5,379 matches
-
Ne-a secat fântâna. Povesteam într-un articol anterior că industria asta și bătălia din ce în ce mai acerbă pentru resurse umane competente seamană cu verile pline de arșiță de la țară în care fântânile satului se goleau rapid de apa bună, curată. Unii săteni se foloseau de vicleșuguri (în cazul de față li se spune strategii de recrutare/atragerea talentelor) și mergeau pe furiș noaptea la fântâna cea mai bună din sat și o goleau de ce era mai bun, iar dimineața cei ce credeau
„Ne-a secat fântâna, aducem tineri din Moldova și Ucraina!...” 5 semne ce pot prevesti un eventual colaps al industriei de outsourcing () [Corola-blog/BlogPost/338645_a_339974]
-
auzit în foarte multe zile și nopți cum trece la deal și la vale, cum scoate vorbe tremurate tocmai din adâncurile lui și le lasă în voia prafului și a vântului, în voia glodului și a zăpezii, în urechile celor săteni și celor păsări ale acelui picior de plai! l-am auzit și-mi era drag să-l ascult! cum și în dimineața aceea, atunci, când... iată, se apropie desculț, prin colbul verii, se așează lângă mine, pe pragul porții, aprinde
Mă sui pe patul din tindă şi încerc să mor () [Corola-blog/BlogPost/339930_a_341259]
-
destinație - și vă asigur că nu a fost tocmai lesne - l-am găsit pe dl Neculai Chelman ocupat cu vopsirea unei uși. Discuția cu el, dar și cu soția sa s-a înfiripat pe nesimțite, cu toate reticentele celor doi săteni legate de aparatele din dotarea noastră. Astfel, am putut afla că dl Chelman a muncit timp de 35 de ani la S.M.A.-ul din sat, beneficiind în prezent de o pensie lunară de 900.000 de lei. „Nevastă-mea a
În amintirea unui meseriaș () [Corola-blog/BlogPost/339931_a_341260]
-
eu e să lucrez la oameni, să văd ce au semnat, să le explic pericolul”. „Nu ne rămâne decât să ne luăm tălpășița” Depozitul de explozibili pe care l-au înființat cei de la Prospecțiuni în localitate a băgat frică în săteni. “Nu știm mare lucru despre gazul de șist, dar se mediatizează că ar fi foarte dăunător”, spune o femeie care locuiește în satul Sălcioara și lucrează la firma de creștere a păsărilor Vanbet din Bancă. Nici ea, nici vecinii n-
Exploatarea gazelor de șist () [Corola-blog/BlogPost/339962_a_341291]
-
Nu plouă. E dimineață. Foarte dimineață. Cum se știe și cum se zice, sătenii se trezesc cu noaptea în cap. Că-i vremea prășitului. Și nu-i timp de zăbavă. Nu-i timp de pierdut la somn și la taclale. Sapele sunt bătute de cu seara. Ce înseamnă sapă bătută? Simplu: se pune gura
Ţâncul pământului şi hectarul cu păpuşoi (I+II) () [Corola-blog/BlogPost/340001_a_341330]
-
unde, de când și până când a fost “botezat” așa, nu se știe. Cert este că nici el nu se (mai) supără dacă îl strigă cineva (la gard sau pe cărare sau la fântână sau pe tarla) “nea Draculeee!” în loc de “nea Nadăăă!”...Sătenii, însă, îl mai iau și în șfichi de vorbă, îl mai iau și peste picior, fac bășcălie de el, uneori, chiar și în prezența lui, fiindcă nea Dracu muncește singur peste tot, singur netezește dealuri și vai, el are grijă
Ţaţa Anica şi norocul lui nea Ion () [Corola-blog/BlogPost/340009_a_341338]
-
Unul câte unul, doi câte doi, trei câte trei, mulți câte mulți...sătenii răsar pe ulițe și se adună pe maidanul cu trei fântâni din fața casei lui Mihai Carp. Și, ca să fie chiar ca-n poveștile uitate/pierdute ale copilăriei și vremurilor de atunci, fiecare-și ia și cățel, și purcel, și motan
Situaţie de urgenţă pe maidanul cu trei fântâni (I-IV) () [Corola-blog/BlogPost/339998_a_341327]
-
ochi, circulă vestea că se apropie învățătorul dinspre alde Șușnea! Și, tot la fel, că se apropie și preotul, și jandarmul! Și iată-i, unul după altul, salută suflarea strânsă pe maidanul cu trei fântâni, acum...( Atunci!)...de Ziua Crucii! Sătenii nu aplaudă, nu strigă lozinci de acordare sau/și de împotrivire! Fiecare răspunde cu cel mai frumos salut din lume! Cu “bună ziua”, adică! Cei trei importanți ai satului ajung în mijlocul mulțimii! Învățătorul așează catalogul pe masă! Preotul așează crucea și
Situaţie de urgenţă pe maidanul cu trei fântâni (I-IV) () [Corola-blog/BlogPost/339998_a_341327]
-
strigare, omul catedrelor din școală roagă suflarea să fie atentă la ce va glăsui preotul după cuvântarea jandarmului! Acesta-și face ochii roată peste capetele mulțimii și pornește să citească o statistică amănunțită, umplută cu explicații și date concrete: “Dragi săteni, dragi țărani, dragi părinți, dragi copii, dragi toți și toate...eu am să caut să nu fiu lung, eu am să caut să fiu scurt, eu am să vă amintesc despre evenimentele rele și crude petrecute pe meleagurile noastre, eu
Situaţie de urgenţă pe maidanul cu trei fântâni (I-IV) () [Corola-blog/BlogPost/339998_a_341327]
-
până la spital!...și cum alde Zărzărică au furat animale cornute din tot jurul și împrejurul, mai abitir decât cele animale carnivore din junglă și din savană!...Sigur că da!...Stai să vezi mai încolo! Jandarul se oprește și cercetează figurile sătenilor adunați să se întâmple ceva. Unul câte unul, doi câte doi, trei câte trei, toți câte toți...acești mari oameni de porumb, acești mari oameni de grâu, acești mari oameni de răsărită, acești mari oameni de viță și de pripas
Situaţie de urgenţă pe maidanul cu trei fântâni (I-IV) () [Corola-blog/BlogPost/339998_a_341327]
-
văile și pe dealurile care înconjoară maidanul cu trei fântâni. Jandarul vrea să ia cuvântul și să i-l dea preotului, dar nu mai apucă, fiindcă șeful bisericii și-l ia singur. Îl ia și începe să-l folosească: “Dragi săteni și dragi enoriași, dragi femei și bărbați, dragi copii și părinți, dragi flăcăi și domnișoare, dragii mei toți și dragele mele toate...iată, cu voia Domnului, azi, în Ziua Crucii, suflarea noastră-i aici și acum, să rezolvăm ce nu
Situaţie de urgenţă pe maidanul cu trei fântâni (I-IV) () [Corola-blog/BlogPost/339998_a_341327]
-
trei fântâni! Și se aude în toate satele de mai Sus și de mai Jos, în tot jurul și împrejurul, în toată măreția-i perforată de tremurarea Marelui Logos, de Adevăr!... Sigur că da!...Și uite-așa se aude: “Dragi săteni și consăteni, dragi oameni cu minte și fără minte, dragi cuminți și obraznici, stimați prieteni și vrăjmași, stimați inestimabili și stimate nestemate, sfinți copii și părinți, dragi elevi și absolvenți, onorabile jandarm și prea/cucernice părinte...vă mai aduceți aminte
Situaţie de urgenţă pe maidanul cu trei fântâni (I-IV) () [Corola-blog/BlogPost/339998_a_341327]
-
polul sărăciei din Europa, un sat sfidează stereotipurile. În Pădureni, vizitatorul găsește o sală de spectacole de 250 de locuri, piscină, terenuri de sport, teatru de vară de 1.580 de locuri etc. Nu sunt mofturi. Au fost construite după ce sătenii au început construcția de drumuri, branșamentele la apă și canalizare. Înainte de toate, sătenii au înființat un centru de gospodărire unde sunt create, prin forțe proprii, aceste investiții. Centrul atrage forță de muncă și asigură independența satului în privința lucrărilor edilitare. Rezultatul
În Vaslui, la nici 100 de km de Bălăbănești o comună model () [Corola-blog/BlogPost/339996_a_341325]
-
sală de spectacole de 250 de locuri, piscină, terenuri de sport, teatru de vară de 1.580 de locuri etc. Nu sunt mofturi. Au fost construite după ce sătenii au început construcția de drumuri, branșamentele la apă și canalizare. Înainte de toate, sătenii au înființat un centru de gospodărire unde sunt create, prin forțe proprii, aceste investiții. Centrul atrage forță de muncă și asigură independența satului în privința lucrărilor edilitare. Rezultatul? Pădureniul atrage în fiecare vacanță mii de vizitatori de la oraș. Asta în condițiile
În Vaslui, la nici 100 de km de Bălăbănești o comună model () [Corola-blog/BlogPost/339996_a_341325]
-
lunga și trista „epocă de aur“. A vrut din toată inima ca prichindeii, care astăzi cântă și dansează încă de la grădiniță, să n-aibă soarta pe care a avut-o el, când era copil. Și-a dorit ca oamenii lui, sătenii, să aibă acolo, acasă, de toate: băi și toalete moderne, apă curentă, drumuri modernizate, locuri de întâlnire și de petrecere a timpului liber civilizate. Ca să fie și la Pădureni „cum e normal să fie“. „Dacă omului îi oferi un reper
În Vaslui, la nici 100 de km de Bălăbănești o comună model () [Corola-blog/BlogPost/339996_a_341325]
-
într-o țară în care e mai rentabil să fii comod, decât să muncești cinstit, să transforme comuna pe care o cârmuiește într-o mică bijuterie. Imediat după 1989, în primul mandat de primar, a reușit să-i convingă pe săteni să nu distrugă bunurile care au aparținut fostului CAP, ci să le transfere Primăriei. Au păstrat, astfel, intacte, toate clădirile: fostele grajduri, azi transformate fundamental și utilizate în alte scopuri, brutăria, azi transformată în sala „Armonia“, folosită pentru discotecă și
În Vaslui, la nici 100 de km de Bălăbănești o comună model () [Corola-blog/BlogPost/339996_a_341325]
-
sala, extinzând-o în numai un an. Acum, fosta brutărie a CAP-ului arată ca un muzeu, primind numele Sala „Armonia“. Comparația e, desigur, una metaforică, pentru că sala e plină de viață. Aici se țin discotecile pentru tineri, toate petrecerile sătenilor, aici are loc „Ziua pensionarului“, iar în caz de vreme rea, serbările școlarilor. Sala este renovată, dotată și utilată ultramodern: mese și scaune realizate în atelierul Primăriei, sisteme de sonorizare și de lumini de ultimă generație, lasere, masă de mixaj
În Vaslui, la nici 100 de km de Bălăbănești o comună model () [Corola-blog/BlogPost/339996_a_341325]
-
niște butuci de lemn). Totul făcut după desenele învățătorului-primar. Ceva mai încolo, un cuptor de lut, în care, la evenimentele satului, se fac sarmale și plăcinte poale-n brâu, oale de lut puse la uscat, și două grătare pe care sătenii le pot utiliza când vor. Totul e pus la dispoziția lor, totul e deschis oricui vrea să intre. „În 1989, aici nu era nici un gard, nici un copac. Era un pârâu și oamenii, din păcate, erau lăsați să arunce gunoaie, coceni
În Vaslui, la nici 100 de km de Bălăbănești o comună model () [Corola-blog/BlogPost/339996_a_341325]
-
în rest circa cinci-șase kilometri șerpuiau numai printre stejari și arboret. Nu foloseam lanternele pentru că ne-ar fi trădat prezența de departe. Trebuia să ne bazăm doar pe dibăcia căruțașului și instinctele cailor. - Nu vă fie teamă, ne-a asigurat săteanul, caii se descurcă, numa’ să nu dăm peste vreo brâncă de porc mistreț. Nu prea stau la drum au niște tăuri (mlaștini cu ochiuri de apă) mai sus, acolo la... schit! În fine cu Dumnezeu înainte, ce putea să ni
O povestire adevărată și un…tablou! () [Corola-blog/BlogPost/340047_a_341376]
-
vreo brâncă de porc ar fi speriat caii. Eram patru inși în “dubă” și căruțașul. Două ore mai târziu eram în Domnița. Cocoșii cântau de ziua, dar încă nu se luminase. Atenți să nu facem gălăgie, am descins la câțiva săteni dar curând micul sătuc a prins viață și au început a se aprinde luminile în casele oamenilor. - Dom’le, într-adevăr l-am zărit și eu prin sat, ieri pe la amiază, da nu l-a primit nimeni pe nenorocit, nu
O povestire adevărată și un…tablou! () [Corola-blog/BlogPost/340047_a_341376]
-
acum nu știu prin ce minune și de unde au aterizat în mijlocul vostru. Să iasă imediat afară! Ei nu mai au ce căuta în școală și nici în satele respective, unde nu pot exercita decât o influență negativă asupra elevilor și sătenilor. * * Călugăru și Nistorescu s-au întâlnit în fața căminului, transpirați și congestionați la față, iar Călugăru, gata-gata să dea drumul lacrimilor. Au plecat agale către... nicăieri. Ei se cunoșteau bine, fiind colegi de școală normală; ba și la război au fost
Harta comandantului. Proză, de Ion R. Popa () [Corola-blog/BlogPost/339241_a_340570]
-
pleca, visând, mai departe, repetând, ca un copil, visul de odinioară: “Mașină! Mașină! Mașină!” Și eu visez. Să călătoresc de la oraș, la sat, cu o mașină. Și înapoi. Și nu numai eu. Orășenii să se bucure de frumusețea satelor, si sătenii, de ale orașelor. Privesc departe. Departe. Până la capătul capătului. Când toate resursele Planetei se vor termina. Nu mă interesează cataclismele naturale. Cele cosmice. Ele sunt mai presus de voință mea. Care este cea mai conservativa mașină care poate călători între
Liviu Florian Jianu: Midnight caller () [Corola-blog/BlogPost/339337_a_340666]
-
linia trasată din strămoși, să se așeze în tiparele de viață gata pregătite prin obiceiuri și tradiții. În comuna noastră, școala, cultura, nu prinseseră rădăcini pe vremea aceea. Pământul, hărnicia, voinicia, istețimea erau la mare preț, ele te impuneau în fața sătenilor și tata le avea pe toate moștenite de la tatăl sau, om de vază, Ion Buică, un nume sonor din Țigăneștiul teleormănean. Acel climat de atunci, cu greu se mai poate desluși acum privit prin ceața vremii, dar ochii și sufletul
Elena Buica: DE ZIUA TATĂLUI (17 iunie) () [Corola-blog/BlogPost/339363_a_340692]
-
viața, s-a autoconstruit și astfel, Spirea I. Buică a devenit un om cu un alt statut, cu o altă ținută, cu un alt nivel de civilizație. Curând, tata a început să se impună ca un om de mare prestanță, sătenii au început să îl admire, să-l prețuiască și în multe privințe să îl ia model. În câtva ani, tata a devenit domnul Spirea Buică, cunoscut și admirat și în comunele învecinate. Astăzi, când mă duc în Tigăneștiul natal, încă
Elena Buica: DE ZIUA TATĂLUI (17 iunie) () [Corola-blog/BlogPost/339363_a_340692]
-
au pierdut în timpul vieții. Trebuind să-și onoreze funcția de perceptor, nu tocmai populară, Ion Pena a fost scriitor cu normă redusă, scria printre picături. Mai mult, fiind iubitor de oameni, s-a implicat și în activitatea de culturalizare a sătenilor în Banat, la Sichevița și în Domnești, județul Muscel, actualmente Argeș. În puținul timp rămas Ion Pena a scris, totuși, câteva sute de poezii și epigrame. Oricum, „Non multă șed multum” spunea domnul Peter Sragher. Ca si cum parcă părinții nu ar
Marin Scarlat: Ion Pena, scriitorul interzis () [Corola-blog/BlogPost/339379_a_340708]