principalele semne ale sărăciei CR. Alți factori care au fost discutați în cuprinsul acestui subcapitol sunt relevanți pentru sărăcia romilor numai în măsura în care contribuie direct sau indirect la segregare și la menținerea educației la un nivel redus 1. Ignorarea sărăciei comunitare în practica DEVCOMtc "Ignorarea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
orașului sau nivelul de dezvoltare a comunei - sunt mai puțin importanți decât cei anterior menționați. Rezultă că segregarea rezidențială și analfabetismul sunt principalele semne ale sărăciei CR. Alți factori care au fost discutați în cuprinsul acestui subcapitol sunt relevanți pentru sărăcia romilor numai în măsura în care contribuie direct sau indirect la segregare și la menținerea educației la un nivel redus 1. Ignorarea sărăciei comunitare în practica DEVCOMtc "Ignorarea sărăciei comunitare în practica DEVCOM" Deși este evident că nivelul de sărăcie este puternic diferențiat
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
analfabetismul sunt principalele semne ale sărăciei CR. Alți factori care au fost discutați în cuprinsul acestui subcapitol sunt relevanți pentru sărăcia romilor numai în măsura în care contribuie direct sau indirect la segregare și la menținerea educației la un nivel redus 1. Ignorarea sărăciei comunitare în practica DEVCOMtc "Ignorarea sărăciei comunitare în practica DEVCOM" Deși este evident că nivelul de sărăcie este puternic diferențiat la nivelul CR, programele de ajutorare sau de dezvoltare comunitară au acționat neselectiv. Același procent de aproximativ 20% CR care
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
CR. Alți factori care au fost discutați în cuprinsul acestui subcapitol sunt relevanți pentru sărăcia romilor numai în măsura în care contribuie direct sau indirect la segregare și la menținerea educației la un nivel redus 1. Ignorarea sărăciei comunitare în practica DEVCOMtc "Ignorarea sărăciei comunitare în practica DEVCOM" Deși este evident că nivelul de sărăcie este puternic diferențiat la nivelul CR, programele de ajutorare sau de dezvoltare comunitară au acționat neselectiv. Același procent de aproximativ 20% CR care au fost supuse unor intervenții de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
sunt relevanți pentru sărăcia romilor numai în măsura în care contribuie direct sau indirect la segregare și la menținerea educației la un nivel redus 1. Ignorarea sărăciei comunitare în practica DEVCOMtc "Ignorarea sărăciei comunitare în practica DEVCOM" Deși este evident că nivelul de sărăcie este puternic diferențiat la nivelul CR, programele de ajutorare sau de dezvoltare comunitară au acționat neselectiv. Același procent de aproximativ 20% CR care au fost supuse unor intervenții de ajutor/dezvoltare apare și în cazul comunităților sărace și în cazul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
sărace și în cazul celor nesărace. Este o confirmare nedorită a necesității de a introduce tipologii de genul celei prezentate în practica de asistență și dezvoltare comunitară pentru romi. Dacă urmărim practica regională (tabelul 20) de intervenție comunitară pentru combaterea sărăciei și a excluziunii sociale, se constată ușor că modelul dominant în Moldova, Crișana-Maramureș, Banat și București-Ilfov este cel de a interveni cu programe de ajutorare dezvoltate mai mult în comunitățile nesărace decât în cele sărace. Tabelul 20. Ponderea comunităților de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
rurală” (sintagma folosită în spațiul francofon) au fost statele occidentale, unele dintre fostele colonii care au asociat tradițiile locale și DEVCOM, mișcările naționaliste, ONU. În societățile dezvoltate, DEVCOM ia în special forma „dezvoltării economice locale” și este asociată cu combaterea sărăciei. Lansarea mișcărilor sociale de tip DEVCOM a fost asociată la nivelulțărilor sudice sărace în special cu teoriile și ideologiile modernizării, cu accentul lor pe schimbările globale, raționalitate, bunăstare materială, participare. În fapt, în începuturile mișcărilor de DEVCOM sunt implicate ideologii
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
anii ’80, DEVCOM intră sub influența afirmării neoliberalismului. Accentul nu se mai pune pe cooperare locală, ci pe antreprenoriat, pe reducerea intervenției statului în producerea bunurilor publice. Interesul major este orientat spre dezvoltarea capitalistă locală ca mijloc de ieșire din sărăcie. De la soluțiile de tip cooperare comunitară se trece tot mai mult la cele de tip antreprenoriat. La rândul ei, abordarea neoliberală a DEVCOM ajunge să fie contestată,în anii ’80 și ’90, de către comunitarism, populismul radical și postmodernism. Mișcările sociale
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
care ar trebui să le adopte. Primul scop al acestui studiu este acela de a contribui la înțelegerea modalităților în care diferitele segmente ale unei societăți în tranziție încearcă să scape de starea negativă de tranziție, caracterizată de incertitudine și sărăcie. Al doilea scop este acela de a analiza în ce măsură pozițiile inegale în diferite ierarhii sociale determină adoptarea unor puncte de vedere diferite cu privire la modalitatea de rezolvare a problemelor tranziției. Este vorba despre oîncercare de a răspunde la întrebarea dacă inconsistența
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
noi și mai puternici. Contexte ale frustrării sociale și mobilizăriitc "Contexte ale frustrării sociale și mobilizării" Unele tipuri de IS generează frustrare, în timp ce altele generează mobilizare. În cazul procesului de tranziție din România, frustrarea socială poate fi identificată în legătură cu creșterea sărăciei, a polarizării și a mobilității descendente. Rata sărăciei a înregistrat o creștere acută în perioada 1996-2000, ajungând la 30% în anul 20011. Ciclurile optimismului social sunt legate de ciclurile electorale și economice. Fenomenul de creștere a optimismului social din perioada
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
și mobilizăriitc "Contexte ale frustrării sociale și mobilizării" Unele tipuri de IS generează frustrare, în timp ce altele generează mobilizare. În cazul procesului de tranziție din România, frustrarea socială poate fi identificată în legătură cu creșterea sărăciei, a polarizării și a mobilității descendente. Rata sărăciei a înregistrat o creștere acută în perioada 1996-2000, ajungând la 30% în anul 20011. Ciclurile optimismului social sunt legate de ciclurile electorale și economice. Fenomenul de creștere a optimismului social din perioada 1994-1995 a corespuns cu perioada de început a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
populației. Cu trei luni înainte de realizarea studiului avuseseră loc mari demonstrații ale minerilor și ale unor comunități rurale. În acest climat, dezbaterea despre modul în care ar trebui să se meargă mai departe și să se acționeze pentru rezolvarea problemei sărăciei și a dificultăților instituționale ale societății românești s-a activat extrem de mult. Din analiză a reieșit că dezbaterea s-a desfășurat nu doar în presă, ci și la nivelul majorității tăcute, după cum indică și datele studiului. Figura 16. Optimismul românilor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
definirea soluțiilor la problemele tranziției. Atitudinea rebelă este o negare atât a acțiunii democratice, cât și a celei autoritare. Susținătorii săi consideră că problemele sunt atât de grave, încât doar acțiunile violente desfășurate pe scară largă pot contribui la reducerea sărăciei și la reinstalarea ordinii în societate 1. Cel de-al patrulea grup nu abordează problemele tranziției în termenii politici ai democrației, autoritarismului sau rebeliunii, ci mai degrabă în termenii implicării directe prin participare. Soluțiile negociate de participare și acțiune democratică
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
nivelul de dezvoltare al regiunii. Datele indică o legătură clară între inconsistențele ecologice (indicate de diferența dintre nivelul ridicat de dezvoltare regională și slaba dezvoltare a localității de domiciliu) și IS a gospodăriei. În regiunile afectate de mult timp de sărăcie, cum ar fi Moldova, se manifestă mai multe condiții care pot favoriza IS negative sau pozitive decât în alte regiuni ale țării. Tabelul 25. Corelații între inconsistență și variabilele cognitivetc "Tabelul 25. Corelații între inconsistență și variabilele cognitive" Sursa: Barometrul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
societate; - locul în care trăiesc (starea de dezvoltare a regiunii și a localității, diversitatea etnică etc.); - orientarea personală în lumea valorilor asociate cu religia, autoritarismul, toleranța morală etc. Formele agresive ale naționalismului, precum și intoleranța etnică extremă sunt alimentate nu de sărăcia materială, ci de nivelul redus al educației și de percepția difuză a unor stări anomice în societate. Desigur, stocul personal de educație și socializarea de tip autoritarist sunt greu de modificat. În schimb, stările anomice care alimentează neliniști, îngrijorări, mai
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
organizații (empowerment social). Cu referire la persoanele sărace, procesul de abilitare (empowerment) implică, în esență: accesul la informație, incluziunea și participarea, responsabilizarea organismelor publice (accountability) și capacitatea de autoorganizare locală (Narayan, 2002, pp. 13-18). În contextul politicilor de combatere a sărăciei, empowerment-ul se confundă aproape cu un anume gen de dezvoltare: „Empowerment-ul reprezintă îmbogățirea cu bunuri și capacități a oamenilor săraci pentru a participa la actul decizional, a influența, a controla și a face responsabile instituțiile care le afectează viața” (Narayan
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
rău), pesimism recent (e bine, dar va fi rău), stabil temporal (va fi la fel), optimism de reacție (e rău, dar va fi bine) și optimism de continuitate (e bine și va fi și mai bine) (Sandu, 1999, p. 48). Sărăcie comunitară - probabilitate sporită de consum redus de bunuri publice sau private la nivel de comunitate locală. Selectivitate a unui fenomen social - probabilitate inegală de producere a evenimentelor constitutive ale fenomenului în funcție de caracteristicile celor care pot cădea sub incidența sa. Spațiu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
în Current Sociology, vol. 52(6), pp. 989-1020. Sandu, D. (2004b), „Cultură și experiență de migrație în satele României”, înSociologie Românească, nr. 3. Sandu, D. (2005), O hartă socială a comunităților de romi. Fundamentarea intervențiilor sociale printr-un sondaj asupra sărăciei comunitare PROROMI, Banca Mondială, București, iulie (raport de cercetare). Schuftan, C. (1996), „The community development dillema: What is really empowering?”, în Community Development Journal, nr. 31(3), pp. 260-264. Scott, J. (1990), Domination and the arts of resistance: Hidden transcripts
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
și cântă din flaut un cântec gutural. Intră în dialog cu vizitatorii așezați pe câteva rânduri de bănci. E un spectacol. Povestește despre obiceiuri, despre legende aborigene. În engleză. Am senzația unui spectacol de carton. Gândurile îmi fug "acasă", la sărăcia românească. Pentru ca cetățenii din spațiul european, mă gândesc în sinea mea, să trăiască la fel de bine precum cei australieni, deținând resurse naturale mai mici, raportate la o populație de aproximativ 480 de milioane de locuitori, aproape de 27 de ori mai mare
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
să vorbească franțuzește? A fost o zi magnifică. Am sporovăit toată ziua, am făcut politică, am început să-i spun cum trăim în România, Kati mi-a povestit cum o ajută pe mama ei de la Budapesta. Situație destul de similară cu sărăcia din România. Diferență de accente. Istoria celor două țări vecine pare, privită din Australia, o istorie comună. Acasă ne-am mânca de vii, ungurii cu românii din Transilvania, îi spun femeii din dreapta mea. "Din această otravă trăiesc bine politicienii. Așa
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
ai comportat necuviincios cu mine. Am martori". "Și cum vă înțelegeați?" În rusește, bine-nțeles. Făcea pe idiotul, dar l-am pus sub papuc și l-am amuțit. Odată rezolvat hotelul, venea masa la restaurant. Nu erau de niciunele, aceeași sărăcie ca la noi, același jaf pe sub masă. L-am prins pe șeful de restaurant cu mâța în sac și omul meu a fost. Eram regină, putea veni vara. Comitetul Central era la picioarele mele, adică eu la picioarele lui, dacă
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
locul tata. Cum puteam să înșel inima curată a unui copil, mă duceam și eu și stăteam la coadă, uneori noaptea, și dădeam ceea ce cumpăram oamenilor necăjiți, nu voiam să se afle că mie îmi prisosește. Eram foarte atentă la sărăcie, știam ce rău doare, și îi ajutam pe cei nevoiași ori de câte ori puteam. Mie chiar îmi plăceau cozile. Niciodată n-am simțit mai multă solidaritate ca atunci când înghețam la coadă, când disperarea că nu poți lua o jumătate de kilogram de
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]