1,766 matches
-
Poe au fost Mihai Eminescu, Alexandru Macedonski și Ion Luca Caragiale. Încântați de noul trend literar, aceștia vor concepe o serie de texte originale, care vor deveni și primele capodopere ale fantasticului românesc, căci în 1872, Mihai Eminescu redacta nuvela Sărmanul Dionis. Au fost voci care au contestat vocația literaturii române pentru fantastic, un exemplu este constituit de Adrian Marino, exeget care ajunge la concluzia că nu am avea o forma mentis propice fantasticului, ceea ce a reprezentat un bun punct de
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
exterior păcatele. Putem remarca faptul că dublurile, multiplicările personalității sunt foarte frecvente în literatura romantică (găsim un alter ego în Noaptea de Octombrie a lui Musset, în povestirea William Wilson de Edgar Allan Poe, în texte ale lui Hoffmann; în Sărmanul Dionis al lui Mihai Eminescu, unde, așa cum afirmă George Călinescu, eroul Dionis este ,,un individ metafizic, care a fost odată Zoroastru’’). Prezența lor a fost interpretată ca fiind o imagine a sfâșierii interioare, o caracteristică a sufletului romantic, având drept
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
în Nemaipomenita poveste a lui Peter Schlemihl, tratează motivul omului care și-a pierdut umbra, acesta fiind un element cu implicații folclorice. Motivul umbrei desprinse de corp este preluat ulterior și de către Mihai Eminescu în episodul umbra mea din opera Sărmanul Dionis și astfel, se poate constata că în cadrul literaturii romantice germane, fantasticul și feericul reușesc să pătrundă în aproape toate genurile literare, elocvente în acest sens fiind romanul lui Novalis, Heinrich von Ofterdingen, drama lui Kleist, comedia fantezistă a lui
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
toate acestea primul scriitor care dovedește o impecabilă cunoaștere a convențiilor fantasticului european este Mihai Eminescu, chiar dacă prozatori ca Alecu Russo, Nicu Gane, și înaintea lor, Costache Negruzzi inseraseră motive și elemente fantastice în câteva texte. Acesta, prin capodopera genului, Sărmanul Dionis, preia din literatura universală o serie de mituri cu largă răspândire, având ca model unele dintre operele romanticilor germani, printre motivele caracteristice acestei creații literare fiind transmigrația unor suflete, animarea unui portret, operații magice care răstoarnă dintr-o dată planurile
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
murind împreună în iaz (frontiera între vis și realitate). În proza lui Mihail Sadoveanu, fantasticul se detașează de alte opere prin încercarea de transfigurare mitică a realului. Oamenii au o taină în una dintre povestirile din Hanu Ancuței, Județ al sărmanilor, au vedenii în compania babelor descântătoare și a solomonarilor care alungă grindina în Crâșma lui moș Precu, știu povești frumoase cu rădăcini în fabulosul popular, cunosc sensul tăcerilor și al simbolurilor ancestrale, sunt atrași de feeric sau miraculos. Magia apare
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
contra glodului confaesunal, adecă confesional. Și de ce autorul e inamicul ideii confesionale, a acelora adecă cari pretind și țin la aceea ca școalele din Bucovina să rămână confesionale? - Pentru că autorul e la nivelul secolului al 19, ni va răspunde vreun sărman neinițiat în misteriele faptelor ce se țes în Bucovina. - O nu, nu domnilor, cauza e cu mult mai joasă de cum o credeți d-voastră. Se știe, când e vorba de cauza confesională în Bucovina, pe a căreia agitatori unii îi
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
peștii la coadă! De e proaspăt de vrei s' afli miroase - l la cap, creștine, Că el de la cap se 'mpute și o știe măcar cine. - Despre cap, zise țăranul, Nici mai este de vorbit, Căci o știu, o știu sărmanul Că de mult i s - a 'mpuțit. Vream să văd încai la coadă dacă este precum spun, Căci se poate de 'ntîmplare să rămâie ceva bun. TURCULEȚUL ȘI MUMĂ - SA Turculețu 'n agonie era acum pe sfârșit; Iar mă - sa
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
lui Constantin Brîncovanu au fost torturată persoana d-lui Galino. Tortura a fost foarte înceată și minuțios aplicată, dat totuși n-a fost în stare de a-l dezvăța pe d-nialui de accentul franțuzesc și de persecutarea, ba chiar uciderea sărmanului ă. Dar se poate că ne și înșelăm. Domnul în cestiune este poate creatorul unei limbi nouă, numită cea romene. O limbă foarte interesantă din punct de vedere patologic. Căci, într-adevăr, pentru ca un simplu actor să-și închipuiască a
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
gheață ce i le așezăm pe umeri. Pe fruntea [lui] străinii scriu conspirațiuni și alianțe ruso-prusiene, pe seama lui se croiesc revoluțiuni grandioase ale Orientului a căror fală o duc vro trei indivizi, a căror martiriu și dezonori le duce poporul, sărmanul. Ați făcut din o parte din oraș tirana celorlalte cinci părți ca s-aveți alegători pe sprânceană, ați scumpit hrana de toate zilele ca s-aveți alegătorii voștri, ca în urmă acei puțini alegători să vă dea dreptul d-a
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
tuturor (afară, desigur, de membrii National Riffle Association), îmi place foarte mult filmul lui Michael Moore Bowling for Columbine. A devenit un model al genului tocmai pentru, de exemplu, modul în care-l prinde în cursă pe Charlton Heston, acest sărman Moise pensionat, președintele prea influentei NRA. Un cow-boy de cinema, un model destul de derizoriu, dar un model mai degrabă terifiant dacă ne gândim că moșneagul acesta care tremură de frică reprezintă milioane de americani conservatori gata să apese pe trăgaci
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
piesă de teatru, ce se petrece în ea și cum se înnoadă în sine. Întrebarea e numai: Cum se poate, mda, chiar cum de-i posibil ca îmbuibatul ăla să fi murit de tot peste conceptul de teatru chiar sub sărmanii mei ochi? Iar nu: Cum de-a murit acum, acest amator de picnic printre spectacolele noastre de teatru? Teatrul se arată pe sine, la fel de indiferent și neimportant precum o prietenoasă prietenie a unui om prietenos din fire cu prietenia, DE
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
ca un ștrengar. GRETE: Și Freddy surâde ca un ștrengar, dar se simte deja jenat. Că, acum, și-a strâns tot curajul și s-a așezat lângă Grete. Și Grete se uită la el cu coada ochiului și vede că sărmanul Freddy e tot roșu în obraji, până la rădăcina părului lui blond. Lydi latră din răsputeri de sub masa lui Grete, pentru că-i geloasă de numa'. Dar Freddy apleacă capul sub masă și-o mângâie pe Lydi așa de cu știință că
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
lui Mariedl se decojește pentru că praful de aur o apasă așa de tare. Plutește peste Erna și Wottila, care acum vor fi îngropați împreună, și presară un pic de aur peste căpățânile făcute praf. Apoi frumoasa Mariedl plutește și peste sărmanul Herrmann care n-o să mai fie niciodată eliberat din închisoare și îl dăruie și pe el cu un pic din praful de aur. Și nici Grete nu-i uitată, acum că o să ajungă la balamuc pentru că așa a aranjat Hannelore
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
la alți semeni, învoirea directă la fraudă (VII. 6 - un preot consimte să fure un porc) sau chiar profanarea de morminte (II. 5). Remarcăm însă și cazuri când prostia este cea reliefată în mod evident: un călugăr („greu de cap, sărmanul” 552 ), dând crezare vorbelor iscusit întocmite ale unei femei, devine un adevărat intermediar pentru ea, aducându-i în brațe ibovnicul dorit. O singură dată în Decameron un membru al cinului monahal, un abate de Cluny, este privit cu admirație, fără
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
la alți semeni, învoirea directă la fraudă (VII. 6 - un preot consimte să fure un porc) sau chiar profanarea de morminte (II. 5). Remarcăm însă și cazuri când prostia este cea reliefată în mod evident: un călugăr („greu de cap, sărmanul” 552 ), dând crezare vorbelor iscusit întocmite ale unei femei, devine un adevărat intermediar pentru ea, aducându-i în brațe ibovnicul dorit. O singură dată în Decameron un membru al cinului monahal, un abate de Cluny, este privit cu admirație, fără
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
nocive: individul are impresia că „totul Îi e permis”, crede că totul e posibil; cu alte cuvinte se plânge că viața e prea frumoasă. Exemplu: Maica Tereza Octombrie 1979: Maica Tereza primește premiul Nobel pentru pace. „Îl accept În numele celor sărmani”, spune ea. Jupiter este În conjuncție exactă cu Soarele ei din Fecioară. Pluto, pe de altă parte, Îi tranzitează Mijlocul Cerului, arătând transformarea pe care o implică această „punere În lumină” - chiar dacă nu va schimba nimic În ceea ce privește modul ei de
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
Mozart se va revărsa în scenă. ADDENDA. ALTE ESEURI Nume adunate de la lume În vorbirea noastră își găsesc loc nume proprii care devin denumiri generice pentru categorii întregi de persoane. Cei care se numesc realmente așa n-au nici o vină, sărmanii, dar greu trebuie să le mai fie. Numele unui mare sfânt al bisericii a devenit, din purtător de biruință, patronul proștilor. „Nu te face (nu fi) Gheorghe”! Mai rău, diminutivul său semnifică opoziția obstinată și absurdă, împotriva evidenței: „Gică Contra
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
veanu. În afara proprietarului în ziar mai semnau: M. Antonescu, Neculai Mihail, N. Teodorescu, Virgil Gabrielescu, Iancu Ciolan, I.G Ciorescu - Bogdana, D. Voiculescu, Neculai I Bibiri, Emanoil Fluture, Gheorghe Răcoare, Elena Sevastos - Iași, A. Depărăteanu cu poezia - Mamă: „Erau trei sărmani: doi copii și‐o mamă; Și pâine... un singur codru‐ntr‐o maramă; Mama îl frânse în două și‐l dete pe rând La fiește care câte‐o părticea. Mamă, atunci copiii ziseră plângând: Ție ce‐ ți rămâne? - Voi - răspunse
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
de... de... Cu toate astea e jale chiar și în suflete nu numai primprejur. Cine ar fi bănuit că chiar cei din fruntea țării se ceartă ca chiorii, uită de acei care i-au ales, lasă totul de izbeliște, încât sărmanii țării nu mai așteaptă nimic, de la nimeni. Cine ar fi bănuit că după o iarnă blândă, blândă, dar seacă, vom avea pământul atât de neprietenos și rece încât nu-i bine încă de semănat porumbul. Tot așa, nu găsim rod
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
p. 54. 40 Ibidem, p. 55. 41 Ibidem. 42 Ibidem, p. 56. 43 Aceste povestiri culte au fost reluate de atâtea ori încât au ajuns să fie asimilate legendelor "din popor"; vezi, pentru identificarea personajelor Daniil Sihastru și Burcel ostașul sărman căruia i s-a dăruit "movila" pe care o ara varianta lui Ion Neculce, în Letopisețul Țării Moldovei și O samă de cuvinte, text stabilit, glosar și studiu introductiv de Iorgu Iordan, Editura de Stat Pentru Literatură și Artă, București
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
pletele pierdute folosind un limbaj ce ironizează filozofica tentație de a pune semnul echivalenței între vârstele omului și anotimpuri ("Pletele, singura noastră podoabă frumoasă, căzură;/ Iarna cea tristă răpi primăvăraticul păr"), continuă cu o alăturare din cele mai neașteptate comparații ("Sărmanule, odată aveai frumoase plete,/ Îl întreceai pe Febus, pe Febe, sora lui./ Mai neted ești acum ca bronzul sau rotunda/ Ciupercă din grădină, ivită după ploaie") pentru a încheia apocaliptic, printr-o profeție asupra iminentului deces al celui care și-
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
-i învețe cum se mănâncă plăcintele"), iar trăsăturilor de caracter ale eroilor de odinioară sunt ferm și fără drept de apel recuzate. Vitejie, curaj, abstinență cu exacerbarea știută a însușirilor fizice din poemele eroice iată doar câteva noțiuni străine de sărmanul Grandgousier, silit să pornească la război "cu părere de rău". La Rabelais, singurele atribute "eroice" sunt pofta de mâncare și setea nepotolită decât cu ajutorul unor cantități (cum altfel?) uriașe de vin. Îmbinarea celor două serii cea eroică și cea gastronomică
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
se consacră cele mai numeroase modificări de statut: "Papa Iuliu vinde plăcinte, dar nu mai poartă barbă bulgărească; Bonifaciu VIII e ciorbagiu; papa Nicolae al III-lea, papugiu; papa Alexandru vânează șoareci; iar papa Sixt face alifii pentru sfrinție". Odinioară sărmani înțelepți îmbrăcați în zdrențe, poeții și filozofii își câștigă aici binemeritata revanșă, în conformitate, de fapt, cu rangul la care tindea să îi ridice umanismul Diogene, Epictet ori Villon duc viața unor "adevărați seniori". Iar dacă tonul cu care ne
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
și recitite” redând cititorilor mei versurile pe care eu le-am recomandat lor și altădată: „Mama” de Al. Depărățeanu (1835-1865), fără a fi cât de puțin afectat de noua „Istorie critică a literaturii române” de Nic olae Manolescu: „Erau trei sărmani: doi copii și-o mamă, Și pâne!... Un singur codru într-o maramă. Mama-l frânse-n două și dete pe rând La fiștecare câte o părticea. „Mamă!”- atunci copiii ziseră plângând: Ție ce-ți rămâne?” Voi, răspunse ea...” Al.
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
chiar dinainte de a învăța cum se numesc, au luat-o razna și au devenit aproape niște otrăvuri. Păi spune și dumneata vecine, ce să mai crezi când citești zilnic în presă, că ouăle pașnicelor găini și bibilici sunt stresate, laptele sărmanul e complet deprimat, plin de azotați, nitrați și vai, chiar de antibiotice, făina nici nu mai e făină, ci un fel de praf, plin de pesticide și hormoni notați cu E, cireșele sunt și ele cu psihicul la pământ, fiind
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]