3,006 matches
-
poem (Întristarea) se arată, În stilul celui, mai fidel lamartinism, scîrbit de zgomotul cetății. Vrea liniștea, singurătatea naturii. Evaziune cunoscută: „Scîrbit peste măsură De zgomotul cetății Eu caut În natură Un loc făr’de murmură Supus singurătății.” Acest loc este schitul cu tăcerea mormintelor și șoapta rîului apropiat. Aici petrece poetul acele, „dulci (...) ceasuri de extaz și gîndire”, aici ideile sînt „drepte și Înalte”, la sunetul clopotului „credința se deșteaptă În omul rătăcit”. Dumnezeu Însuși, marele simbol al justiției, este de
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
este limanul ultim, țărmul spre care se Îndreaptă corăbierul (imagine banală) cînd marca este primejdioasă. Spațiul reveriei, personalizat pentru o clipă, se deschide din nou spre literatură. Sau, mai exact, este acaparat din nou de clișeele literaturii. O variantă a schitului este cetatea În ruină. În preajma ruinelor, poetul se simte, Încă o dată, inspirat, mulțumit cu sine, la adăpost de răutatea lumii. Dintre poeții de la 1840, Grigore Alexandrescu este cel mai consecvent cîntăreț al acestei teme. Tristețea, În vecinătatea zidurilor Înnegrite de
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
mări frumos”. Figura desăvîrșirii. Teama de anarhia limbajului Cultul „stilului deslușit”. Înălțarea obiectului liric. Migăloasa scenografie a grandorii. Scenariul unui poem: Umbra lui Mircea. La Cozia. Tema turnului. Lucrurile purtate de caleașca sublimului. Obiecte-simboluri. Un caleidoscop de peisaje. Spațiul ocrotitor: schitul, cetatea În ruină, vesela vale. Variația temporală, figura nestatorniciei. Erosul unui moralist. Figura așteptării. Florile și Îngerii. „Prieteșugul” și figura renunțării cordiale. Figurile energiei și figurile dezolării. VIII. Dimitrie Bolintineanu. Deplasarea poeziei spre sud. „Simțualismul”. Spațiul bosforian. Violența dulcelui și
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
minut, tâmpla spre claviculă. Fiecare smuceală era însoțită de un icnet la care, auzindu-l, cheliosul, lipit de spinarea lui Pârnaie, se ținea cu greu să nu strige „Iadeș !“, ca sub amenințarea unei iminente descăpățânări. Altminteri, despre Isaia, călugărul fără schit, cu crucea pe piept, se putea spune că e un om bun, chiar dacă el ascundea, cu îndemânare, acest lucru. Cât despre Marchiză, nu trebuie să spunem nimic, căci nimic n-ar mai fi de spus după ce văzul își făcea treaba
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
și gunoaiele se adună mai rău ca înainte. A-nnebunit lumea. — Vai, ție, se tângui Isaia, trăgând o dușcă. Neam păcătos, popor împovărat de nedreptate, fii ai pieirii... Bețivii sunt toți niște labagii, explică, tandru, Marchiza, primind capul călugărului fără schit în poala ei. Îi mângâie pletele soioase și cornul pe care i-l sădiseră profețiile în frunte. Isaia încuviință, copleșit de îngăduința coapselor ei. Da’ și ăștia, continuă Marchiza, sunt de două feluri. Bețivi veseli și bețivi triști. ăia veseli
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
Sfântului Duh, acum și pururea și-n vecii vecilor. Se-ntoarse către ceilalți : Ziceți „Doamne miluiește !“. — Doamne miluiește, îngânară toți. Isaia făcu semn cu palmele spre pământ. Nu înțeleseră de la început, dar, în cele din urmă, după pilda călugărului fără schit, îngenuncheară. La fel făcură și purtătorii de epitaf. Calu redeveni centaur și se lăsă în coate și genunchi. Îmi vine să plâng, suspină Marchiza. — Plângi... o mângâie Bunelu pe dantela care fusese odată albă. De- aia merge lumea la biserică
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
Athos în anul 1316 (după unele surse 1318) devenind novice la Mănăstirea Vatoped, sub îndrumarea monahicească a Părintelui Nicodim de la Vatoped. Acolo a fost tuns în monahism și a pornit pe calea sfințeniei. După trei ani s-a mutat la schitul Glossia, nevoindu-se mai mult pentru a atinge perfecțiunea spirituală. De la starețul mănăstirii a învățat meșteșugul rugăciunii neîncetate pe care o practică monahii. În anul 1326, datorită amenințării invaziei turce, se retrage în Tesalonic, unde a fost hirotonit ca preot
Demnitatea omului şi harisma creativităţii sale la Sfȃntul Grigore Palama. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Elena Bărbulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2305]
-
ori am fugit de la el, adică de la viitorul socru, înainte de logodnă și m-am întors la han, până când bătrânul, care vrea zor nevoie să mă ginerească, a pus oameni de m-au prins și m au dus legat cobză la schit în munte: patruzeci de zile, post, mătănii și molifte. Am ieșit deacolo pocăit: m-am logodit și m-am însurat’’). Intenția naratorului în realitate, însă, nu este alta decât de a conferi întregii povestiri, în chip apoteotic, necesarul coeficient de
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
pe trei, cu ligheanul cu apă pus la încălzit pe soba unde se ritualizează zilnic aprinderea focului; astăzi de dimineață, pe un soare dezmățat, care scotea din brazi și cer culori lipsite de orice echivoc, Noica m-a dus la schitul din preajmă să-mi arate locul pe care și l-a ales să-i fie mormânt. Ne-am adus amândoi aminte că, la Pucioasa, în urmă cu zece ani, în vârful unui deal unde ne retrăseserăm să mă învețe alfabetul
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
Alexandru Lăpușneanu miluia pe slujitorii săi, 34 la număr, în frunte aflându-se „Stoica vatag și Banul stolnicel” cu „o poiană și cu un loc ce se numește Dumbrăvița, pe Dimaci”, loc pe care se va înființa satul Dumbrăvița și schitul de aici. Ștefan căpitanul și neamurile lui înșirate nominal în documentul din 1639 sunt nepoții și strănepoții celor veniți în 1555, arătați și acum pe nume, mai puțin Albul și Stoica. Toți aceștia erau oameni recent veniți și așezați pe
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
să fi fost intermediarul între marele dregător și consătenii săi, știut fiind că actele de danie implicau obligații reciproce, motiv pentru una din părți de a refuza în situația că ar fi bănuit anumite subterfugii. Prin 1698, când călugării de la schitul Dumbrăvița intră în conflict cu unii dintre urmașii lui Ștefan căpitanul, ctitorul schitului, solicitându-se prezența megieșilor în vederea judecării și soluționării pricinii, în izvodul cu răzeșii convocați la fața locului întâlnim cinci nume de la Liești, un nume din Fântânele (Bucești
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
actele de danie implicau obligații reciproce, motiv pentru una din părți de a refuza în situația că ar fi bănuit anumite subterfugii. Prin 1698, când călugării de la schitul Dumbrăvița intră în conflict cu unii dintre urmașii lui Ștefan căpitanul, ctitorul schitului, solicitându-se prezența megieșilor în vederea judecării și soluționării pricinii, în izvodul cu răzeșii convocați la fața locului întâlnim cinci nume de la Liești, un nume din Fântânele (Bucești), patru din Dumbrăvița, iar din Umbrărești numele a șase răzeși și anume: „Gavril
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
la Umbrărești, și-ar avea originea de loc și de neam ilustra familie a boierilor moldoveni Costache. Asupra acestui aspect vom reveni. În timpul domniei lui Alexandru Mavrocordat (Deli-bei = Îndrăznețul), domn între anii 1782-1785, în urma unei jalbe date de către egumenul de la schitul Dumbrăvița, dregătorii statului din partea locului, Manolache Conachi biv vel ban și Costin Negre stolnic, primesc poruncă domnească în următorii termeni: -„să diosăbiască moșia Sasul di moșia Dumbrăvița”; -să reconstituie și să restabilească hotarele moșiei stolnicului Ștefan Dia de la ținutul Tecuciului
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
care i-o face N. Iorga, „om cu carte, prins de dragoste pentru școala de sfințenie și învățătură de la Neamț”, unde și primise cinul monahal, dar, în ciuda voinței sale, și-a petrecut cea mai mare parte a vieții la un schit de pe moșia Zorlenilor, ctitorie a tatălui său. După unele date din sămi, în anul 1800, se afla la moșia de la Umbrăresti, împreună cu fratele mijlociu, Costache, al cărui purtător de grijă se arată a fi fost. Costache, omonimul poetului de la Țigănești
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
stăpânirea urmașilor săi și anume, la una din fiice, pe nume Luxandra, căsătorită cu banul pe atunci, mai apoi mare vornic și mare logofăt, Neculai Balș. În anul 1784, banul Neculai Balș se găsea în conflict cu Macarie, starețul de la schitul Dumbrăvița, și cu alți „răzăși, de moșia Sineștii, de la care ar fi tras sub stăpânirea domniei sale o bucată de loc”, incluzându-o în moșia sa, Țigăneii, situată în hotar cu Sineștii și cu moșia Dumbrăvița. De adevărul că marele logofăt
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
se călărește fără rușine. Parcă a venit vremea să calce bărbatu' femeia așa cum face cocoșu': pe văzute! Păi, ăștia știe ca mine de muncă? La sapă cu ei”! Iar, „Lacrimi la zidul plângerii” de dr. Ștefan Marinescu, Craiova, ori interviul-reportaj „Schitul de ceară” de Iftimie Nesfântu, dovedesc nu numai cruzimea în torturi a comuniștilor, dar și faptul că printre apropriații conducerii din unele sectoare, cum a fost și patriarhul Iustinian Marina, acuzat de unii de comunism și în altare, era el
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
bârlădenii și hușenii în războiul de independență, de col(r) Constantin Chiper din Solești-Vaslui, în mai 2002; Unireaact de dreptate morală și iunie 2003 etc. Materiale cu titlurile: “Vinețești - un vechi sat de răzeși din ținutul Fălciului” de Gh. Clapa; “Schiturile și mânăstirile din Eparhia Hușilor” de preot Anton Popescu; Cercetările sociologice de la Dodești (1935-1939) de Marin Rotaru; “Contribuții la istoricul bisericii “Sfântul Nicolae” din Cotu Ghermănești de Costin Clit ș.a. constituie surse de documentare și inspirație pentru scrierea de noi
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
aruncă lămuriri cum altfel decât ironice 345 asupra ideii de Bildungsroman care ar putea fi motorul acestei cărți, focalizând pe formarea în spiritul doctrinei și a vieții religioase a unui tânăr călugăr (nimeni altul decât autorul-narator, cel "smuls din liniștea schitului de către tatăl meu") dat în grija altuia mai învățat, franciscanul Guglielmo, "(William în limba lui) din Baskerville, care pornea o misiune ce avea să-l ducă să vadă orașe faimoase și abații străvechi". Urmează apoi romanul propriu-zis, a cărui structură
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
funie și cu traista în șold, Lumânărică, până în ziuă, la deschiderea și începerea slujbelor, colinda toate bisericile din Iași, împ ărțind lumânările și cerșetorind, nu pentru el, că lui nu-i trebuia mai nimic, ci pentru alții. Dacă la un schit lipsește clopotul, Lumânărică află, îl cumpără din târg, merge cu dânsul în mijlocul pieței, îl trage, iar clopotul nu tace până ce nu-și câștigă plata muncii depuse și costul lui. Alama sfântă a lui răsună în tot aerul, cheamă credincioșii la
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
săracii! Și Titinaș se scula de la masă și o lua la fugă, să ducă ajutoare. Prin 1855, la Iași, fusese un proces al plastografilor, al celor care modificau în scop de profit actele de proprietate și care înfundaseră pușcăriile de la schitul lui Tărâță, de la Hlincea, de la Galata... Pretutindeni, la toate închisorile alerga Titinaș cerând ajutoare de la familiile celor întemnițați. Apoi alerga la Vodă. La Ghica Vodă și plângea: - Iartă-i, Măria Ta! Iartă-i! - Nu pot să-i iert - răspundea cu
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
ochii peste cap și face la rândul său infarct. Un infarct din acela sănătos, la care doar popa îți mai găsește leacul. Gore din Sărindar simțind în partea dreaptă a conștiinței sale o garnitură completă de remușcări, merge spăsit la schitul Adâncata și se călugărește. Sfârșit! Presa și iar presa... Tare mai e și presa asta! Nimic nu-i scapă! Numai că nu știu cum naiba, vede orice se întâmplă cu un ochi complet anapoda. Părerea mea! De fapt reporterii nu văd mai
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
de mănăstire a fost concentrată în Moldova în două nari centre, care au devenit, în secolul al XIX-lea, importante ospicii, Golia și Neamțu, și în câteva mănăstiri mai mici, specializate însă și ele în asistența alienaților, care au fost Schitul Adam și mănăstirile Rășca, Văratec și Agapia. Primele două ospicii sunt cunoscute; despre celelalte avem informații foarte puține. În consecință, schițând istoricul celor dintâi, vom sublinia doar datele recunoscute din evoluția ospiciilor de la Neamț și Golia; vom insista însă asupra
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
al renașterii naționale, alături de Ștefan cel Mare, voievodul chemat din mormântul de la Putna tot de Eminescu, pentru a-i călăuzi, mântuitor, pe românii dintre Prut și Nistru: Ștefane Măria Ta, Tu la Putna nu mai sta, Las' Arhimandritului Toată grija schitului, Lasă grija Sfinților În seama părinților, Clopotele să le tragă Zioa 'ntreagă, noaptea 'ntreagă, Doar s'a'ndura Dumnezeu Ca să-ți mântui neamul tău!321 Aceste versuri extraordinare, prin forță profetică, au fost recitate, la televiziunea publică, doar la Chișinău
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
flăcări; în cea a moralistului frapează tristeți, opriri în loc, gravitate. Imnele iubirii(1983) proclamă prioritatea absolută a iubirii creștine, dimeniune unificatoare: "Virtutea în eternitate / Îmi este dată pe cât pot iubi" (Lucrarea iubirii). Privirea se multă lin de la Voroneț la un Schit brâncovenesc, de la Mater Dolorosa la Agapia; elemente de poliptic sacru trimit spre îngeri, spre lumină și paradis; li se alătură imnuri cu miresme de altar: Pruncul, Har, Extază, Metanoia, Chenoză, Toaca, Miezonoptica, Prodrom, Sobor și celelalte, mărturisiri ale unui devot
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
medii care trebuie să fie avute în atenție pentru a se asigura o supraveghere corespunzătoare în scopul identificării persoanelor pretabile la activități dușmănoase sub acoperirea religiei sunt următoarele: - bisericile cultelor legale și casele de rugăciuni ale tuturor cultelor; - mănăstirile și schiturile care aparțin cultelor legale, precum și altele care aparțin unor culte tolerate (stiliști) ori care au aparținut unor ordine și congregații interzise (franciscani); - locuințele sau locurile de muncă ale unor persoane fanatice care fac parte din sectele sau grupările religioase ilegale
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]