2,895 matches
-
mare interes. Am întors capul pe furiș. Înfățișarea vecinilor mei nu era deloc menită să mă liniștească. Am schimbat atunci subiectul și am fost ușurați văzându-i că pleacă. Un ceas mai târziu, am ieșit la rândul nostru, veseli și sătui, mulțumiți să mergem de-a lungul plajei, pe nisipul ud, scăldați în lumina unei luni strălucitoare. Tocmai trecuserăm de câteva colibe de pescari când, dintr-odată, niște umbre suspecte se întinseră în fața noastră. Cât ai clipi, ne-am pomenit înconjurați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
Poate că voiam să se abțină s-o condamne pe Nur. Poate că voiam, din amor propriu, să evit să se uite la mine cu milă, de parcă aș fi fost un soț de rând, lăsat de izbeliște de o soție sătulă să-l mai aștepte. Desigur că mai simțeam și nevoia să împart cu un prieten o taină pe care de acum înainte aveam s-o port de unul singur. Așa că i-am istorisit în amănunțime povestea circazienei mele, începând cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
de cei cărora le faci un bine. — Blesus nu trebuia să-i facă un bine tocmai lui Vitellius. Se spune că, pe când se chircea de durere din cauza otrăvii, Vitellius a spus că moartea lui Blesus îl făcea să se simtă sătul. Paharnicul era gata să izbucnească în plâns. — Pe mâinile cui am încăput? — De ce spuneți toate astea? Nu vă e teamă că s-ar putea să fie spioni pe-aici? întrebă Listarius în șoaptă. — Vitellius nu găsește bucătari mai buni ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
să le tragă pe maimuțe de cozi; nu, ar țipa. Nu, mai bine ar fi să se țină strâns... Din fericire, înainte ca vreo persoană să fie realmente rănită sau mușcată, maimuțele se aventurară în pădurea de cercetare a universității, sătule de zgomotul pe care îl făceau oamenii sau poate sătule de livadă, spiritul lor sălbatic purtându-le din ce în ce mai departe, înspre celălalt deal, unde familia le văzu continuându-și atacul asupra reliefului neajutorat, distrugând fiecare copac, scoțând din rădăcini fiecare tufiș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
i-am spus de ce cred eu că beau așa de mult. Sunt alcoolic, am spus. — Nu, nu ești. Ești doar un puști lacom, care nu are altceva mai bun de făcut. Nu te-ai săturat de atâta băutură? — Da. Sunt sătul. M-am săturat de ea de ani de zile... Da, sunt. Douăzeci de minute mai târziu stăteam afară, pe asfaltul poros. Vizavi, în fața noastră, se desfășura șirul sclipitor de vitrine ca panglica unui film - Manhattan-ul și micile lui concerne: spălătoria
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
loc în care te poți ascunde e acolo unde lucrul cel mare nu poate pătrunde. Dar m cazul ăsta trebuie să stai acolo, în locul ăla strâmt sau chiar trebuie să te mai strângi ca să te lași și mai jos. Sunt sătul de locul strâmt. Eu am tot avut de-a face cu nenorocitul ăsta de loc. M-am săturat să mă tot aflu sub observație fără ca eu s-o știu. Sunt sătul de toate aceste lipsuri. Fie, uite, am spus ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
mai strângi ca să te lași și mai jos. Sunt sătul de locul strâmt. Eu am tot avut de-a face cu nenorocitul ăsta de loc. M-am săturat să mă tot aflu sub observație fără ca eu s-o știu. Sunt sătul de toate aceste lipsuri. Fie, uite, am spus ea disperat. Ajutor! Dă-mi ceva de citit. Recomandă-mi o carte de citit. Am făcut un gest spre vitrina de vizavi. Ceva educativ. Își încrucișa brațele într-un gest gânditor. Îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
prânz de o sută de dolari la La Cage d’Or de pe Fifty-Fourth Street, după care a urmat un masaj de două sute de dolari plus un duș cu companie la Elysium de pe Fifty-Fifth. Golit de idei și obosit de cumpărături, sătul de cumpărături, am cumpărat pentru patru bețivi și trei stripteuze nouă sticle de șampanie într-un bar cu program de striptease de pe Broadway. Apoi m-am gândit să iau un taxi până la Atlantic City și să mai arunc niște mălai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
să însemne. Eram amândoi în bucătărie. Eu beam coniac. Selina își sorbea ceaiul foarte împăcată cu sine. Și-a dus o mână la gât, limpezindu-și vocea cu un sunet, în timp ce eu mă uitam fix în ochii ei. Eu eram sătul de așa ceva, și atunci când mi-a făcut oferta cu luatul la labă (Doamne, dar ce fel de relații există între noi?), eu am fost de acord și i-am spus cum să se îmbrace, ce metode să abordeze etcetera. — Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
materie de violență despre existența mea ar fi depins de ea, așa cum e cazul lui Fat Paul. Acum mă consolez cu gândul că el e un profesionist în materie, în timp ce pentru mine violența a fost dintotdeauna doar un hobby. — Sunt sătulă de sex, mi-a spus Selina de dimineață, în timp ce termina de băut ceaiul pe care i-l adusesem cu mare dragoste. — Ei și? am întrebat-o eu. — Doamne, fii drăguț. Folosește-ți imaginația. O să-mi treacă. Pur și simplu mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
după un copac, pe câmp Sta luna palidă, pustie- De vânt se clatină copacul- Și simt fiori de nebunie. O umbră mormăind pășește... E om... atât, și e destul; Și-acum ne-om gâtui tovarăși: El- om flămând, eu- om sătul. Dar vezi... m-a ocolit acuma... El s-a temut, mai mult,- săracul... Pe luna palidă, pustie, De vânt se clatină copacul... * Proză Plouă... Pe-un târg mizerabil De glod și coceni Pe-un târg jidovit Și plini de dugheni
Plumb. Cu voi. Scântei galbene. Stanțe burgheze by George Bacovia [Corola-publishinghouse/Imaginative/295560_a_296889]
-
făcut ceva ce poate folosi veșniciei. Pe scurt, cei ce ar beneficia de pe urma unei vieți mai îndelungate și căuta așa ceva. Al treilea pas necesar este să le oferim un loc de refugiu. Un loc în care pot să vină cei sătui de lume, dar nu și de viață. — Un moment, a intervenit Nicholas Deggle. Cum naiba o să-i alegem pe acești oameni? în acest moment Grimus a căutat în buzunarul hainei largi pe care o purta întotdeauna în Călătoriile sale și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
cât se poate de natural pentru ea. Ridicându-și ochii, mă văzu în oglindă. —Ai fugit de David, nu? rosti ea tărăgănat și afectat. Dumnezeule, omul ăsta chiar e plictisitor. Pun pariu că a fost încântat să te vadă. E sătul de fețe cunoscute - le vede pe aceleași de ani de zile. Mătreața m-a deranjat mai mult. Tot așteptam să se scuture pe mine. —Uh! Coșmar. Sunt Suki Fine, apropo. Te-am văzut pălăvrăgind cu papa. Tu trebuie să fii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
ca și cum aș fi ieșit din apă și l-am privit pentru prima oară de când urcasem în mașină. —Mulțumesc. Mă frământ prea mult. — Mergem? Păru ușurat și porni imediat motorul. A tors cu un volum scăzut, ca o pisicuță lucioasă și sătulă; dubița mea era o rablă, o ladă de gunoi jegoasă în comparație cu asta. —Conduci? a întrebat, voind clar să schimbe subiectul. O greutate mi se luă de pe umeri. M-am lăsat moale în scaunul ridicol de confortabil. — Da, am o dubiță
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
Cu ce să mă aleg?“, am pufnit. „Puteați primi altfel schimbarea. Ar fi trebuit să știți: nu scepticii conduc lumea de azi. Scepticismul o fi bun ca, așa, după digestie, la cafeluță. Dar mai întâi mănânci bine, nene. Să fii sătul, asta e deviza acu’, și după aia idealisme cu pragmatisme. Adică pragmatismul, pe care nu-l prea aveți.“ La intersecție, am dat să scap de el. „O iau încolo“, i-am spus, arătând din cap spre „Gambrinus“. Era închis, desigur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
spre surprinderea tuturor, izbucni În rîs cum nu mai făcuse de ani de zile. „Puștiul ăsta al dumitale va ajunge departe, Fortunato“, hotărî Aldaya, care nu apucase a Învăța numele pălărierului. În felul acesta, descoperiră că don Ricardo Aldaya era sătul pînă peste cap de oameni care se temeau de el, Îl adulau și i se Întindeau la picioare ca niște rogojini. Îi disprețuia pe pupincuriști, pe fricoși și pe oricine demonstra orice fel de slăbiciune, fizică, mintală ori morală. CÎnd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
plata Domnului toată afacerea asta și să uiți odată pentru totdeauna de omul acela, de Carax. — Vorbiți de parcă ceea ce se Întîmplă e din voința mea. Eu nu-s decît un spectator. Reprezentația o dă șeful dumneavoastră și dumneavoastră Înșivă. — SÎnt sătul de Înmormîntări, Daniel. Nu vreau să trebuiască să asist și la a ta. — Cu atît mai bine, fiindcă n-o să fiți invitat. — Vorbesc serios. — Și eu la fel. Faceți-mi hatîrul să opriți și să mă lăsați aici. În două
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
meditat Îndelung, Miquel a hotărît să nu trimită scrisoarea. Nu Înainte de a-i afla cauza. Fără un motiv Întemeiat, nu mîna lui avea să Împlînte acel pumnal În sufletul prietenului său. După cîteva zile, a aflat că don Ricardo Aldaya, sătul să o tot vadă pe Jacinta Coronado pîndind ca o santinelă la poarta casei sale, recursese la multele sale influențe și o Închisese pe doica fiicei sale la balamucul Horta. CÎnd Miquel Moliner a vrut să o viziteze, nu i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
mai știu. Până și Minotaurul murise, Ucis de un străin Venit să-și găsească soție. Și rătăceam prin labirint Singur Căutându-mi umbra, numele sau urma ; Firul, firul putrezise și rupt Inutil atârna între colțuri Și-n timpul plictisit și sătul Doar eu rătăceam Căutând un capăt : Capătul vieții mele .
Labirint. In: Gânduri şi doruri by Bogdan NEDELCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/509_a_841]
-
Bogdan NEDELCU Privește-mă-n ochi fără teamă și spune De crezi cum cred eu că de n-ar fi iubire, Pământul sătul s-ar opri din mișcare Și timpu’ ar rămâne pe loc în neștire . De crezi că mâhnite în noapte s-ar stinge Cu lacrimi sordide și stele și lună, Că soarele-n zori ar uita să răsară Și-întuneric din
Incertitudine. In: Gânduri şi doruri by Bogdan NEDELCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/509_a_844]
-
continuu. Și-ntr-adevăr, În timp ce trupul inginerului se Împuțina, fleicile de pe grătar se Înmulțeau ca pîinile și peștii lui Iisus. „Eu sunt carnea vieții; cine va gusta din mine”, se auzi la difuzor glasul grav al inginerului Edward, „se va simți Întotdeauna sătul... Veniți și ospătați-vă...” „Dar, chiar, ce-ar fi s-o Încercăm”, spuse Oliver, care, simțind din Piața Unirii mirosul de grătar, se Îndreptă cu pași mari spre Corso. „Știam că sunteți vegetarian”, i se adresă pe un ton protocolar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
mai așteaptă (cu sticla de „afinatâ“ aproape goală). Nu se sfii să-i povestească și lui că „fata șeia“ o făcut copil din flori, da’ nu-i nimic, s-o arăni ea cumva că omu’, dacă-i liber, sănătos și sătul... Da’ o zis baba că l-o făcut și la șepte luni. Amărâta! Aftă și turnă În pahare. — Iaca! - zice el Înainte de a ciocni și Grințu nu Înțelese ce anume Îi indica bătrânul prin acest cuvânt: un obiect anume, o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
cred c-o sfătuiesc să-și găsească o locuință ca lumea. Nu vrei să-i ceri iertare? — S-s-săăă te fffffffff...! Buzz scoase un oftat prelung, exact așa cum făcuse într-un vechi serial produs de Monogram, unde interpretase rolul unui fermier sătul de abuzurile la care fusese expus. — Băiete, asta e ultima mea ofertă. Dacă nu-i ceri iertare lui Lucy, îi spun lui Johnny că l-ai turnat, lui Mickey C. c-o șantajezi pe amica iubitei lui, iar lui Donny
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
nu se pun - decât dacă asasinul i-a prins, i-a înfometat și-a lăsat mortu’ într-un loc unde puteau să-l sfârtece liniștiți. Ce stricăciuni i-au făcut mortului tău? Danny se uită la Violu’, care se încolăci sătul, cu mușchii destinși, pregătindu-se să doarmă. — Localizate. Urme de dinți pe stomac, intestinele mușcate și supte. Trebuie să se fi întâmplat într-un spațiu închis, pentru că trupul era curat atunci când l-a găsit poliția. Conklin pufni: — Atunci elimină coioții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
apropiindu-se de plasa de sârmă. Înăuntru o creatură lunguiață se învârtea în cercuri, lovindu-se de pereți. Colții îi luceau. Ghearele îi zgâriau podeaua. Părea un mușchi contorsionat care nu înceta să se contorsioneze până când nu ucidea și adormea sătul - sau murea. Danny se uită, simți puterea bestiei și simți cum o simte și EL. Cormier vorbea. — Gulo luscus are două trăsături: șiretenie și încăpățânare. Știu că pot prinde gust pentru căprioare. Se ascund în arbori, le aruncă coajă dulce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]