KorAP: Find »[drukola/base=sătesc & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...42 43 44 ...143 >

3,569 matches

Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288

presupune că justiția a fost împrumutată de domnie de la obști și a rămas în stare de funcționare, chiar și sub monarhia feudală. Dreptul de judecată îl aveau domnul țării și dregătorii, începând cu cel mai înalt și isprăvind cu dregătorul sătesc. Îl mai aveau de asemenea proprietarii în favoarea cărora domnul renunța uneori în mod expres, printr-un hrisov, la o parte mai mare sau mai mică din dreptul său de jurisdicție. Același drept, dar limitat numai la pricinile mărunte, îl aveau

Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie (2007) [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
stabilea și ce obligații în dijmă și în muncă aveau rumânii, adică țăranii neliberi, față de stăpânii lor. Aceste prețioase documente istorice vechi de drept cutumiar românesc din Moldova, deși sunt de proveniență feudală, ne relevă dimensiunile unei civilizații tradiționale sătești de mare importanță și ale unei culturi populare de o înaltă valoare creatoare. La începutul secolului trecut, conducerea satului o avea vornicul, care avea și atribuții judecătorești, unde participau bătrânii din sat și se judeca în fața poporului, urmărindu-se împăcarea

Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie (2007) [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
conducerea satului o avea vornicul, care avea și atribuții judecătorești, unde participau bătrânii din sat și se judeca în fața poporului, urmărindu-se împăcarea părților în conflict. După anul 1830, atribuțiile vornicului se restrâng și locul acestora îl ia instituția „județului sătesc”, format din preot și trei membri aleși, judecând toate pricinile ivite în comună. Regulamentul Organic continua să exercite în împărțirea dreptății influența sa de clasă. Găsim aici, încă una din pricinile pentru care revoluționarii de la 1848 au pus pe foc

Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie (2007) [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
Țarălungă, Neculai Baban, Mihai Puțeanu, Neculai Oprișan, Gheorghe Baban, Liviu Prosie și Romică Prosie, oameni ai datoriei și legii, care au folosit prilejul ca în adunările de la Căminul cultural să explice prevederile legilor, dând în același timp îndrumări corespunzătoare. PAZA SĂTEASCĂ Organizarea pazei sătești în secolul trecut cădea în sarcina vornicului și se impunea fiecărui cetățean prestarea ei prin rotație. Acești paznici se numeau „străjeri” și patrulau zi și noapte prin sat, având anumite locuri de popas. Astfel de locuri erau

Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie (2007) [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
Mihai Puțeanu, Neculai Oprișan, Gheorghe Baban, Liviu Prosie și Romică Prosie, oameni ai datoriei și legii, care au folosit prilejul ca în adunările de la Căminul cultural să explice prevederile legilor, dând în același timp îndrumări corespunzătoare. PAZA SĂTEASCĂ Organizarea pazei sătești în secolul trecut cădea în sarcina vornicului și se impunea fiecărui cetățean prestarea ei prin rotație. Acești paznici se numeau „străjeri” și patrulau zi și noapte prin sat, având anumite locuri de popas. Astfel de locuri erau în fața școlii sau

Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie (2007) [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
și de dotare. Dispensarul și slujitorii acestuia sunt și trebuie să fie alături de suferințele oamenilor zi și noapte, la domiciliu sau la serviciu, pot și trebuie să fie exemple de0 cinste și corectitudine și prin toate acestea mândria întregii comunități sătești. Dintre cadrele medicale care au activat la noi în comună, mai amintim pe medicii Belciug, Ștefan Szabo, Ribana - Laura Constantin, Izabela Andreescu și cadrele medii Ecaterina Diaconescu, Alexandrina Baban, Olga Șnaider, Mădălina Iftimie, Liliana Bertea și Mihaela Prosie. Cabinetul stomatologic

Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie (2007) [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
comunei noastre familiile Maxim, Tabarcea, Anton, Tătărășanu, Benescu, Langu, Stoleru, Guțu, Puiu, Trandafir și Tofan. Mamele eroine, având 9-12 copii, beneficiau în „epoca de aur”, în baza Decretului nr. 954 din 1966, de o indemnizație specială. EVOLUȚIA NUMERICĂ A POPULAȚIEI SĂTEȘTI Din „Dicționarul geografic al județului Tecuci” (1896), aflăm că în comuna noastră existau, pe vremea aceea, 356 de familii cu 1.661 de suflete, din care, după sex, 879 de bărbați și 782 de femei; după starea civilă, 587 căsătoriți

Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie (2007) [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
pădure sau de la luncă. Unii dintre ei, înzestrați cu talent și inteligență, practicau și alte meserii și meșteșuguri, cum ar fi lemnăria, dogăria, rotăria, fierăria, cizmăria, croitoria, împletirea coșurilor ș.a. Aceste preocupări le-au slujit atât lor, cât și comunității sătești din care făceau parte. Produsele lor aveau mai mult un caracter practic și mai puțin artistic, fiind utilizate în gospodărie. Deocamdată nu avem știri despre practicarea pe scară largă a acestor meșteșuguri specifice moldovenești de către anumiți meșteri din sat, dar

Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie (2007) [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
10 zile stând la murat în apă. Adesea, plantele recoltate erau duse de apă, în caz de ploi torențiale, acest fapt provocând și dispute; acestea se aplanau, în conformitate cu obiceiul pământului: însușirea muncii străine era sever condamnată de către obștea sătească, iar furtul era preîntâmpinat și pe cale religioasă, fiind considerat un mare păcat. Scoase din apă (topite), cânepa și inul se spălau și se lăsau în apropiere la zvântat. Apoi erau transportate acasă și puse la uscat pe garduri sau pe

Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie (2007) [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
de hărnicia albinelor, țăranul a creat noi stupi (sistematici) pentru a exploata în folosul său rodul muncii harnicelor colonii, aceste noi adăposturi au permis albinelor domestice să- și continue activitatea productivă sub supravegherea lui. În albinăritul tradițional practicat în comunitatea sătească, s-au utilizat stupi confecționați din împletituri de nuiele sau de papură. Iarna, stupii se adăposteau în locuri protejate de frig sub pătule înălțate pe stâlpi sau pe vatra stupinei. Cei care aveau mai mulți stupi, înălțau construcții speciale în

Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie (2007) [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
la târgurile apropiate: Podu Turcului, Stănișești sau Gloduri, mai ales toamna și iarna. Oamenii care se îndeletniceau cu cărăușia mergeau în aceste orașe sau târguri ducând cu carele cereale și alte produse alimentare și aducând la întoarcere mărfuri pentru prăvăliile sătești (pește, petrol, sare ș.a.). Căruțele greoaie cu loitre și oiște din lemn străbăteau cu greu prin lutul hleios al drumurilor din zona Colinelor Tutovei, de-a lungul acestora și transversal. Carele grele cu povară se afundau cu roțile până în butuc

Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie (2007) [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
schimbarea înfățișării satelor au contribuit electrificarea din anii 1964 - 1976, asfaltarea drumului județean în 1968, sistematizarea și pietruirea ulițelor, rețeaua de apă potabilă, extinderea iluminatului public, precum și construirea unor clădiri de interes public (4 școli, o grădiniță, căminul cultural, magazinele sătești, brutăria, biserica din satul Tarnița) și renovarea celor existente. SATELE RĂZĂȘEȘTI Până către sfârșitul secolului al XVIII-lea, peisajul geografic rural era acela al unei mase imense de păduri și islazuri, cu poieni mai mult sau mai puțin întinse, cu

Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie (2007) [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
dezvoltare a uneltelor, de lipsa de eficiență a acestora. Libertatea sătenilor de a defrișa și desțeleni unde vor și cât pot în funcție de nevoile și posibilitățile lor a fost menținută după legile nescrise ale țării, până la apariția Regulamentului organic. Influența obștii sătești este evidentă în zonificarea moșiei fiecărui sat, proprietatea colectivă și individuală” (- Obștea țărănească în Țara Românească și Moldova feudală, București, 1964). Proprietatea individuală viza tot ce fusese obținut de om prin eforturile sale: casa construită de fiecare familie, țarina creată

Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie (2007) [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
sale: casa construită de fiecare familie, țarina creată prin desțelenire, prisăcile, viile plantate, culturile de pomi roditori ș.a. Proprietatea colectivă reprezenta natura sălbatică și un fond teritorial scos din starea de sălbăticie, prin munca generațiilor trecute și moștenit de obștea sătească. În satul „devălmaș 1 de tip arhaic”, densitatea populației era mică, tehnica și uneltele agricole rudimentare, izlazul și fânețele erau întinse, iar o mare parte din pădure și izlaz erau nefolosite. Fiecare grup familial băștinaș avea dreptul de a se

Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie (2007) [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
populației era mică, tehnica și uneltele agricole rudimentare, izlazul și fânețele erau întinse, iar o mare parte din pădure și izlaz erau nefolosite. Fiecare grup familial băștinaș avea dreptul de a se folosi de produsele naturii, pe tot cuprinsul hotarului sătesc, în orice fel și fără limite, prin muncă directă și prin satisfacerea propriilor nevoi gospodărești. Câmpul agricol era împărțit în delnițe 2, repartizate pe familii, pe mai mulți ani, prin tragere la sorți. Calitatea uneltelor s-a îmbunătățit și, în

Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie (2007) [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
activitate unor oameni animați de o nobilă pasiune: formația corală condusă de învățătorul Ion Perju, mica trupă de teatru și recitatori condusă de învățătorul Viorel Pintilescu și formația de dansatori în care activau tineri și intelectuali din sat. Evenimentele culturale sătești ale timpului erau bine pregătite. Timp de peste trei decenii, învățătorul Dumitru Bârgăoanu a vegheat asupra multor generații de elevi cu dragoste părintească. Foștii elevi îi păstrează gânduri de dragoste, respect și recunoștință. Gheorghe Gălățanu-Profesor de matematică la școala cu clasele

Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie (2007) [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
rândul marelui public, propagând opinii, principii de care a fost călăuzită în viața sa de dascăl: popularizând rolul școlii ca instituție și factor de educație, prezentând frumusețea și menirea profesiei de educator, sau modelul dascălului și relația acestuia cu comunitatea sătească. Cu patos și dăruire, depăna gândurile despre mijloacele educării elevilor în spiritul adevărului, cinstei și dreptății, despre rolul muncii în educarea sătenilor în spiritul celor mai alese precepte morale care să guverneze relațiile dintre semeni: spiritul de cooperare, de solidaritate

Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie (2007) [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
sa existență. În realizarea acestui obiectiv, un loc de seamă ocupă descântecele populare, doinele, baladele, sârbele, horele, șezătorile și obiceiurile din străbuni, de la horă și nuntă până la ieșirea la arat sau la culesul roadelor. Căminul cultural, ca instituție de educație sătească, nu este creația statului socialist și a partidului comunist, cum s-ar putea crede, pentru că la noi s-a înființat după război. Acesta a existat în multe localități și înainte de război, sub alte forme. Este adevărat că în socialism funcționarea

Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie (2007) [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
formațiile artistice, ca interpreți și instructori: Ion Perju, Viorel Pintilescu, Georgeta Carp, Anișoara Nastase, Elena Pintilescu, Nelia și Octavian Iftimie,. Un rol important în culturalizarea sătenilor l-a avut și caravana cinematografică, iar mai apoi (până în 1989), erau două cinematografe sătești în comună: unul stabil, la Tarnița (deservit de-a lungul timpului de Sâlică Chirilă și Ionel Sofronea) și unul mobil, la Oncești, care se deplasa și în satele Dealu Perjului, Bărboasa și Satu Nou, cu operatorul Costică Boghiu. În satele

Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie (2007) [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
De-a lungul timpului, au răspuns de activitatea acestei instituții și: Jenică Popa, Mircea Chiriac, Cornel Grosu, Liviu Prosie, Nicolaie Baban, și Margareta Curteanu. Tot prin Căminului cultural s-au mai desfășurat și continuă la un nivel redus, activități sportive sătești. Ca peste tot în țară și la noi, înaintea altor sporturi, a predominat „sportul rege”, fotbalul. Dar performanțe deosebite s-au obținut de echipa de dansuri care avea să devină cunoscuta „Făt-Frumos”. Toată lumea, toți tinerii jucau cu plăcere, nu

Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie (2007) [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
cei ce lucrează joia în vii și livezi, aducându-le ploi și furtună, pocesc fetele tinere care torc joia. Se arată numai de Joia Mare. HRAMUL Hramul, ca sărbătoare religioasă a patronilor bisericești, este cel mai mare eveniment al comunității sătești, cu ocazia căruia se adună fiii satului și rudele celor plecați, prieteni și neamuri de la mari distanțe. Pregătirile pentru hram începeau cu multe săptămâni înainte. Se zugrăveau casele pe dinafară și pe dinăuntru, se lipeau prispele cu lut galben și

Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie (2007) [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098

5, iar anul de început XII...! Ziarul publică în prima pagină materiale cu tematică variată și de actualitate: „Starea țăranului în județul Tutova”, „Cestiunea iarmarocului”, „Școalele rurale”, „Presa română și ziariștii”, „Originea satelor și felul lor de c onstituire”, „Biserica sătească și popa”, „Școala Codreanu și lucrul manual”, „Concursul pentru catedrele primare” ș.a. iar în cuprins rubricile: „Foița ziarului Bârladul” ‐ cu lucrări literare, „Scrisori - telegrafice”, informații diverse, „Jocuri și petrecere”, din străinătate, „Bibliografie”, poezie, „Varietăți”, „Știri economice”, „Știri de‐ale zilei

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
ne în fața Curierului de la Banca ‐ un ziar de iarmaroc, care apare ocazional, cu reclame în versuri, impresii, descrieri, poezii, cântece, toate inspirate de‐ aici, o literatură de bâlci. Sub numele Curieru l de la Banca s‐au publicat: detalii despre „Teatrul sătesc”, cum e „Viața la Banca”, „Programul târgului”, „Mersul trenurilor de plăcere”, cuvinte ”Către cititori”, „Premii abonaților revistei”, pățanii „De‐ ale lui Mitică”, dar și versuri ca acestea: „Ia rmaroc în galop”: Comedianți / Saltimbanci / Baloane / Marțafoane / Cucoane / Galoane / Cârnați - vin / Bani

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
desfacere în comun”, 46 îndemnuri: „Ajută‐ te și Dumnezeu te va ajuta”, diferite scrisori către prieteni cooperatori în devenire, „Obștii de împroprietărire”, „Semănăturile de pe pământul expropriat”, „Cum se fac împrumuturile la banca populară”, „Conducerea băncii populare”, „ Asigurarea vitelor și recoltelor sătești”, „Greșeli în conducerea băncilor populare”, „Sfaturi pentru conducătorii băncilor - cum se păstrează și se lucrează în registrele băncii” etc. Au semnat: Const Patriche - Zorleni, C. Brăescu, G. Drăgănescu - Pochidi, Sp. Pleșu, contabil. Gazeta urma să a pară la 15 și

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
datorează unui grup de învățători care nu și-au primii salariile de 4-5 luni și care depun aici o muncă extraordinară, cu totul dezinteresată și cu sacrificii, dar cu folos real pentru popor. Apariția acestei foi culturale într-un mediu sătesc face cel 73 puțin atât, dacă nu mai mult, decât sute și mii de foi și reviste erotice și de aventuri". Într-adevăr, foaia făcea și educație patriotică. La rubrica „Știri și informații" (15 octombrie 1931) se afla și despre

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]