1,604 matches
-
directă a proteinelor și nu indirectă, bazată pe capacitatea de legare a steroidului. O astfel de metodă este cea imunoenzimatică EIA, care elimină astfel multiplele surse se variabilitate și îmbunătățește gradul informațional cantitativ. În figura de mai jos este prezentată schematic metoda imunoenzimatică de măsurarea a nivelului proteinelor receptoare pentru estrogeni și progesteronă bazată pe recunoașterea antigenică directă. EIA reprezintă o alternativă eficientă față de DCC, atât în privința performanțelor, cât și a costului. Se observă astfel, o concordanță a rezultatelor, determinate prin
CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID () [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
-
afinității receptorului pentru steroid (din valoarea constantei de disociere Kd ), a capacității de legare pe celulă, B max și trasarea curbelor de saturare, care reprezintă grafic legarea specifică B S în funcție de concentrația ligandului radioactiv [273]. În figura următoare sunt prezentate, schematic, metodele grafice de determinare ale parametrilor de legare prin metoda regresiei liniare: în continuare se prezintă varianta algebrică de calcul a acelorași parametri ("metoda Scatchard") [274]. Atât în cazul grafic, cât și în cel algebric, se folosesc următoarele notații: BS
CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID () [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
-
covalentă se realizează între atomii neutri ca rezultat al punerii în comun a electronilor de valență (germaniu, siliciu, diamantul, etc.). Numărul legăturilor covalente ce le poate avea un atom este egal cu numărul de electroni necesari completării ultimei orbite. reprezentarea schematică ale legăturilor covalente în cristalul de Ge: Datorită schimbului continuu de electroni, densitatea de sarcină negativă între nuclee crește și apar forțele de coeziune, numite forțe de schimb, iar energia necesară pentru a învinge forțele de schimb și a îndepărta
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
fiind de obicei mai mari ca cele obținute prin polimerizarea în emulsie. În general, tehnica de polimerizare dictează mărimea particulelor, așa cum se vede în figura 1/ 10-11/. Descrierea procesului Mecanismul formării suspensiilor de monomeri insolubili în apă /12/ este ilustrat schematic în figura 2. Inconjurarea picăturii de monomer cu un strat de stabilizator (figura 2a) contribuie la stabilizarea dimensiunii picăturilor de monomer, controlează coalescența și reduce procesul de aglomerare. La începutul procesului de polimerizare, apar granule de polimer insolubi care constituie
Polimerizarea în suspensie. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]
-
δ). Mediul inert nu schimbă valoarea gradului de reticulare al rețelei, dar modifică mecanismul formării structurii poroase. Condițiile de solvatare ce apar în sistem pe parcursul reticulării depind de interacțiile solvent polimer. Evoluția formării structurilor reticulate prin mecanism radicalic este prezentată schematic în figura 6a. Particularitățile (co)polimerizării reticulante datorate existenței monomerilor nesaturați care participă la reacția de propagare, ciclizare și reticulare, determină formarea microgelurilor. Microgelurile ce se formează se leagă între ele prin participarea grupelor vinilice periferice, mărind macroradicalul existent în
Polimerizarea în suspensie. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]
-
în interiorul și extreiorul porilor este mult mai bun ca acela din polimerii omogeni neumflați. Moleculele difuzează frecvent prin porii care formează un labirint asemănător unor canale interconectate. Adsorbția pe copolimeri macroporoși O singură perlă dintr-un adsorbant poate fi considerată schematic având structura fizică de maniera prezentată in figura 7: O perlă se prezintă ca fiind o aglomerare de microsfere. Această structură poroasă are o varietate foarte mare de forme și mărimi a porilor, fiind alcătuită dintr-o fază continuă gel
Polimerizarea în suspensie. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]
-
fiind de obicei mai mari ca cele obținute prin polimerizarea în emulsie. În general, tehnica de polimerizare dictează mărimea particulelor, așa cum se vede în figura 1/ 10-11/. Descrierea procesului Mecanismul formării suspensiilor de monomeri insolubili în apă /12/ este ilustrat schematic în figura 2. Inconjurarea picăturii de monomer cu un strat de stabilizator (figura 2a) contribuie la stabilizarea dimensiunii picăturilor de monomer, controlează coalescența și reduce procesul de aglomerare. La începutul procesului de polimerizare, apar granule de polimer insolubi care constituie
Polimerizarea în suspensie. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]
-
δ). Mediul inert nu schimbă valoarea gradului de reticulare al rețelei, dar modifică mecanismul formării structurii poroase. Condițiile de solvatare ce apar în sistem pe parcursul reticulării depind de interacțiile solvent polimer. Evoluția formării structurilor reticulate prin mecanism radicalic este prezentată schematic în figura 6a. Particularitățile (co)polimerizării reticulante datorate existenței monomerilor nesaturați care participă la reacția de propagare, ciclizare și reticulare, determină formarea microgelurilor. Microgelurile ce se formează se leagă între ele prin participarea grupelor vinilice periferice, mărind macroradicalul existent în
Polimerizarea în suspensie. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]
-
în interiorul și extreiorul porilor este mult mai bun ca acela din polimerii omogeni neumflați. Moleculele difuzează frecvent prin porii care formează un labirint asemănător unor canale interconectate. Adsorbția pe copolimeri macroporoși O singură perlă dintr-un adsorbant poate fi considerată schematic având structura fizică de maniera prezentată in figura 7: O perlă se prezintă ca fiind o aglomerare de microsfere. Această structură poroasă are o varietate foarte mare de forme și mărimi a porilor, fiind alcătuită dintr-o fază continuă gel
Polimerizarea în suspensie. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]
-
icoană de inspirație bizantină a avut o răspândire evidentă în Italia, mai ales în Toscana, dar și în Rusia și în țările balcanice. Aceasta, pentru că plăcea ar‑ tiștilor, deoarece în acele scene de contur puteau evada din tipologiile rigi‑ de, schematice și deci, puteau reprezenta subiectul în episoade diferite după anumite idei care nu erau întotdeauna recunoscute de Biserică, aplicând propria fantezie artistică. În a doua jumătate a secolului al XIV‑lea, Rusia începe să se reabiliteze, să‑și revină după
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
icoană de inspirație bizantină a avut o răspândire evidentă în Italia, mai ales în Toscana, dar și în Rusia și în țările balcanice. Aceasta, pentru că plăcea ar‑ tiștilor, deoarece în acele scene de contur puteau evada din tipologiile rigi‑ de, schematice și deci, puteau reprezenta subiectul în episoade diferite după anumite idei care nu erau întotdeauna recunoscute de Biserică, aplicând propria fantezie artistică. În a doua jumătate a secolului al XIV‑lea, Rusia începe să se reabiliteze, să‑și revină după
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
pentru a avea o etică.”<footnote Nicolae Manolescu, Lecturi infidele, Editura pentru literatură, București, 1966, p. 150 footnote> Romanul este o analiză a mentalității adolescentine, înrudite destul de mult cu La Medeleni. Mai determinat decât celelalte personaje, Mirel e și el schematic, în sensul că reacțiile lui sunt tipice pentru un adolescent. E îndrăzneț și timid totodată, emancipat fără a trage din aceasta vreo consecință practică, malițios cu candoare, având păreri definitive în toate chestiunile fundamentale, dar procedând șovăitor în cele banale
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
a declanșa groaza spiritului, care contemplă moartea, și de a înăbuși plictiseala. În nuvela Bunica se pregătește să moară, sentimentul morții organizează textul. Moartea apare aici mai abstract, nu e nimic patetic ca în nuvelele dedicate morții Irinei. Se prezintă schematic gospodăria bunicii, fără elemente prea precise care ar individualiza: „un gard de lemn, în dosul lui o grădină mică de brazi, o casă mare, fastuoasă, iar copacii coboară până jos, până la iaz.” Se produce un transfer de conștiință, naratorul alunecă
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
textelor pentru care Van Dijk a propus denumirea de "suprastructuri": Spre deosebire de macrostructuri, acestea nu determină un "conținut" global, ci mai curînd "forma" globală a unui discurs [...]. Macro-propozițiile, cel puțin cele de un nivel destul de ridicat, vor fi organizate de categoriile schematice ale suprastructurii, ca de exemplu, schema narativă. (1981: 26-27) Van Dijk vorbește de "suprastructuri" atît apropo de povestire și argumentație, cît și de sonet sau de planul unui articol științific. Noțiunea acoperă deci unități textuale mult prea diferite. Conceptele de
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
văzută de destinatar conform cu credința emisă de locutorul-enunțător. J.-B. Grize numește acest fapt "modelarea mutuală a unei lumi comune prin mijlocirea unei acțiuni conjugate" (1993: 335). Aserțiunile narative, descriptive, argumentative și explicative factuale sau ficționale, mai degrabă construiesc reprezentări schematice ale lumii decît se adaptează la ea, iar stabilirea unei credințe împărtășite nu este scopul ultim al acestor aserțiuni. Scopul lor ultim este, ca și cel al directivelor, un scop de acțiune: să împărtășească o credință în scopul de a
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
declară că orice frază de Borges "se sprijină, pentru a-și spune sensul pe o utilizare a lucrurilor și persoanelor care îi abolește ființa proprie" (1995: 336). Înțelegem de asemenea de ce ficțiunea "nu imită [...] bogăția existenței: deoarece construiește figuri pur schematice în spațiul strîmt al acestor apologuri" (Bonnefoy 1995: 337). Poeticitatea profundă a fabulei poetice Captivul este indusă de către peritext, dacă dorim într-adevăr să fim atenți la sensul titlului și să-i interogăm traducerea. 2. Studiul textual al traducerii Titlul
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
faptul că sistemul social comportă o organizare economică și o organizare noologică (ideologică, mitologică) și că aceste două tipuri de organizare sunt părți integrante ale sistemului social și interferează fiecare cu toate celelalte componente ale sistemului. Or, contrar unei interpretări schematice rezultate dintr-o greșită definire a culturii, economia este o bază a culturii, și nu baza unică pe care se sprijină și se dezvoltă cultura. Cultura este ansamblul de cunoștințe, de norme, de reguli (de "informație"), genetic non-ereditare, care nu
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
una după alta. De ce complicație infinită ar trebui să dispună creierul pentru a putea înregistra și păstra separat atîtea reprezentări și imagini? Dar ne spune dl. Bergson acest lucru nu e necesar. E suficient să ne raportăm la un model schematic, în care fiecare compoziție ascultată este înlocuită de o serie de semne. Nu mai sîntem obligați să reținem separat toate sunetele succesive, fiecare unic în felul său, cum am mai spus, ci numai un număr restrîns de note, datorită semnelor
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
prin asta că se pot învăța pe de rost numeroase piese întregi, recunoscînd, la audiție, toată seria de note pe care acestea o desfășoară: e de ajuns să avem în minte, într-un fel sau altul, un model care reprezintă schematic intrarea unor termeni deja cunoscuți într-un nou mod de combinare. E suficient să ne reprezentăm o alăturare de semne. Dar de unde vin aceste semne? Cum ia naștere acest model schematic? Să privim din punctul de vedere al dlui Bergson
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
într-un fel sau altul, un model care reprezintă schematic intrarea unor termeni deja cunoscuți într-un nou mod de combinare. E suficient să ne reprezentăm o alăturare de semne. Dar de unde vin aceste semne? Cum ia naștere acest model schematic? Să privim din punctul de vedere al dlui Bergson, care ia în considerare un individ izolat. Acest om aude de mai multe ori aceeași piesă muzicală. Fiecărei au-diții îi corespunde o serie de impresii originale care nu se confundă între
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
multe feluri, în funcție de ambianța în care ne apar, precum și de direcția gîndirii noastre într-un moment sau altul. De aceea, dacă nu l-am văzut pe un prieten de mult timp, păstrăm despre chipul lui mai multe amintiri parțiale, incomplete, schematice, pe care ar trebui să le apropiem, să le alăturăm și să le suprapunem una peste alta pentru a-i putea redescoperi imaginea. Ar trebui să ni-l reprezentăm simultan din punctul de vedere al tuturor mediilor în care l-
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
cea de-a doua, căci istoria vieții noastre face parte din istorie în general. Desigur, cea de-a doua este cu mult mai extinsă decît prima. Pe de altă parte, ea ne reprezintă trecutul doar sub o formă rezumată și schematică, în timp ce memoria vieții noastre prezintă un tablou mai continuu și mai dens. Dacă admitem că ne cunoaștem memoria personală din interior, iar pe cea colectivă din afară, între ele există un contrast puternic. Îmi amintesc orașul Reims findcă am trăit
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
Prin istorie trebuie atunci să se înțeleagă nu o succesiune cronologică de evenimente și date, ci tot ceea ce face ca o perioadă să se distingă de altele și despre care cărțile și relatările nu ne prezintă decît un tablou destul de schematic și incomplet. Ni se va reproșa că răpim acestei forme a memoriei colective care ar fi istoria caracterul impersonal, precizia abstractă și relativa simplitate care alcătuiesc tocmai cadrul pe care memoria noastră individuală s-ar putea sprijini. Dacă depindem de
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
grupurile se distinge între zile, luni, ani... 117 (V114) dar dacă ea este într-atît de generală 118 (V115) această fuziune nu are loc sub ochii noștri 119 (V116) fără îndoială, divizi... liniile de separație care marchează diviziunile sînt mai puțin schematice și mai puțin clare 120 (V117) în aceleași medii fizice din punctul de vedere al fenomenelor 121 (V118) se folosește aceeași măsurătoare, preluată de la grupurile mai vechi 122 (V119) să curgă pentru un timp 123 (V120) nu folosesc așadar același
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
sens interesante care alimentează, de altfel, de mult timp gândirea stilisticienilor. Studiind cele două fenomene, vom observa evidențierea unei proprietăți semantice importante, clasificarea 232. 6.1. Tipuri de adjective În general, gramaticienii împart adjectivele în "obiective" și "subiective". Repartizare foarte schematică, discutabilă însă, în principiul ei care permite opoziția dintre două ansambluri cu proprietăți semantice diferite; dacă unele descriu lumea, celelalte reflectă înainte de toate o judecată de valoare a enunțătorului: un turn pătrat vs. un turn fermecător. Această distincție constituie un
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]