2,879 matches
-
editare, machetare, corectare, copertă, înregistrare și obținere ISBN și CIP intră în atribuțiile editurii Națiunea. Vom organiza diferite lansări și vom asigura promovarea și distribuția volumului, precum și prezența poeților în spectacole de muzică și poezie cu prilejul unor manifestări culturale scenice. Până azi, 20 februarie, s-au înscris deja 26 coautori, între care cei mai mulți au trimis deja câte 10 poezii, o auto-prezentare, o fotografie color pentru copertă si 150 lei cotă de participare. Lista rămâne deschisă. În curând voi anunța modalitatea
ULTIMA INVITAŢIE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 786 din 24 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359329_a_360658]
-
zbată în noapte, obosită de anii petrecuți în praful, mocirlele și gropile teluricului. În literatura română personajul superrealist apare în romanul lui Mircea Cărtărescu. Expus, dotat, ruinat de simțiri profunde, pe care le manifestă voalat însă cu mai puțină exercitare scenică ordurieră decât în romanele lui Bruckner, Levi, Beigbeder. În dialogul lumii primelor decenii ale mileniului III, se observă o sfidare a ceea ce odată se considera bun simț și făcea delimitarea între stările de fapt ale entității noastre cu cele ale
INTIMITATEA CA MANIFESTARE PERFECTĂ A EULUI SUPERREALIST de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 245 din 02 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359301_a_360630]
-
violoncel, contrabas, acordeon, taragot, clarinet, fluier, ocazional țambal. Își însușesc repertoriul soliștilor cu care cântă: Furdui Iancu, Veta Biriș, Sava Negrean, Dumitru Fărcaș, Cornelia Radocea, Laura Lavric, Daniela Condurache etc. Pe scena de la Gurghiu impresionează atât prin profesionalismul interpretărilor, ținuta scenică elevată, cât și prin originalitatea costumelor alcătuite din pantaloni negri, cămașă albă, cu broderie neagră, în cheiță, vestă cu bordură brodată și cu ciucuri. Se bucură de mare apreciere atât în țară, cât și în străinătate, au obținut Marele Trofeu
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1175 din 20 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360255_a_361584]
-
a fost Ansamblul Boatea Pindului (Vocea Pindului) al Comunității Armâne din București, înființat în 2002, condus de Vasile Topa, alcătuit din aproximativ cincisprezece membri. Impresionează prin costumele populare tradiționale pe care le poartă, prin drapelul plin de semnificații, prin eleganța scenică, prin trăirea afectivă foarte puternică, izvorâtă parcă din adâncurile istoriei, cu care interpretează cântece străvechi în care sunt revărsate sufletul și modul de viață al comunității pe care o reprezintă. Sunt îmbrăcați în costume populare tradiționale, alcătuite din: căciulă din
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1175 din 20 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360255_a_361584]
-
Satulung, 2011, apariții TV și radio. În recitalul pe care l-a susținut la „Toamna Someșană” s-a impus prin repertoriul alcătuit în cea mai mare parte din doine, vocea puternică, deja maturizată, flexibilă și melodioasă, trăire afectivă și prezență scenică. Din repertoriul Andreei vom reproduce „Doina lui Lucaciu”, ce își are originea în faptele de viață și din istorie, emoționantă prin amestecul de patriotism, încredere în libertate și durere sfâșietoare: 1. Plânge-o mierlă pe păduri, of, of, of Rob
ZILELE ORAŞULUI ULMENI 2011 de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 290 din 17 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359578_a_360907]
-
cenaclului vor funcționa diferite secțiuni și subsecțiuni dedicate tuturor activităților culturale, creative, artistice, științifice și spirituale. În acest scop, termenul ”naționalism” are semnificația de patriotism, de românism, de creativitate românească. Înființarea cenaclului REZONANȚE ROMÂNEȘTI are drept obiectiv manifestarea concretă, periodică, scenică, în țară și peste hotare, a oamenilor de litere și de artă, precum și prin cărți, reviste, ziare, posturi de radio și TV, festivaluri, spectacole, concursuri, întâlniri între comunitățile românești, schimburi culturale multinaționale. În acest scop, membrii fondatori au înființat Cenaclul
COMUNICAT DE PRESĂ – CONSTITUIREA CENACLULUI LITERAR-ARTISTIC „REZONANŢE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN DORU DĂNCUŞ în ediţia nr. 536 din 19 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359722_a_361051]
-
serios condeiul încă din perioada dejistă. Paralel pregătirii școlare și universitare în domeniile medical și jurnalistic, am devenit membru al “Salonului literar-artistic Comentar”, un cenaclu de referință al anilor `70 și `80 dedicându-mă creației literare, artelor plastice, actoriei, reprezentațiilor scenice și evoluției la televiziune și radio în emisiuni culturale. Subtil ostil fiind regimului, din interior, persiflându-l și sfidându-l prin stilul satiric și subversiv, mi s-au publicat doar sporadic, prin “conspirație” de breaslă, unele poezii manifest, fragmente de
ROMEO TARHON de ROMEO TARHON în ediţia nr. 436 din 11 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340488_a_341817]
-
Bo Didley, Lloyd Price, Fats Domino și mai târziu Ray Charles. Mai mult decât toți ceilalți, Chuck Berry (Charles Edward Anderson Berry, născut în Missouri în 1926) a inventat și combinat cele mai importante elemente de tehnică instrumentală, voce, mișcare scenică, texte și compoziție, care au devenit definitorii pentru gen și care au influențat primele generații de soliști și orchestre de rock and roll din Statele Unite și din Europa. Unii din ei, cum au fost Keith Richards, au venit și au
Chuck. Sau cum a trăit, a cântat și a plecat dintre noi tatăl rock and roll-ului () [Corola-blog/BlogPost/338859_a_340188]
-
critici. O mare parte sunt coerenți, neagresivi și „cearta” lor e una foarte constructivă. M-a luat valul și era cât pe ce să vă povestesc și despre cum e să fii criticat pe zona de analiză a procesului mental scenic de cineva care nu a făcut nici măcar un an de actorie (deci de proces mental scenic) în viața lui. Dacă sunteți prieten cu vinul, veți înțelege de ce un „degustător” foarte bun învață să facă vin la cursurile de specializare. Majoritatea
Suntem cu toții actori în filmul acestor dictatori care se hrănesc din frica noastră. Restul e Cannes-Cannes... () [Corola-blog/BlogPost/338468_a_339797]
-
luat valul și era cât pe ce să vă povestesc și despre cum e să fii criticat pe zona de analiză a procesului mental scenic de cineva care nu a făcut nici măcar un an de actorie (deci de proces mental scenic) în viața lui. Dacă sunteți prieten cu vinul, veți înțelege de ce un „degustător” foarte bun învață să facă vin la cursurile de specializare. Majoritatea criticilor buni știu să critice „rezultatul” apelând la armele pe care le au și nu se
Suntem cu toții actori în filmul acestor dictatori care se hrănesc din frica noastră. Restul e Cannes-Cannes... () [Corola-blog/BlogPost/338468_a_339797]
-
nu mai doarme 10 zile. E tristă deoarece tipa a scris că „accentul a picat prost” sau ceva de genul. Stau și eu și analizez. Ne perpelim împreună la foc mic și facem chiar și niște desene despre coerența manifestării scenice. Picasso - mic copil. Noi artiștii care chiar facem asta cu toate armele noastre, suntem genul care abia așteptăm o critică constructivă ca să mai modificăm câte ceva dacă e cazul. Ne chinuiam nevoie mare cum să facă prietena să pună accentul și
Suntem cu toții actori în filmul acestor dictatori care se hrănesc din frica noastră. Restul e Cannes-Cannes... () [Corola-blog/BlogPost/338468_a_339797]
-
zile mai târziu. O întreabă cu toată sinceritatea ce a vrut să spună în articol și la ce moment al spectacolului s-a referit. Se așează amândouă la o cafea și au o conversație superbă de câteva ore despre procesul scenic al prietenei mele. Prietena se întoarce la teatru și schimbă câteva lucruri și se simte chiar mai bine în noua ipostază. Frica ei a dispărut. Mă sună și-mi povestește fascinanta întâmplare. Desigur că nu e adevărat. Ce frumos ar
Suntem cu toții actori în filmul acestor dictatori care se hrănesc din frica noastră. Restul e Cannes-Cannes... () [Corola-blog/BlogPost/338468_a_339797]
-
Deci putem empatiza. Atunci nu ți se pare mai relevant - într-un context în care încercăm să aducem o schimbare în România - să ieșim la o cafea și să vorbim civilizat despre ce înseamnă adevăr dramatic, situații tari, analiza procesului scenic, pedagogie, proiectul din departamentul de creație sau sales sau să vorbim chiar despre ce e cu adevărat sărăcia intelectuală în loc să mă „înjuri”? Varianta doi: informează-te despre cum am lucrat cu adevărat. Nu trebuie neapărat să ne vedem, deși mie
Suntem cu toții actori în filmul acestor dictatori care se hrănesc din frica noastră. Restul e Cannes-Cannes... () [Corola-blog/BlogPost/338468_a_339797]
-
de un deceniu, respectiv între 1951-1961, la teatrul sibian care astăzi, nu întâmplător, poartă numele soțului ei. -D/orina/ S/tanca/: Mă întrebi de ce nu accept să povestesc nimic despre mine? Nu am putut să mă gândesc la succesele mele scenice, pentru că viața mea nu a lăsat loc la așa ceva. După moartea lui Radu și imediat apoi a fiului nostru Barbu, durerea mea era atât de copleșitoare, încât singura soluție mi s-a părut sinuciderea, pentru că nu mai găseam nicio rațiune
O vedetă a scenei de teatru, Dorina Stanca. Interviu realizat de Anca Sîrghie () [Corola-blog/BlogPost/339239_a_340568]
-
a fost o asemenea alegere? -D. S.: Tocmai de aceea, mi-am stabilit o anume formă de penitență în care toate gândurile și proiectele mele de viață se întorceau spre cei dragi ai mei muriți, nelăsând loc pentru succesele mele scenice de altădată, care nu au fost nici puține, nici lipsite de valoare. Vedeți pentru ce doresc ca muzeul de aici să poarte numele lui Radu Stanca. Dar condiția mea fizică s-a deteriorat grav, după atacul cerebral din 2003, apoi
O vedetă a scenei de teatru, Dorina Stanca. Interviu realizat de Anca Sîrghie () [Corola-blog/BlogPost/339239_a_340568]
-
mi-a confirmat adevărul că erați foarte aplaudată și adorată de mulți bărbați. Așa își amintește de dumneata. -D.S.: Am realizat în 1948 rolul Lidia în Viața din citadelă de August Jacobson, text tradus de Horia Deleanu. În creația scenic Domnul Director General de Alexandru Șahighian regizorul Ion Dinescu m-a ales pentru rolul Doamna Cristodorescu, iar Otto Rappaport mi-a dat rolul Tretaieva, împărțit cu Maria Comșa în piesa Burghezii de Maxim Gorki, spectacol care a avut premiera la
O vedetă a scenei de teatru, Dorina Stanca. Interviu realizat de Anca Sîrghie () [Corola-blog/BlogPost/339239_a_340568]
-
Panait Victor Cottescu, Otto Rappaport, chiar de Marietta Sadova și alții, în timp ce o actriță ca Liana Simionescu, care jucase, cum îmi amintesc, rolul Ziței în O noapte furtunoasă, părăsea Clujul, pentru că nu era deloc mulțumită de prea inconsistenta ei activitate scenică, ea stabilindu-se la Teatrul din Turda. Iată de ce vă întreb cum se explică mutarea actriței Dorina Ghibu în plină glorie actoricească de la Teatrul Național din Cluj, unde era titulară, la Sibiu? -D.S.: Nu era vorba de vreun calcul
O vedetă a scenei de teatru, Dorina Stanca. Interviu realizat de Anca Sîrghie () [Corola-blog/BlogPost/339239_a_340568]
-
de vreun calcul practic al unei actrițe care se apropia din interes de un regizor. Nu! Era o iubire care m-a copleșit și care ne-a legat până la sfârșitul vieții. De fapt, Radu Stanca a auzit de succesul meu scenic înainte de a mă fi cunoscut direct jucând. -A.S.: O cronică de spectacol semnată în „Contemporanul” de criticul Simion Alterescu evidenția în turneul la București al Teatrului Național din Cluj interpretarea dumneavoastră în rolul Emiliei din Othello și în cel
O vedetă a scenei de teatru, Dorina Stanca. Interviu realizat de Anca Sîrghie () [Corola-blog/BlogPost/339239_a_340568]
-
el. Acum realizez că viața dumneavoastră de actriță s-a constituit din trei momente distincte, căci după prima tinerețe, cu succesul debutantei splendide la Cluj, a urmat pasul spre Sibiu, unde v-ați maturizat, dobândind o nouă siguranță în joc scenic timp de un deceniu, când ați fost o divă inconfundabilă. Cu această experiență scenică decisivă, bine acumulată sub îndrumarea lui Radu, care v-a modelat, ați revenit la Teatrul Național din Cluj, unde ați continuat să urcați pe scenă. Cum
O vedetă a scenei de teatru, Dorina Stanca. Interviu realizat de Anca Sîrghie () [Corola-blog/BlogPost/339239_a_340568]
-
distincte, căci după prima tinerețe, cu succesul debutantei splendide la Cluj, a urmat pasul spre Sibiu, unde v-ați maturizat, dobândind o nouă siguranță în joc scenic timp de un deceniu, când ați fost o divă inconfundabilă. Cu această experiență scenică decisivă, bine acumulată sub îndrumarea lui Radu, care v-a modelat, ați revenit la Teatrul Național din Cluj, unde ați continuat să urcați pe scenă. Cum a fost primită actrița Dorina Stanca la Teatrul Național din Cluj după întoarcerea din
O vedetă a scenei de teatru, Dorina Stanca. Interviu realizat de Anca Sîrghie () [Corola-blog/BlogPost/339239_a_340568]
-
care o locuiește absolut legitim, ea împlinind rolul de a lega depărtările, de a reconecta oamenii iviți în diaspora la evenimentele activității lor din țară, așa cum se întâmplă cu actorul Mircea Șeptilici, urmărit la București de-a lungul carierei lui scenice, cu începere de prin anul 1970, ca acolada să se închidă la Montreal, cu moartea sa. O noutate pentru cititori este faptul descoperit cu discreție de tânăra lui admiratoare de altădată, anume talentul actorului pentru desen și pasiunea de a
O interesantă geografie a spiritului, de Anca Sîrghie () [Corola-blog/BlogPost/339244_a_340573]
-
mult mai timpuriu, anume din anii când Radu Stanca, poposit în cetatea Sibiului, devenise regizor. Figura enigmatică a poetului și omului de teatru stârnea curiozitatea liceenei de atunci, care se simțea fascinată de splendoarea spectacolelor acestui singular prestidigitator al actului scenic sibian, pe cât de complex, pe atât de original. Venind apoi la Facultatea de Litere din Cluj, autoarea urmărește, timp de doar câteva luni, prezența regizorului mutat împreună cu soția sa la Teatrul Național al orașului de pe Someș. Dar visul reunirii în
Antonia Bodea: O carte de colecție – Radu Stanca. Evocări și interpretări în evantai () [Corola-blog/BlogPost/339333_a_340662]
-
proeminentă de la an la an. În capitolul „Evocări”se fac auzite opiniile unor actori cu care a colaborat, după ce ei s-au format sub sceptrul geniului său teatral, precum Ion Besoiu, Mircea Hândoreanu, Eugenia Barcan, Teodor Portărescu etc. Pentru destinul scenic al unor actori în perspectivă, Radu Stanca a fost pur și simplu un vizionar, un intuitiv, și un imbold, așa cum s-a întâmplat cu Dana Lăzărescu, Mihai Coman, Geraldina Basarab, Cătălin Neghină, Gabriela Neagu, Lerida Buchholzer și alții. Toate acestea
Antonia Bodea: O carte de colecție – Radu Stanca. Evocări și interpretări în evantai () [Corola-blog/BlogPost/339333_a_340662]
-
ea. Într-un interviu luat de Anca Sîrghie actriței la vârsta privilegiată de 88 de ani, în 26 noiembrie 2015, artista se confesează în mod neașteptat, mărturisirile ei compunând portretul actriței care avusese toate atributele divei în anii tinereții sale scenice. Impresionant rămâne pentru noi, astăzi, adevărul că întreaga viață a Dorinei Stanca a fost centrată pe cultivarea memoriei soțului ei ilustru, murit nedrept de timpuriu. Tot acum a fost încredințat tiparului și romanul de dragoste, alcătuit din epistolele, uimitoare ca
Antonia Bodea: O carte de colecție – Radu Stanca. Evocări și interpretări în evantai () [Corola-blog/BlogPost/339333_a_340662]
-
o lume a teatrului dar și a eului nostru, care ne conține și ne păstrează încă amintirile, ne va însoți pe tot parcursul reprezentației și va funcționa ca matrice structurantă a spectacolului, conferindu-I o tulburătoare unicitate în planul expresiei scenice și al mecanismelor psihologice ale receptării.” (Ion Parhon, Revista „Teatrul”, Nr.7-8.anul.XXX.iulie-august.1985) Regizorul Gheorghe Harag(Gyorgy Harag) este o personalitate marcantă a istoriei teatrului românesc și, mai ales, cel transilvănean. Tompa Gábor, directorul Teatrului Maghiar din
Aniversare Gyorgy Harag LIVADA CU VISINI la TVR2 () [Corola-blog/BlogPost/339401_a_340730]