4,646 matches
-
de farfurii, tacâmuri și crătiți. crănțănitul vaselor lăsate la uscat în mașină. Ușa se deschidea flămândă - domnișoara bătrână extrăgea precum dentistul din Strada Mare dinți venetici Unul câte unul, instrumentele aburite reflectau reînvierea - mergeau liniștite pe rafturi în dulapul multiplu schițat de constructor. Lăsată de una singură, se simțea ca un șarpe prin ierburi crescute pe pante de munte cu reverii și imagini cu bărbați dezgoliți și femei ascunse sub glugă - când auzea soneria la ușă și lumina i se strecura
JURNALUL CU VISE AL JULIEI MAY DE MARIANA ZAVATI GARDNER de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350286_a_351615]
-
întâi să scapi cu viața”. A încercat să mă lovească cu cotul, dar văzând că nu reușește, a scos un cuțit alb, lucios, ca un pumnal de vânătoare, și mi l-a înfipt în inima înainte de a mai apucă să schițez vreo mișcare. Cu ultimele puteri, am rostit: „Iubita mea, noi doi nu vom muri... Sufletele noastre se vor căuta perpetuu, pe nori de lumină, trupurile noastre fierbinți se vor întâlni din nou, în lumi paralele... Blestemul morții nu poate fi
ULTIMUL DANS CU REGINA ŢIGANILOR (I) de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/350231_a_351560]
-
Cei doi tineri rămaseră ca două stane de piatră în primul moment. Alinei îi stătu inima în loc și nu știa ce să facă, iar Ionuț o privea fascinat de ochii ei albaștri-verzui care străluceau în întuneric. - Bună! - Bună Ionuț! Și schițând un zâmbet, mă uitam după Ani și după Mihai. - Și eu mă uitam după Andreea, că pur și simplu s-a evaporat pe-aci. Pe Alina o amuză răspunsul și râse. Văzând-o că râde, el îi ținu isonul, privind
PARTEA A TREIA de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1167 din 12 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/350378_a_351707]
-
o poezie cu Dali în care el sculpta rotunjimile femeii de marmură a râs gândindu-se la o excentricitate cum să se învârtă parcurgând un cerc Dali pe o bicicletă din anii douazeci cu o roată mare și una mică schițând un corp în autocad parcă îi ies din monitor coloanele din La Sagrada Familia ca un gând neterminat între Dali și Gaudi alături de desen păstrează poezia cu ființa din rotunjimi de marmură albă femeile sunt bune de iubit și să
MULAREA POEZIEI de RADU LIVIU DAN în ediţia nr. 1242 din 26 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350442_a_351771]
-
Scai. Mai bine de o jumătate de oră nimeni n-a plecat la locul lui de muncă și s-au cântat colindele cunoscute de tot românul, dar și cele cunoscute numai de lumea închisorilor. Cei doi gardieni de la corfă au schițat gestul de a interveni și a ne face să ne ducem la locurile noastre de muncă. Au și dat niște ordine în acest sens, dar vocile lor au fost acoperite de glasul corului, care, sub bolta înaltă de la corfă, tuna
DESPRE NEAM ŞI DEMNITATE ÎN VIZIUNEA LUI DAN PURIC P. A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 306 din 02 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348978_a_350307]
-
acestor meleaguri. Făceai parte din dinastia pictorului. Era un om bun, nu-i așa? Nebunul dădu din cap, afirmativ. Așadar înțelegea perfect fiecare cuvânt. Dan Simionescu și Bogdan Davidescu aveau ceva în comun: flerul. Fiecare trăsese aceeași concluzie și își schițase, cu rapiditate, un nou pas spre aflarea adevărului. Doctorul o îmbrățișă pe Maria, cu dor. Nu ezită să-i mulțumească pentru dovada de încredere pe care i-o arătase, ascunzând comisarului mesajul trimis de el în acea dimineață nefastă când
PROMISIUNEA DE JOI (IX) de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 847 din 26 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/349090_a_350419]
-
secretara. Face semn că pauza s-a terminat. Secretara strânge panoul pe care îl pune la locul său. Directorul își compune o mină de om sătul și fericit. Cu mâinile la curea, se bate pe pântece. Sună din nou. Directorul schițează o semnătură în aer. Secretara vine cu mapa. Stă în picioare lângă director cât acesta citește și semnează corespondența. Secretara adulmecă. Îi place. Se uită la coșul de gunoi. Nu zărește nimic. Pornește după o undă de miros, cu fața
PAUZA DE MASĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348508_a_349837]
-
tradiții care a constat mereu în prioritatea valorii estetice. O schimbare radicală de paradigmă nu s-a produs nici cu afirmarea scriitorilor aparținători de drept generației „80”. La aceste principii adăugăm o serie de caracteristici ale portretului moral al echinoxiștilor (schițat de Laurențiu Ulici), care ar cuprinde: creditarea diversității și a liberului arbitru estetic, cultul valorii, ignorarea sentimentului de competiție în materie de literatură, considerarea Binelui sub orizontul exclusiv al Adevărului, auto-marginalizarea, preferința pentru exprimarea prin operă etc. Revista a profitat
REVISTA ECHINOX- ÎNTRE LIBERTATEA CREAŢIEI ŞI PRESIUNEA IDEOLOGICĂ COMUNISTĂ, STUDIU DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348371_a_349700]
-
acasă, în turnul meu de fildeș. Aveam cu mine Tolba plină și sufletul purtând o teribilă povară care se cerea descărcată. Fiecare întâmplare căpăta în mine un răsunet amplu și se cerea povestită. În fiecare povestire pe care mi-o schițam în imaginație, găseam alte sensuri și detalii, regăseam startul de unde să-mi continui scrisul. Să-mi descarc sufletul de greutatea imaginilor, a timpurilor pe care le trăisem și le trăim. ---------------------------------------------------------------------------------- * Din volumul „Femei și destine”, Editura Ofakim, Tel-Aviv, 2015 Referință
VARĂ FIERBINTE de GETTA BERGHOFF în ediţia nr. 1533 din 13 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348636_a_349965]
-
bastonul să-i atârne leneș de brațul drept. Nu-l folosea aproape niciodată în zonele bine cunoscute. De acasă pornind, știa cât să meargă până la intersecție și cunoștea fiecare ușoară denivelare de teren. Zâmbea plăcut la apropierea de oameni și schița câte un salut pentru fiecare. Nu i se răspundea întotdeauna. Erau puțini aceia care-l cunoșteau și îi dădeau binețe: - Ziua bună, băiete! - Mulțumesc! Și dumneavoastră să vă fie la fel! răspundea el satisfăcut, afișându-și bucuria cu întreaga expresie
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (1) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1533 din 13 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348661_a_349990]
-
mai citeai pe fața ei nepăsarea pentru ziua de mâine sau: „nu mă interesează ce spune lumea despre mine”. Conta să se știe că are capul pe umeri și gândește cu discernământ înainte de a lua o hotărâre sau de a schița un gest. Copilăria dispăruse, era omul matur pe care te poți baza când dorești să te însoțească la drum, indiferent cât de lung va fi acesta. Referință Bibliografică: DESTINE PARALELE - ROMAN / PARTEA a I a / Stan Virgil : Confluențe Literare, ISSN
ROMAN / PARTEA A I A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1281 din 04 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349167_a_350496]
-
priveam cum doarme. Întins pe spate, mâna stângă lipită de trupul relaxat, dreapta îndoită deasupra capului, cu degetele răsfirate pe pernă. Întotdeauna respira atât de ușor și din când în când, cu o ritmicitate aproape previzibilă, iar buzele ușor întredeschise schițau un zâmbet vag, ce se vroia aproape perceptibil. Atunci știam că visează, și că-mi șoptește abia perceptibil, acel, " TE IUBESC!” Este momentul în care mă strânge tare în brațele sale și-mi șoptește prin întuneric "nu-ți fie teamă
O HIMERĂ-N NOAPTEA TÂRZIE. de MARIANA DUMITRESCU în ediţia nr. 1293 din 16 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349291_a_350620]
-
tăinuitelor fantasme și el se întinse pe pat, cu mâna stângă lipită de trupul relaxat, cu dreapta îndoită deasupra capului, cu degetele răsfirate pe perină. Respira ușor și din când în când, cu o ritmicitate aproape previzibilă, buzele ușor întredeschise schițau un zâmbet vag, abia perceptibil. Atunci, știu că o visă pe ea. Și niciodată un vis nu i s-a mai dăruit cu atâta intensitate ca în noaptea aceea dinăuntrul nopții...și de aceea credem că visele, uneori, se pot
O HIMERĂ-N NOAPTEA TÂRZIE. de MARIANA DUMITRESCU în ediţia nr. 1293 din 16 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349291_a_350620]
-
Scai. Mai bine de o jumătate de oră nimeni n-a plecat la locul lui de muncă și s-au cântat colindele cunoscute de tot românul, dar și cele cunoscute numai de lumea închisorilor. Cei doi gardieni de la corfă au schițat gestul de a interveni și a ne face să ne ducem la locurile noastre de muncă. Au și dat niște ordine în acest sens, dar vocile lor au fost acoperite de glasul corului, care, sub bolta înaltă de la corfă, tuna
ACTORUL ŞI REGIZORUL CREŞTIN DAN PURIC – ÎNTRE CURAJUL DE A APĂRA ŞI DEMNITATEA DE A MĂRTURISI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 82 din 23 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349142_a_350471]
-
vă rog să-mi cumunicați necesarul de camere, pentru a face rezervarea la Hotel Posada. In speranța că ne vom vedea pe Argeș în Sus, Gheorghe Păun ---------------------------------------------------------------- „Ziua revistei Curtea de la Argeș”, 8 august 2014 (parte a Zilelor Municipiului Curtea de Argeș) Schiță de program 7 august:primirea oaspeților, cazare la Hotel Posada 8 august: 10.00 - 12.30: Centrul de Cultură și Arte „George Topîrceanu”, Sala mare - anunțare program - alocuțiune din partea administrației publice locale - vernisaj expoziție „Atitudini contemporane” - noutăți din activitatea revistei
ZIUA REVISTEI CURTEA DE ARGEŞ – 8 AUGUST 2014 de GHEORGHE PĂUN în ediţia nr. 1300 din 23 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349463_a_350792]
-
să cunosc o parte din diaspora română din Cipru și fusesem solicitată să mă alătur colegiului de redacție al ziarului românesc din insulă, RO-MANIA... Am acceptat fără eschivă să realizez paginile culturale ale ziarului și, revenind în țară, mi-am schițat strategia de lucru consultându-mă cu prieteni din lumea cuvântului scris în privința structurii paginilor, a conținutului acestora în funcție de rigorile impuse de conducerea publicației. Știam că nu va fi ușor, însă simțeam că nu voi fi singură în acest demers, dorindu
PRIETENIE ŞI ZÂMBETE FĂRĂ FRONTIERE COSTEL PĂTRĂŞCAN ÎN CIPRU de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1235 din 19 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/349860_a_351189]
-
Scai. Mai bine de o jumătate de oră nimeni n-a plecat la locul lui de muncă și s-au cântat colindele cunoscute de tot românul, dar și cele cunoscute numai de lumea închisorilor. Cei doi gardieni de la corfă au schițat gestul de a interveni și a ne face să ne ducem la locurile noastre de muncă. Au și dat niște ordine în acest sens, dar vocile lor au fost acoperite de glasul corului, care, sub bolta înaltă de la corfă, tuna
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” CÂTEVA REFERINŢE DESPRE CREDINŢĂ ŞI SPIRITUALITATE ÎN UNIVERSUL CONCENTRAŢIONAR COMUNIST… PARTEA A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia [Corola-blog/BlogPost/344378_a_345707]
-
făptuiește Ioanei Sandu primul album românesc, „Despărțirile”, rod al întâlnirii cu Francisc Reiter, compozitorul care o scoate pe artista ce promitea atunci și o dovedește azi, din viziunile teoretice ale consacrării pe scenă, la împlinire. Niciodată Ioana Sandu nu a schițat tipuri de interpretare, sau luate neprevizional, mai presus de propria putere și realul talent. Ioana Sandu a cântat și cântă autentic iar realizările-i sunt discrepante față de tabloul epocii, în care izbutirile incorecte apar ca o boală a societății românești
IOANA SANDU, ADMIRAŢIA ŞI IUBIREA CARE OCOLESC LABORATOARELE PSEUDOMUZICII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1062 din 27 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344546_a_345875]
-
bastonul să-i atârne leneș de brațul drept. Nu-l folosea aproape niciodată în zonele bine cunoscute. De acasă pornind, știa cât să meargă până la intersecție și cunoștea fiecare ușoară denivelare de teren. Zâmbea plăcut la apropierea de oameni și schița câte un salut pentru fiecare. Nu i se răspundea întotdeauna. Erau puțini aceia care-l cunoșteau și îi dădeau binețe: - Ziua bună, băiete! - Mulțumesc! Și dumneavoastră să vă fie! răspundea el satisfăcut, afișându-și bucuria cu întreaga expresie a feței
NEVĂZĂTOR de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1118 din 22 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347536_a_348865]
-
aproape că suntem în cădere liberă : printre stele și singurătăți ? Și de ce toată lumea-i supărată sau, mă rog, fără chef ? Preferăm să ne îmbolnăvim decât să participăm la bucuria aproapelui. Și nu o facem din invidie, ci din lehamite. Dio schițează un zâmbet amintindu-și că lehamitea-i starea de bună dispoziție a leneșului! Cred că am găsit : NE ESTE LENE SĂ EXISTĂM! Ne-a pierit cheful de viață, dar și de moarte! Nu se mai sinucide nimeni, domnule, ca altădată
LORYJEANNE, ACASĂ de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1124 din 28 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347572_a_348901]
-
și se așeză să se odihnească. Când reveni din promenada sa din preajma gospodăriei, dulăul rămase stupefiat, văzând o făptură ciudată, firavă, cu botișor cu mustăți lungi și ochișori vioi, care-i ocupase cușca. La rândul său, vulpișorul, trezindu-se, nu schiță nici cel mai mic semn de deranj sau de frică în fața fălcosului și fiorosului dulău. Acesta, văzând atâta îndrăzneală la ființa aceea firavă, ciudată, care-i ocupase adăpostul, stătea perplex, nu știa ca să facă. Până una alta, se culcă afară
POVESTEA PUIULUI DE VULPE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1096 din 31 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347663_a_348992]
-
pe o cale greșită, după lovitura de stat din 22 decembrie 1989 dată de Ion Iliescu cu sprijinul Moscovei. Să recitim fragmentul din Biografia I.P.Culianu, pentru a înțelege clar în ce a constat această implicare. „În 1991, I.P. Culianu schițase planul unei alte cărți despre Mircea Eliade, cu o alcătuire mai complexă (n.n: primul studiu monografic Mircea Eliade a fost publicat în 1977): documentele ar fi trebuit trimise multor personalități ale lumii culturale, unele implicate și altele încă neimplicate
AGONIA UNIUNII EUROPENE (5) FRAGMENT DIN 144 DE SCRISORI DE TRANZIŢIE DIN MILENIUL III CĂTRE PRINŢESA X [Corola-blog/BlogPost/347557_a_348886]
-
Pălăcean-Vereș a citit oda închinată lui Eminescu de către Alexandru Vlahuță. În partea a doua a ședinței, a avut loc lansarea volumului lui Gheorghe Șoptirean, Însemnări despre Canada (Note de călătorie), apărută recent la Ed. Napoca Nova. După ce Voichița Pălăcean-Vereș a schițat portretul autorului, a luat cuvântul Antonia Bodea, care a subliniat liniile de forță ce l-au călăuzit pe scriitor în elaborarea lucrării. Minerva Zamfir a vorbit despre patriotismul lui Gheorghe Șoptirean, în timp ce Doina Mărghitaș a subliniat sensibilitatea sa. Doina Nistor
EDINŢA CENACLULUI VASILE SAV de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1125 din 29 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347718_a_349047]
-
găsească o cocioabă dărăpănată, cu acoperișul din stuf , prin care se plimbau animale? Îl privi pe Florin pe furiș. Vâslea lejer, de parcă s-ar fi născut cu vâslele în mâini, fixând-o cu privirea de culoarea apei. Mona reuși să schițeze un zâmbet mic. Nu îl vedea dormind pe un pat din papură împletită sau într-un hamac din plasă de pescuit, dar trăsăturile lui aspre și enigmatice numai liniștitoare nu erau. Soțul ei. Nu îi zâmbi ca răspuns la zâmbetul
OMUL DE PE ALT TĂRÂM (II) de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1483 din 22 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350143_a_351472]
-
Ciobanu. Lucrarea structurată pe cinci capitole, debutează cu Statusul socio-politic al românilor din această zonă a țării, de la structuri și instituții politice și administrative (țări, cnezate, voievodate, autonomii românești), la structuri sociale (cnezi, voievozi, nobili, armaliști, țărani liberi, iobagi, jeleri), schițându-se și dinamismul politico-cultural din Secolul Luminilor și influența acestuia asupra monahismului. Capitolul II abordează organizarea ecclesială a românilor transilvăneni și maramureșeni până în secolul al XVIII-lea, capitolul III vorbește despre Trăsături și caracteristici ale monahismului din transilvania și Maramureș
PĂRINTELE ARHIM. DR. MACARIE MOTOGNA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 476 din 20 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362079_a_363408]