73,712 matches
-
condusă ședința și pentru a-l ataca nominal pe "ministrul de Externe", care și în urmă cu cinci ani s-ar fi făcut vinovat de conducere "nedemocratică" a lucrărilor unei conferințe. Bucuroasă că Barbu, Păunescu și I.D. Bălan au "căzut", sala n-a mai protestat contra propunerii de a fi aleși în noul Consiliu alți membri ai CC (ca Mihnea, Puțuri etc.) La 8,30 seara, ședința ia sfîrșit, lista propunerilor încheindu-se. Am strigat de cîteva ori și eu, din
Din viața literară- alte secvențe inedite - by Petre Solomon () [Corola-journal/Imaginative/14202_a_15527]
-
a mai protestat contra propunerii de a fi aleși în noul Consiliu alți membri ai CC (ca Mihnea, Puțuri etc.) La 8,30 seara, ședința ia sfîrșit, lista propunerilor încheindu-se. Am strigat de cîteva ori și eu, din fundul sălii, numele lui Caraion, dar Mac s-a făcut că nu aude. Din fericire, Pardău, așezat mai în față, a apucat să-l propună pe Caraion. Doinaș a propus-o pe Nina. După peste trei ore, listele cu cei 131 candidați
Din viața literară- alte secvențe inedite - by Petre Solomon () [Corola-journal/Imaginative/14202_a_15527]
-
Cu siguranȚĂ, interesul pentru cadrul arhitectural se leagă de preocupările sale din domeniul teatrului. În piesele amplasate la București, acțiunea se consumă, de regulă, într-un decor înfățișînd "o odaie modestă de mahala... un salon de frizerie la mahala... o sală de o parte a unui bufet într-un bal mascat de mahala"... Dar nici restul prozei nu este lipsit de incursiuni în interioarele locuințelor vremii: "o entreé zugrăvită pompeian... salonaș și o cameră de culcare... salonașul intim în cel mai
Bucureștii lui Caragiale () [Corola-journal/Imaginative/14407_a_15732]
-
reușit! Simfonia a 9-a a stârnit de la început un entuziasm delirant. La prima audiție care a avut loc la Viena în 1824, compozitorul a fost întâmpinat cu cinci salve de aplauze, pe când familia imperială era salutată la intrarea în sală, conform obiceiului împământenit în această capitală a etichetei, numai cu trei salve. Orit începu să fredoneze câteva măsuri din Oda Bucuriei. - Știai, reluă el, că de emoție Beethoven a leșinat, că după concert a fost dus acasă la un prieten
Ispitirea lui Mirel by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Imaginative/14437_a_15762]
-
femei care copiază un faimos portret de Mignard făcîndu-și, fără să-și dea seama, autoportretul. Scena e memorabil descrisă într-o singură frază - și semnificația ei nu poate fi recunoscută decît la (re)lectură: "Cu doi ani înainte văzusem în sala franțuzească a muzeului o cuconiță care copia după Mignard pe Maria Mancini și avea o așa izbitoare asemănare cu modelul, încît ai fi crezut că, privindu-se în oglindă, își zugrăvește, împodobindu-l, propriul ei chip" (p. 37). Să examinăm
Recitind Remember by Matei Călinescu () [Corola-journal/Imaginative/14139_a_15464]
-
solicitau: "...Philosophie, Juristerei und Medizin, Und leider auch Theologie...". Aș fi vrut să le străbat, să le cuprind pe toate. Și nu numai. Credeam, cu nevinovăția pofticioasă a adolescenței, că pășind peste pragul Universității, voi pătrunde sub bolți înalte, în săli imense, hale cu arcade ale căror pereți purtând rafturi nesfârșite de cărți te îmbie cu tezaurul cărturăresc al omenirii întregi. Prin galeriile Universității îmi plăcea să văd învățați în robe întunecate, nobile făpturi în straie extravagante, chipuri bărboase aplecate peste
Universitățile mele by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Imaginative/14087_a_15412]
-
cu tezaurul cărturăresc al omenirii întregi. Prin galeriile Universității îmi plăcea să văd învățați în robe întunecate, nobile făpturi în straie extravagante, chipuri bărboase aplecate peste in-folii și pergamente. Când, mult mai târziu, aveam să intru pentru întâia oară în sala mare a bătrânei Bibliotheque Nationale din Paris, catedrală a cărților, cu bătrâni citind pios la lumina lămpilor cu abajururi de sticlă verzuie urma să am, pentru o clipă doar, reînnoită, viziunea aceea a adolescentului inocent de altădată, viziune pe care
Universitățile mele by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Imaginative/14087_a_15412]
-
să am, pentru o clipă doar, reînnoită, viziunea aceea a adolescentului inocent de altădată, viziune pe care Universitatea Regele Ferdinand din Cluj refugiată la Sibiu mi-o risipise cu ani în urmă de cum am pășit în ea. Dar nu atât sălile mici, de clasă liceală (universitatea clujeană în bejenie era doar instalată în localul unui liceu de fete), nu lipsurile prea flagrante ale atâtor cărți și reviste din bibliotecile de institut sau seminar, ba chiar și din biblioteca universitară, lipsuri ce
Universitățile mele by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Imaginative/14087_a_15412]
-
fuseseră adăpostite în palate asemenea Școlii din Atena pe esplanada căreia stau cei doi filosofi în sublima frescă a lui Rafael. Îngustimea, atât de evidentă, a spațiilor de învățământ sibiene ca și mediocritatea rutinieră a desfășurării ceremonialului pedagogic din acele săli contraziceau însă mai puțin imaginea ideală pe care mi-o făcusem despre Universitate, cât mi-o distrugea substanța însăși a celor ce se predau acolo nouă discipolilor de către magiștri noștri. În locul acelei universitas scientiarum, în care mă așteptam să descopăr
Universitățile mele by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Imaginative/14087_a_15412]
-
solemnă a momentului, în penumbra din jurul celor doi uniți în aceiași viziune, un poliedru ca un imens diamant cu numeroase fețe și muchii lucind cristalin, plutește senin în aer la înălțimea capetelor lor. Deși îl petreceam pe Blaga până pe pragul sălii unde urma să-și țină cursul fără să-l urmăm în acea sală, deși îl aveam în mijlocul nostru, la seminarul său, ca și în întâlnirile din cenaclul Cercului literar, tăcut, dar incitându-ne la reflecție, la discuție, prin simpla sa
Universitățile mele by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Imaginative/14087_a_15412]
-
poliedru ca un imens diamant cu numeroase fețe și muchii lucind cristalin, plutește senin în aer la înălțimea capetelor lor. Deși îl petreceam pe Blaga până pe pragul sălii unde urma să-și țină cursul fără să-l urmăm în acea sală, deși îl aveam în mijlocul nostru, la seminarul său, ca și în întâlnirile din cenaclul Cercului literar, tăcut, dar incitându-ne la reflecție, la discuție, prin simpla sa prezență, deși îl petreceam în lungi plimbări pe sub arinii din Dumbrava Sibiului, din
Universitățile mele by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Imaginative/14087_a_15412]
-
timpul reușea să tulbure, dacă nu chiar să spulbere acel imperiu intemporal al Ideii. Universitatea noastră din Cluj intra în 1948 într-o zonă a turbulențelor anunțând distrugerea sa. Îmi amintesc cuvintele rostite cu un calm amenințător chiar în această sală, în fața cadrelor didactice de la Facultatea de Litere și Filosofie, a profesorilor noștri și a noastră a tinerilor asistenți, de o "instructoare" a Partidului comunist: Noi nu suntem împotriva urii " țipa acea energumenă " și vom ști să aplicăm violența acolo unde
Universitățile mele by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Imaginative/14087_a_15412]
-
o prezentare a volumului, de abia apărut, în 1979, Documente și însemnări românești din secolul al XVI-lea. După cîteva săptămîni, evenimentul prezentării era așteptat cu emoție și curiozitate de noi toți, nu numai pentru că îl aducea pe Bogdan în sălile de seminar într-un moment atipic, dar mai ales pentru că avea ceva paradoxal și oximoronic: între poet și istoria limbii erau puține legături imaginabile. Într-o tăcere atentă, Bogdan a început să citească un foarte frumos eseu filosofic în care
Cîteva amintiri by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Imaginative/14657_a_15982]
-
și ne chinuiam să identificăm rapid orice frîntură de mimică din care s-ar fi ghicit cîștigătorul. Ne așteptam în primul rînd la o întrerupere bruscă și nemiloasă, care tot nu venea. Ipotezele erau și acum limitate: darea afară din sală, izbucnirea de enervare, mustrarea iritată. Între descrierea migăloasă a transformărilor lui a în poziție neaccentuată și acel grațios comentariu despre natura și destinul filologiei nu părea să fie vreo punte de înțelegere. N-am să uit niciodată stupoarea unei săli
Cîteva amintiri by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Imaginative/14657_a_15982]
-
sală, izbucnirea de enervare, mustrarea iritată. Între descrierea migăloasă a transformărilor lui a în poziție neaccentuată și acel grațios comentariu despre natura și destinul filologiei nu părea să fie vreo punte de înțelegere. N-am să uit niciodată stupoarea unei săli în care, în momentul în care Bogdan a încheiat, probabil cu vreo ultimă întrebare fără răspuns, profesorul Onu a zîmbit încîntat și i-a adresat cele mai ceremonioase și emoționate laude. Multă vreme după aceea, încerca să-l convingă pe
Cîteva amintiri by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Imaginative/14657_a_15982]
-
plină educație politică și cetățenească - mde, nu mai eram bandite, eram deținute - ni se proiectau câte patru-cinci jurnale de film dintr-o dată - Mandric și iar Mandric. Cazna - gardiana poreclită așa, nici nu-i mai știam numele adevărat, singura supraveghetoare în sala de proecții, coborând printre scaunele de la punctul ideologic, ori că s-a împiedicat, ori că i-a pus cineva piedică, a căzut cât era de lungă. într-o hărmălaie ce a acoperit chiar și vocea lui Mandric dată la maximum
Loc deschis by Stelian Tabaras () [Corola-journal/Imaginative/14438_a_15763]
-
de la Radio, operatori TV. Scriitorii străini, care predomină numeric, sunt cazați la hotelul "Arad", iar românii la vila "Zaharia Stancu". Zilele de 20 și 21 septembrie sunt rezervate lucrărilor unui amplu colocviu pe tema Inter arma silent musae?, desfășurat în sala de conferințe a luxosului hotel President din Mangalia. în prezența primarului Mangaliei, Zamfir Iorguș, un consecvent susținător al culturii, sunt prezentate comunicări în engleză, franceză și română și au loc discuții pasionante. Pasionante pentru că subiectele sunt de mare interes, iar
Festivalul internațional "ZILE ȘI NOPȚI DE LITERATURĂ" by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Imaginative/14757_a_16082]
-
de expresie și a toleranței interetnice - lui Jorge Semprún (aplauze). Premiul Festivalului Internațional "Zile și Nopți de Literatură" pentru lărgirea frontierelor literaturii - lui Alain Robbe-Grillet (aplauze). A doua zi, sosește la Mangalia, pentru a se întâlni cu scriitorii aflați în sala Casei de cultură, președintele României, Ion Iliescu. Discursul său începe cu considerații pe teme literare, măgulitoare pentru scriitori, dar deviază brusc spre o analiză politică a situației mondiale. Președintele dezvoltă - obsesiv - teza inechității sociale, a prăpastiei dintre săraci și bogați
Festivalul internațional "ZILE ȘI NOPȚI DE LITERATURĂ" by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Imaginative/14757_a_16082]
-
numai româna, ci și franceza, engleza și rusa. La despărțire, toată lumea vrea să-i strângă mâna. în dimineața zilei următoare scriitorii urcă în autobuze și pleacă de la Neptun. Festivalul ia sfârșit, într-o atmosferă de melancolie. Este ca și cum într-o sală somptuoasă s-ar stinge candelabrele. A fost totul frumos. Și productiv sub raport cultural. îl întreb pe Eugen Uricaru ce impresie îi face momentul. "Ca să fiu sincer, îmi răspunde el, nu am timp să fiu nostalgic. De mâine încep, împreună cu
Festivalul internațional "ZILE ȘI NOPȚI DE LITERATURĂ" by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Imaginative/14757_a_16082]
-
Vasiliu - membru corespondent. Regretatul I. Coteanu a votat, într-adevăr, împotriva revenirii la a și la sunt, dar Em. Vasiliu s-a abținut. între timp, în Academie au mai fost primiți trei lingviști: Matilda Caragiu Marioțeanu, Gheorghe Mihăilă și Marius Sală. Toți acești specialiști de primă mână sunt de acord cu legiferarea academică din 1993). Sigur, discuțiile pe această temă (uneori, prea aprinse totuși) vor continua și nu văd de ce ne-ar neliniști acest lucru. Singurul fapt inacceptabil mi se pare
Scrisoarea a patra by Victor Iancu () [Corola-journal/Imaginative/14722_a_16047]
-
făcut pe liderul partidului, Corneliu Vadim Tudor, să spună că ar putea să-și țină conferințele de presă la Spitalul de Urgență. În timp ce vorbea despre criza gazului, Vadim Tudor a fost cel care a observat că Ana Mureșan leșinase în sala în care avea loc conferință de presă a PRM. “Văd că Ana Mureșan iarăși leșină la conferințele mele (...) Parcă e bătaie de joc! Cine o lasă pe bătrânica asta la conferințele mele? Țară arde și eu dau primul-ajutor. Să nu
“Hai să leşinaţi la mine în birou!” by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21162_a_22487]
-
astfel de incidente. “Am ajuns și baby-sitter la oameni de 84 de ani?”, a adăugat liderul PRM, care a fost nevoit să-și întrerupă discursul pentru a ruga alți membri PRM să o scoată cu tot cu scaun pe Ana Mureșan din sală. Mureșan și-a revenit din leșin și a venit în sală la sfarsitul conferinței de presă, spre dezamăgirea liderului PRM, care dăduse ordine clare că aceasta să nu mai fie primită la conferința de presă. “Doamna Mureșan, hai să leșinați
“Hai să leşinaţi la mine în birou!” by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21162_a_22487]
-
de ani?”, a adăugat liderul PRM, care a fost nevoit să-și întrerupă discursul pentru a ruga alți membri PRM să o scoată cu tot cu scaun pe Ana Mureșan din sală. Mureșan și-a revenit din leșin și a venit în sală la sfarsitul conferinței de presă, spre dezamăgirea liderului PRM, care dăduse ordine clare că aceasta să nu mai fie primită la conferința de presă. “Doamna Mureșan, hai să leșinați la mine în birou!”, i-a spus Vadim Tudor Anei Mureșan
“Hai să leşinaţi la mine în birou!” by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21162_a_22487]
-
sîntem moarte după burți și ne-ar plăcea să le vedem cum dispar, dar nici războaiele copilărești pe care iubiții noștri le duc cu kilogramele în plus nu ne displac. Sînt amuzante. În definitiv, ăia care calculează calorii, merg la sală de opt ori pe saptămînă și își numără, de trei ori pe zi, în oglindă, pătrățelele, să vadă dacă le ies tot șase, sînt cam dubioși! De obicei, se iubesc atît de mult pe ei înșiși, încît mai mult de
Despre burticile bărbaților by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21198_a_22523]
-
plătesc? 5,5 euro + TVA?”. “DAAAAA!”. “SIGUR-SIGUR-SIGUR-SIGUR?”, a mai întrebat o dată clientul. “SIGUR-SIGUR-SIGUR-SIGUR!”, a răspuns vânzătorul. Nefiind hârșit într-ale costurilor serviciilor de tipul ăsta (e medic și nu stă toată ziua pe internet, ca noi, ci în cabinete și săli de operații), omul a crezut. Și-a luat abonamentul. A plecat cu el în Franța, unde a accesat timp de vreo oră-două internetul, după care i-a venit mesaj de la Orange că are de plătit 10 milioane. La întoarcerea în
Da, companiile vor să ne fure! by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21272_a_22597]