1,560 matches
-
-te, până ce o să fii în stare să te omori sau până când o să fii în stare să suporți totul din nou. Hai, chiar că pentru azi ajunge, că altfel iar n-o să mai pot să înghit blestematul ăsta de vițel din cauza scârbei. Persoana mea o să moară de foame din cauza dezgustului. (Ieșind lovește cu bastonul tot ce îi iese în cale, dă jos oalele de pe masă și de pe plită. Herrmann se repede la fereastră, ia un băț de sprijinit florile, îl trântește demonstrativ
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
poate avea o Tăcere O zi de sărbătoare e o gură tăcută ca moartea Moartea împinge Gura jos la diavol, și Urechea la Lumină. SEPP BOTDEJIGODIE: Un Sepp Botdejigodie se dă în lături la fiecare sărbătoare Că Sărbătorii i-e scârbă de unul ca Sepp cel Împuțit Care-și șterge gaura ciuruită a curului Cu două degete sau de loc O sărbătoare e o cafteală de lumină Ca o plesneală peste ochi La tot ce se uită omul se ghemuiește și
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
o persoană plină de veselie cu o veselie morală. Cine ia spatele general, este o saltea întinsă. Ce-i bun nu e nici măcar o înjosire de sine serioasă, este doar castrarea. Tot ce produce o amețeală plăcută produce o plăcută scârbă de oameni. COMPOZITORUL: Totul se satisface pe sine prin povești de cât de grozav e și în condițiile îngrozitoare. Ori cât de neatrăgătoare ar fi să devină cântăreața noastră fără sunet, ar putea să-și primească înlăuntrul burții sale netoate
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
ca trestia la cap, dar încredințată că-l ajunge pe Solomon la înțelepciune”210), snobismului și prostiei, se situează Cesca (VI, 8), o narcisiacă copleșită de propria importanță și care nu descoperă în ceilalți decât neajunsuri: „n-avea pereche de scârbă ce era, țâfnoasă și nesuferită, de nu puteai să-i intri în voie nici pentru unul Dumnezeu; ba pe deasupra se ținea și-așa măreață, încât nici de-ar fi fost să fie copila regelui din Franța n-ar fi putut
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
ca trestia la cap, dar încredințată că-l ajunge pe Solomon la înțelepciune”210), snobismului și prostiei, se situează Cesca (VI, 8), o narcisiacă copleșită de propria importanță și care nu descoperă în ceilalți decât neajunsuri: „n-avea pereche de scârbă ce era, țâfnoasă și nesuferită, de nu puteai să-i intri în voie nici pentru unul Dumnezeu; ba pe deasupra se ținea și-așa măreață, încât nici de-ar fi fost să fie copila regelui din Franța n-ar fi putut
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
un hap, atunci să mă chemi”. Expert în teatru, Mușatescu nu aduce „jigodia” pe scenă, personajele umane doar se referă la ea. În Gaițele lui Kirițescu un personaj e blamat pentru că a cumpărat scump un câine. „Doi mii lei una scârba de javra!” se indignează „Fraila”. În ceea ce privește rasa, autorii români nu-i dau mare importanță. Este de presupus că avem de-a face, în literatura noastră, mai mult cu corcituri care, pentru orice iubitor de animale, au farmecul lor. Personajele lui
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
de mentă, fructe de chimion, de coriandru, coajă de crușin, În amestec de 5 20 g, o lingură la cană. Administrare de cărbune medicinal, 1-2 tablete, procurat de la farmacie. DROPICĂ (drobiță) Se crede că apare "din necaz", "mâncăruri stricate", "din scârbă", din supărare, din năduf. Bolnavul se umflă "ca un bostan", se Îngălbenește, nu are poftă de mâncare, suflă greu. Împachetări cu nisip cald la picioare sau cu sare. Băi cu zer de oaie, cu fiertură de droghiță, din crengi da
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
ceasuri și să Înghită dimineața 2, iar seara 1, până se vor sfârși. Fierea să nu fie de taur; pipotă de barză neagră să o frigă pe cărbuni și să o mânânce dimineața pe nemâncate, iar de-i va fi scârbă, să o facă scrum și să o bea cu rachiu de drojdie. Să caute În măciuca scaiului voinicesc, scai de care ține apă În foi și sunt În măciucă viermi, să ia 7 sau 9 să ardă, să bea cu
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
întâmplă în România. Sunt preferate întotdeauna textele care descriu o realitate dezorientată și dușmănoasă, fără nici o perspectivă. Miza bine calculată a acestei acțiuni este la vedere: îndepărtarea cititorului basarabean de tematica românească, sporirea dezinteresului acestuia și amplificarea unui sentiment de scârbă pentru un mediu convulsiv și sărac, comparabil cu cel de-acasă. Sunt exploatate/manipulate în acest fel (o „exploatare în orb”, cum ar zice Adrian Severin, ministrul de externe demisionar de la București) chiar nume mari ale publicisticii din România, mai
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
Basarabiei din acești ani, obrazul curat, nepătat de lașitate și indiferență. Din câte se întâmplă aici, aceasta este imaginea pe care au reținut-o străinii; restul, am impresia, încape într-o paranteză greu de descifrat, peste care se trece cu scârbă. martie, 1997 În săptămânalul Mesagerul de la Chișinău, nr.5/1997, cineva care semnează curajos cu inițialele I.N. face o tardivă și malițioasă lectură a Contrafortului din decembrie 1996, întitulându-și decisiv-sentențios reflecțiile „Recviem pentru optzecism”. Despre calitatea revistei noastre are cuvinte
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
el e la fel de puțin comod pentru puținii prieteni care i-au mai rămas. Teoretician al acțiunii, el e, În realitate, un static. Un leneș, un caracter slab, care ascunde sub aceste măști tot ce detestă mai mult: dezgusturile sale, disprețurile, scârbele, ranchiunele, ororile, urile. Cu toate acestea, nota dominantă a spiritului său e... elegia. Nu-i rămâne, desigur, decât să se accepte tel-quel și să lucreze În spiritul harurilor sale Înnăscute. Să lucreze scriind și transferând aceste contradicții unor personaje fictive
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
profund și În același timp mi-a furnizat tonul just este războiul”. Despre adevăratele aptitudini războinice ale lui Pierre Drieu la Rochelle s-a scris destul, iar jurnalul său e o sofisticată operație de a-și motiva lașitatea printr-o scârbă mimată și printr-o detașare abil pusă În scenă. Obsesia sfârșitului se leagă, aproape Întotdeauna, În Jurnal, de refuzul plin de oroare al bătrâneții. Erou dintr-o saga nordică, fascinat de spiritul germanic și de severa lui geometrie, el extinde
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
a fi purtat prin tribunale (unde, disprețuitor, ar păstra o tăcere ermetică!) Îi preferă despărțirea bruscă, seacă și orgolioasă de lume. De fapt, pentru el moartea e un proiect În stare de construcție, așa cum pentru alții e viața. Îi e scârbă de colaboraționiști, Îi e scârbă de germani, mărturisind că i-a preferat Întotdeauna pe englezi și pe americani. Pe aceeași listă a lucrurilor pe care le detestă - „ca rasist și ca naționalist”! - se află „francezul mediu, omul brun, scund, din
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
unde, disprețuitor, ar păstra o tăcere ermetică!) Îi preferă despărțirea bruscă, seacă și orgolioasă de lume. De fapt, pentru el moartea e un proiect În stare de construcție, așa cum pentru alții e viața. Îi e scârbă de colaboraționiști, Îi e scârbă de germani, mărturisind că i-a preferat Întotdeauna pe englezi și pe americani. Pe aceeași listă a lucrurilor pe care le detestă - „ca rasist și ca naționalist”! - se află „francezul mediu, omul brun, scund, din Centru și din Sud”, precum și
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
să-mi dați voie, ca înainte de a începe să scriu, să mă lăsați ca să beau o cană de apă rece, fiindcă o greață imensă mă inundă în valuri, punând într-un real pericol tastatura aceasta care o am în față. Scârba aceasta atât de intensă, mi-a fost stârnită doar de amintirea unui cadavru, care pe măsura trecerii anilor pute din ce în ce mai rău. Dar nu asta-i durerea cea mare, ci faptul că pe măsură ce trece timpul îmi dau seama că budihacea respectivă
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
milă bugetul, aplică soluția cea simplă: mai introduce o taxă și adio, cetățeanul nu mai poate face nimic. Nenea cel chelit în tot felul de tâmpenii sociale, știe foarte bine lucrurile astea, dar ne arată periodic, chiar în față, imensa scârbă pe care-o are față de poporul acesta, care l-a ales pentru încă cinci ani, la stâna Cotroceni. Poate adevăr grăia cineva, că Băsescu nu mai are decât un pas ca să legifereze și siktir-ul. Cură garantată de slăbire M-am
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
and potențial spirits EDMUND: Să mă convingă să te omorîm. Dar eu i-am spus că zei răzbunători Pe paricizi cu trăznetele toate-i Lovesc, si ce-mpletit și tare nod Leagă pe fiu de tată. În sfîrșit, Văzînd cu cîtă scîrba mă opun La planu-i contra firii, ca turbat Cu spadă pregătită-a atacat Neapăratu-mi trup, m-a-mpuns în braț, Dar cînd văzu că-ntreg dezmeticit, Brav de-al meu drept, mă și reped la el, Ori speriat de larma ce-am
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
fără milă bugetul, soluția e simplă: mai introduce o taxă și adio, cetățeanul nu mai poate face nimic. Nenea cel chelit în tot felul de tâmpenii sociale, știe foarte bine lucrurile astea, dar ne arată periodic chiar în față, imensa scârbă pe care-o are față de poporul acesta, care l-a ales pentru încă cinci ani, la stâna Cotroceni. Poate adevăr grăia cineva, că Băsănău nu mai are decât un pas ca să legifereze și siktir-ul. Cine a fost Mafalda A m
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
doar la timpul când va putea merge și el copăcel. Până atunci ascultați vă rog corul ciulinilor de la Brăhășoaia care intonează marțial: „Mulțumim din inimă copoșilor...” Vise de doi bani Pe zi ce trece mi se face tot mai scârbă de ceea ce se întâmplă în țara aceasta parcă bătută de Dumnezeu. Există atâta discrepanță între realitatea crudă ce te lovește în față la tot pasul și elucubrațiile politicienilor pe de o parte și presa pe de altă parte încât
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
un fragment din Dimitrie Cantemir, interesant din punctul nostru de vedere; melancolia: "boală de voia rea, pătimirea întristărei, fierea neagră". În Miron Costin, găsim însă: "Cum se ridică și se risipește o negură întunecată, așa și el se curățește de scârbă ce-i zăcea la inimă"45, ceea ce constituie o admirabilă metaforă, dar și o realitate științifică. Inima era, pentru moldoveni, identică cu sufletul: inimă rea, sau chiar astfel ca o licență literară "Ștefan Vodă, lăsând inima cea neprietenească, s-au
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
totuși să i se găsească un fundament pozitiv. Astfel, suferința a fost de foarte devreme considerată o punere la încercare a credinței. În Pilde, această idee apare sub forma unei porunci: "Fiul meu, nu disprețui certarea Domnului și nu simți scârbă pentru mustrările Lui, căci Domnul ceartă pe cel pe care-l iubește și ca un părinte pedepsește pe feciorul care Îi este drag!"l. Se merge până la a se evoca virtuțile înnobilatoare ale suferinței. Dar răspunsul clasic rămâne că suferința
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
fantezie, își pretindea originea boierească mai veche și decît întemeierea Moldovei, fiind foarte cătrănit de această inflație de titluri, i-a urmărit ca un detectiv pe toți acei boieriți, în timpul său, și, după ce și-a aruncat tot focul și toată scîrba asupra lor, i-a trecut alfabetic într-o carte care ne-a rămas, intitulată Arhondologia Moldovei 86, reti părită recent, în ediția a II-a, la editura Minerva, din București, în 1973. Pentru Costandin Sion, cei căftăniți astfel erau niște
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
victimelor - a borî: confesiunea silită și maladivă (emanată de o memorie bolnavă, care emitea declarații false de incest și zoofilie) era, Într-adevăr, un fel de vomă psihică a victimelor torturate. „Trebuia să ajungi ca ție Însuți să-ți fie scârbă de tine.”38 Una dintre tehnicile specifice la care apelau Țurcanu și echipa sa de torționari era fecalizarea victimelor: acestea erau astfel reduse la stadiul de excremente și, În același timp, silite să consume excremente, ca să Își uite și să
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
lumină; luminoasă; lumînare; lumînări; Mănăstire; nu merg; merge; milostenie; minune; mod de îmbogățire; monument; mulțime; moschee; pace sufletească; papă; patriarh; păcate; pictură; picturi; pisică; politică; post; povață; propagandă; puritate; regăsire; reguli; Roma; rugăciuni; rural; Saint Sulpice; sapă; din sat; scăpare; scîrbă; sensibil; sfinții; ceva sfînt; siguranță; solemnitate; special; speranță; spiritual; strămoșească; suflet; trepte; țară; unire; varză; veche; vrăjeală; zeitate; zeul minunii (1); 826/189/70/119/0 boală: suferință (90); durere (83); grea (39); moarte (33); spital (29); tristețe (29); cancer
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
molipsitor; mort; moșneag; necruțătoare; necurată; de nedorit; negativ; neîncredere; nemiloasă; neplăcut; nesănătos; nesiguranță; nesuferită; nevoiaș; niciodată; nimănui; oboseală; obstacol; organ; pacient; parkinson; pasăre; părere de rău; pecetluit; pierdere; policlinică; posibilitate; povară; psihic; fără putere; puternică; regim; remediu; România; sănătos; scaun; scîrbă; scoală; sedentarism; semn; sensibilitate; sfîrșit; sifilis; sindrom; singurătate; somn; sprijin; stupidă; suferințe; suflet; de suflet; sufletească; supărat; temperatură; tradiție; tratată; trup; țintit; ură; ușoară; vaccin; viață; o viață; vină; vindecabilă; viruși; vlagă; vulnerabilitate; zăcut (1); 818/211/76/135/1
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]