1,415 matches
-
derulat la Iași în toamna anului 1994, la o distanță de 20 de ani de momentul redactării acestui volum, a căpătat, odată cu trecerea timpului, și o valoare de mărturie. Astfel, sunt semnalate dominanta feminină a mulțimii, obiceiul de a împărți sarmale, atingerea unor obiecte și haine de raclă, purtate mai apoi de pelerini. Fapt important, în acei ani ordinea era menținută de seminariști și studenți teologi, și nu de jandarmi, ca acum, numărul estimat de pelerini fiind de 100.000-120.000
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
Pelerinajul contemporan este definit de rândul de așteptare. Prima mea impresie atunci când am luat contact cu el a fost că am de-a face cu un amestec de religiozitate populară, înghesuială veselă sau încrâncenată, bătălie simbolică pe distribuția de alimente (sarmale, de pildă), așteptarea ca probă fizică și psihologică, lacrimi de bucurie sau suferință. Mai apoi lucrurile s-au mai schimbat. Ca pelerin, mi-a plăcut să verific eu însumi cum ideea de „timp profan” este anulată, fiind înlocuită cu un
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
pelerinajului merită să fie luată în considerare. Este dificil de realizat un inventar al mirosurilor și „locurilor” odorifere din cadrul perimetrului pelerinajului. Miros busuiocul și tămâia folosite în timpul ritualului religios, miros florile aduse spre vânzare sau depuse pe racla sfinților. Miros sarmalele oferite la rând pelerinilor, țuica fiartă sau vinul din paharul de plastic. Miros a naftalină, șifonier și bătrânețe hainele de piele, uscate și scorțoase ca o piele uriașă de șopârlă, ale pelerinilor de la sate care au scos la iveală „hainele
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
care au permis unor mari teme ale gândirii creștine (cum ar fi conceptele de sfințenie și de corp inalterabil) să traverseze timpul și să se exprime cu ajutorul ritualului, iconografiei sau al „miraculosului” (Albert, 1996 : 10). Hrana rituală. Despre distribuția de sarmale (pomană) și semnificația acestora Nu este deloc ușor de lămurit raportul pe care religia îl întreține cu hrana și alimentația, cu toate că antropologia „clasică” s-a interesat de acest aspect încă din primele momente ale dezvoltării sale (James G. Frazer, Smith
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
la terenul nostru de cercetare, o varietate destul de mare de alimente sunt utilizate ca ofrandă (se dau „de pomană”) - din bulgaroslavonă, pomienu/pomanu, „amintire”, „aducere aminte”. Un inventar rapid ar fi următorul, de la cele mai complexe spre cele mai simple : sarmale, supă caldă, pilaf, mâncare de cartofi, pește fript sau prăjit, friptură de pui, mici (o singură dată am văzut așa ceva), cozonac, prăjituri diverse, covrigi, biscuiți cu cremă de tip „Eugenia” (moștenire memo rială a perioadei comuniste ?), înghețată (rar). În ceea ce privește lichi
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
a perioadei comuniste ?), înghețată (rar). În ceea ce privește lichi dele, ar fi vorba de vin și țuică (rar), bere nealcoolizată la cutie (rar), ceai cald, sucuri carbogazoase, apă minerală. Porția „standard” de pomană ar arăta cam în felul următor : trei sau patru sarmale învelite în frunze de varză, așezate pe o farfurie de plastic, însoțite de o felie sau două de pâine și una de cozonac, plus un pahar de suc carbogazos fructat de tip „Fanta”. Cam la jumătate dintre distribuțiile pe care
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
cozonac, plus un pahar de suc carbogazos fructat de tip „Fanta”. Cam la jumătate dintre distribuțiile pe care le-am putut urmări (la unele dintre ele realizând și observație participativă, angrenat direct în procesul de împărțire a hranei), porțiile de sarmale erau însoțite și de o felie (bucată) consistentă de cozonac sau o altă patiserie de casă (chec, prăjitură etc.). În toate cazurile erau prevăzute cantități îndestulătoare de sticle de suc carbogazos de tip „Fanta”, uneori Coca-Cola, servit în pahare mici
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
o altă patiserie de casă (chec, prăjitură etc.). În toate cazurile erau prevăzute cantități îndestulătoare de sticle de suc carbogazos de tip „Fanta”, uneori Coca-Cola, servit în pahare mici de plastic de unică folosință. Uneori, pelerinii refuzau politicos porțiile de sarmale, dar acceptau bucuroși paharul cu suc sau altă băutură lichidă. Pomana (distribuția) are loc în marea majoritate a cazurilor în imediata apropiere a rândului, la gardul metalic al jandarmeriei ; în cazul hranei distribuite de primării se folosesc cantinele sociale din
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
și marginea înaltă a gardurilor jandarmilor. Resturile rămase (pahare și farfurii de plastic, șervețele) sunt fie abandonate pe loc, fie strânse de echipele de salubritate. În ultima vreme s-a răspândit obiceiul ca unul dintre membrii „echipei” care a adus sarmalele să colecteze aceste resturi într-un sac mare de plastic negru sau în coșuri de nuiele. Ritualul de primire a hranei este și el destul de codificat ; rareori am văzut persoane care să primească simplu și direct hrana, fără să spună
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
mulțumeau sau nu foloseau formulele rituale consacrate : „Bogdaproste, să fie de sufletul morților”. Încă din primele cercetări de teren, mi-am pus întrebarea de ce alimentul (felul de mâncare) cel mai răspândit în acest moment pentru a fi distribuit pelerinilor este sarmaua. Prezența sarmalelor în ospețele funerare a fost mereu o constantă în rețetele culinare din provinciile românești, sub numele de sarmale (Valahia) sau găluște (Moldova) (Lefter, 2010 : 495). Pentru antropologul Vintilă Mihăilescu, „sarmaua este reală pentru că este simbolică. Standardizată, este promovată
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
nu foloseau formulele rituale consacrate : „Bogdaproste, să fie de sufletul morților”. Încă din primele cercetări de teren, mi-am pus întrebarea de ce alimentul (felul de mâncare) cel mai răspândit în acest moment pentru a fi distribuit pelerinilor este sarmaua. Prezența sarmalelor în ospețele funerare a fost mereu o constantă în rețetele culinare din provinciile românești, sub numele de sarmale (Valahia) sau găluște (Moldova) (Lefter, 2010 : 495). Pentru antropologul Vintilă Mihăilescu, „sarmaua este reală pentru că este simbolică. Standardizată, este promovată drept mâncare
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
am pus întrebarea de ce alimentul (felul de mâncare) cel mai răspândit în acest moment pentru a fi distribuit pelerinilor este sarmaua. Prezența sarmalelor în ospețele funerare a fost mereu o constantă în rețetele culinare din provinciile românești, sub numele de sarmale (Valahia) sau găluște (Moldova) (Lefter, 2010 : 495). Pentru antropologul Vintilă Mihăilescu, „sarmaua este reală pentru că este simbolică. Standardizată, este promovată drept mâncare națională. Ea devine identitară și o regăsim în nenumărate meniuri sub eticheta mâncare națională (tradițională) românească și o
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
acest moment pentru a fi distribuit pelerinilor este sarmaua. Prezența sarmalelor în ospețele funerare a fost mereu o constantă în rețetele culinare din provinciile românești, sub numele de sarmale (Valahia) sau găluște (Moldova) (Lefter, 2010 : 495). Pentru antropologul Vintilă Mihăilescu, „sarmaua este reală pentru că este simbolică. Standardizată, este promovată drept mâncare națională. Ea devine identitară și o regăsim în nenumărate meniuri sub eticheta mâncare națională (tradițională) românească și o promovăm în toate ocaziile” (Mihăilescu, 2003 : 84). Sarmaua este asociată ideii de
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
Pentru antropologul Vintilă Mihăilescu, „sarmaua este reală pentru că este simbolică. Standardizată, este promovată drept mâncare națională. Ea devine identitară și o regăsim în nenumărate meniuri sub eticheta mâncare națională (tradițională) românească și o promovăm în toate ocaziile” (Mihăilescu, 2003 : 84). Sarmaua este asociată ideii de praznic, de sărbătoare, de bucurie, se mănâncă doar la „ocazii”, având deci capacitatea de a reactualiza momentele de euforie colectivă” (Stoica, 2004 : 205). Sarmalele, pe plan simbolic și culinar, sunt „semn de reconciliere”, un „balcanism gastronomic
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
națională (tradițională) românească și o promovăm în toate ocaziile” (Mihăilescu, 2003 : 84). Sarmaua este asociată ideii de praznic, de sărbătoare, de bucurie, se mănâncă doar la „ocazii”, având deci capacitatea de a reactualiza momentele de euforie colectivă” (Stoica, 2004 : 205). Sarmalele, pe plan simbolic și culinar, sunt „semn de reconciliere”, un „balcanism gastronomic cuceritor și unificator” (Pleșu, M., 2013 : 3). Pe teren, am văzut cum la Mănăstirea Prislop erau servite pelerinilor mari cantități de sarmale „bucovinene”, dar și „moldovenești”, de dimensiuni
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
de euforie colectivă” (Stoica, 2004 : 205). Sarmalele, pe plan simbolic și culinar, sunt „semn de reconciliere”, un „balcanism gastronomic cuceritor și unificator” (Pleșu, M., 2013 : 3). Pe teren, am văzut cum la Mănăstirea Prislop erau servite pelerinilor mari cantități de sarmale „bucovinene”, dar și „moldovenești”, de dimensiuni și consistență ce provocau mirarea deschis exprimată a pelerinilor ardeleni și bănățeni, obișnuiți cu alte rețete. Dincolo de distribuția și consumul propriu-zis, se regăsesc vechi spaime și temeri legate de riscul alimentar, de consumul unor
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
interdicții și practici alimentare sunt active mai ales acolo unde credincioșii sunt obligați prin forța lucrurilor să fie concentrați, numeroși (Sabban, 2010 : 806). Distribuția de hrană este și un semn de statut social (Douglas, 1984 : 12). La pelerinaje împart adesea sarmale antreprenori, oameni de afaceri, personalități politice locale (primari, cum ar fi cazul la Suceava), arătând că gestul în sine trebuie înțeles și apreciat în context local, în legătură cu evoluția socială a comunităților. Hrana este și o descriere a alterității ultime. Rromii
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
că gestul în sine trebuie înțeles și apreciat în context local, în legătură cu evoluția socială a comunităților. Hrana este și o descriere a alterității ultime. Rromii nu mănâncă de la pomana „gadjo” a românilor, iar românii, unii dintre ei, refuză să consume sarmale împărțite de rromi, acestea fiind percepute ca impure, preparate în condiții neigienice. Membrii comunităților neoprotestante se delimitează identitar de distribuția de hrană (pomană) prin aprecieri negative. Într-o broșură care critică violent cultul sfinților și venerarea moaștelor, este amintit versetul
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
În fine, într-unul dintre blogurile asociate ziarului Adevărul, Petre Florin Manole, care semnează „activist drepturile omului”, publică un text voit șocant, menit să trezească atenția cu ocazia „Zilei Internaționale a Rromilor, 8 aprilie”. Autorul leagă ideea distribuției publice de sarmale de cea de sărbătoare populară vulgară, îmbulzeală și manipulare politică. Faptul că se acordă mai multă atenție „festivismului” oficial decât unei politici realiste de eradicare a diferenței dintre Rromi și Români : „Milioane de români ling urmele de sarmale lăsate de
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
publice de sarmale de cea de sărbătoare populară vulgară, îmbulzeală și manipulare politică. Faptul că se acordă mai multă atenție „festivismului” oficial decât unei politici realiste de eradicare a diferenței dintre Rromi și Români : „Milioane de români ling urmele de sarmale lăsate de tancuri la paradele militare, toți plini de mândrie națională și datorii la întreținere” (Manole, 2013). Milă și filantropie Prezența cerșetorilor a fost constatată la toate pelerinajele la care am participat, fără nicio excepție, inclusiv la „micropelerinajele” de dată
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
fost acela? Pentru cine a uitat sau n-a știut, să le spunem că în 1939, România a participat în S.U.A. la un festival, alături de alții, unde fiecare s-a dus cu ce avea specific. Noi ne-am dus cu sarmale, mititei, iu-hu-hu pe dealul morii, taraf smolit, voie bună și Maria Tănasă. După 60 de ani, în 1999 am fost iar în S.U.A., și iar mititei, lăutari, meșteri populari, ouă încondeiate, taraf albit, tot tacâmul, mai puțin Maria Tănasă, asta
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
parvenitului Motto: „Dacă dai nas lui Ivan, se suie pe divan” (Din înțelepciunea uitată a poporului român) Ca să nu se zică că din stăpânirea de 500 de ani a turcilor asupra Țărilor Române nu am luat decât halva, baclava și sarma (tradiționalele sarmale românești!), s-a scos din tolba prăfuită a sultanilor procedeul de a-i recupera pe domnii maziliți care erau duși în surghiun, undeva prin Turcia de astăzi, asigurându-li-se, pentru ei și familiilor lor, casă și masă
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
Dacă dai nas lui Ivan, se suie pe divan” (Din înțelepciunea uitată a poporului român) Ca să nu se zică că din stăpânirea de 500 de ani a turcilor asupra Țărilor Române nu am luat decât halva, baclava și sarma (tradiționalele sarmale românești!), s-a scos din tolba prăfuită a sultanilor procedeul de a-i recupera pe domnii maziliți care erau duși în surghiun, undeva prin Turcia de astăzi, asigurându-li-se, pentru ei și familiilor lor, casă și masă ă tainul
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
lui Dumnezeu și acestora, rugându-ne pentru noi și pentru ei. După amiaza s-au distribuit pachetele de acasă. Și eu primisem coletul. Am adus în celulă o târnă (coș) cu bunătăți: carne, cozonac, slănină, pâine, ouă, brânză, prăjituri, murături, sarmale și altele trimise de părinți și frați din dragoste; o pătură cu cearceaf, un cojocel cu mâneci și o pereche de pantaloni groși de dimie, pentru că nu permitea folosirea lor regulamentul închisorilor, au fost returnate. Ca favoare de Crăciun am
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
instalații pentru îndepărtarea apelor uzate sau în bazinele naturale de apă. Articolul 17 Pentru colectarea diverselor reziduuri (hărții, resturi alimentare, ambalaje și altele), unitățile de salubritate trebuie să asigure un număr suficient de coșuri pentru depunerea acestora, confecționate din metal, sarma, plastic, etc. așezate la locuri de mare aglomerație (piețe, târguri, parcuri, intersecții, spații pentru transportul în comun și altele). Articolul 18 Colectarea deșeurilor industriale și a reziduurilor din construcții, rezultate din procesul tehnologic, se va face pe porțiuni de teren
REGULAMENT din 30 martie 1976 privind colectarea, sortarea, păstrarea, evidenta, gestionarea, predarea, tranSportul şi valorificarea reziduurilor menajere, stradale şi a celor de aceeaşi categorie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132376_a_133705]