1,949 matches
-
la orice zgomot tresăreau înspăimântați. Își închipuiau că vreun vampir ieșit din curtea palatului la plimbare ar putea să-i descopere. Luna continua să inunde cu lumina sa albă și rece regatul munților, iar stelele parcă nu mai aveau acea sclipire fascinantă. Cu oarecare teamă petrecură o noapte care nu se mai sfârșea, tresărind speriați la orice zgomot sinistru din dosul ungherelor întunecate. La curte vampirii continuau să se distreze până către orele dimineții, când picăturile de rouă se așezară subtil
XI. MASACRU LA PALAT (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373041_a_374370]
-
doar a inimii bătaie Cu inima-ți să bată la un loc. Și-o lacrimă pe-a visului văpaie, În ea să-mi sting din clipele de foc. Alungă de pe fruntea ta un nor, Să-ți pot vedea a ochilor sclipire. Doar tu poți liniști atâta dor... Primește-mi dor și dăruie-mi iubire. Referință Bibliografică: Primește-mi dor și dăruie-mi iubire... Marin Bunget : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 225, Anul I, 13 august 2011. Drepturi de Autor: Copyright
PRIMEŞTE-MI DOR ŞI DĂRUIE-MI IUBIRE... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 225 din 13 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/373111_a_374440]
-
Podișor , publicat în Ediția nr. 823 din 02 aprilie 2013. rana păsării e zborul a omului dorul a pietrei stânca a râului locul deschis albia, lunca ... lacrima zborului e cerul a lucrurilor aerul, misterul universului nemărginirea a stelelor depărtarea, veșnicia, sclipirea ... culoarea cerului e-azurul a rugăciunii umilința a ochiului zarea a humii-așteptarea tihna, plecarea ... zbuciumul mării-i furtuna corăbiei pe hulă catargul înaintând spre senin a casei natale pragul dorul întoarcerii, lin ... lacrima Domnului e omul păcatul, pământul, stelele, a
GEORGE NICOLAE PODIŞOR [Corola-blog/BlogPost/373072_a_374401]
-
întru Domnul uneori ruga, teroarea de a întârzia plecarea ... păcatul trebuie să fie ... Citește mai mult meditațierana păsării e zborula omului dorula pietrei stâncaa râului locul deschisalbia, lunca ...lacrima zborului e cerula lucrurilor aerul, misterul universului nemărginireaa stelelor depărtarea,veșnicia, sclipirea ...culoarea cerului e-azurula rugăciunii umilințaa ochiului zareaa humii-așteptareatihna, plecarea ...zbuciumul mării-i furtunacorăbiei pe hulă catargul înaintând spre senina casei natale praguldorul întoarcerii, lin ...lacrima Domnului e omulpăcatul, pământul, stelele,a graiului cuvântula suferinței uitareatăcerea, îndurarea ...rostul credinței e Cerulîmpărăția
GEORGE NICOLAE PODIŞOR [Corola-blog/BlogPost/373072_a_374401]
-
urlet îi zorește și dau fugă într-un desiș de umbre din pădure ea nu mai poate goana s-o îndure de greul dus și i-a oprit cu-o rugă dă muget cerbul turmei să adaste atent pândind viclenele sclipiri sfârșită de efort și opintiri începe ciuta truda de a naște un ied plăpând ce frigu-l aburește se zbate să se-nalțe pe picioare și-ncearcă să-l ferească de răcoare când blana umezită-i netezește purtând spre ei a
SACRIFICIU de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1687 din 14 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373263_a_374592]
-
este etern, fiindcă edenul pentru poet este o bucurie ce o dezleagă de arborii visați. Poetul suedez Artur Lundkvist descifrează edenul în triumful deplin al tuturor energiilor disponibilităților umane: In viața noastră a pătruns ceva nou// îi zărim prin mulțime sclipirea/și trebuie să-l căutăm ne-ncetat. Starea aceasta de euforie este momentul edenic al poeziei lui Lundkvistă: Există un fel de bucurie sălbatică/ în tot ce e viu/ Există/ ceva îmbătător și aparținând tuturora. Există un fel de bucurie sălbatică
MITUL EDENULUI ÎN UNIVERSUL POETIC AL SECOLULUI XX de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373213_a_374542]
-
un sat obscur, sub privirile speriate ale unor părinți și mai obscuri, Cuvantul se îmbracă în carne și oase să ne demonstreze cum respiră Iubirea... În grajdul rece și ostil, străin de un leagăn primitor și cald, Pruncul plângea sub sclipirea stelelor muritoare. În lacrimile Lui plângea Tatăl, despărțit de Fiul ce îi era bucurie și plăcere neîntreruptă pe tărâmul veșnic scufundat în lumina. Durerea Tatălui, atât de palpabila în scâncetul Pruncului, era bine definită și justificată. El vedea, dincolo de iesle
CRACIUNUL de DELIA ALMAJAN în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/372273_a_373602]
-
un sat obscur, sub privirile speriate ale unor părinți și mai obscuri, Cuvantul se îmbracă în carne și oase să ne demonstreze cum respiră Iubirea... În grajdul rece și ostil, străin de un leagăn primitor și cald, Pruncul plângea sub sclipirea stelelor muritoare. Citește mai mult Covorul mătăsos de alb, despletit din roua norilor, se coborâse pe pământ în trupuri gingașe de fulgi de zăpadă. Brazii își înstelaseră stoicismul cu straie pure de nămeți, sclipind că briliantele sub mângâierea lunii. Tot
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/372289_a_373618]
-
un sat obscur, sub privirile speriate ale unor părinți și mai obscuri, Cuvantul se îmbracă în carne și oase să ne demonstreze cum respiră Iubirea... În grajdul rece și ostil, străin de un leagăn primitor și cald, Pruncul plângea sub sclipirea stelelor muritoare....
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/372289_a_373618]
-
prânz, Roxette își extindea vizitele în alte spații ale generosului castel. Mai încolo, peste două garduri, lângă râu, acolo unde sălciile plângătoare își întindeau generoasele ramuri, ca niște umbrele aplecate spre pământ, căutând apele râului cristaline și lucioase ca niște sclipiri de diamante vii, acolo o aștepta prietenul ei cel mai bun, un ponei frumos, cel cu hreavă albă, strălucitoare, crescută pe spinarea sa de culoare grena, moale ca de mătase. Poneiul, de cum o zărea, se transfigura, sărea de bucurie, venea
PORUMBELUL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1691 din 18 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372256_a_373585]
-
Cine știe să-nțeleagă Dorul nopților rebele? Vis oranj incandescent Ca o blondă zi de vară, Zbor tardiv: zborul ardent - Două inimi cântă iar. Grăbite-nvolburări de nori Sărută locuri de safir, Din grădina de culori Ți-am ales roș trandafir. Sclipiri arginti de rouă Țes verdele Eden solar; Cerul îl despică-două Albastrul zbor universal. Violet, arc, curcubeu Peste triste mări opace, Zbor albastru: zborul tău Aripi frânte. Zborul tace. Referință Bibliografică: Zbor albastru / Elisabeta Silvia Gângu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
ZBOR ALBASTRU de ELISABETA SILVIA GÂNGU în ediţia nr. 2212 din 20 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376137_a_377466]
-
Nici nu vedeau pe unde calcă. Puneau fiecare picior pe urmele de urs ale unchiului și dădură unul peste altul când acesta se opri. - Bun, șopti unchiul, aici ne așezăm tabăra. Printre umbrele fantomatice de pe malul înalt, apa clipocea cu sclipiri de petrol. Băieții se așezară în liniște pe pânza de cort întinsă între siluetele înalte și elegante ale firelor de papură, lipindu-se unul de altul, cu ochii mari, urmărind fiecare mișcare a unchiului. Nu dură prea mult până ce undițele
UNCHIUL VICTOR de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376111_a_377440]
-
Acasa > Versuri > Iubire > DOR DE TINE Autor: Ana Maria Bocai Publicat în: Ediția nr. 1731 din 27 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului Când luna scaldă noaptea cu ale ei sclipiri Și ochii tăi văpăi privesc la mine, Topește timpul gol rămas în amintiri Aș vrea să știi cât te iubesc pe tine. Adoarme gândul meu, se sprijină pe-o stea Și deapănă povești cu prinți și zâne Doar inima-mi
DOR DE TINE de ANA MARIA BOCAI în ediţia nr. 1731 din 27 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376146_a_377475]
-
idei și provocări noi. Suntem iubire sau iubirea este o mică parte ce trăiește în noi?... II. DOR DE TINE, de Ana Maria Bocai , publicat în Ediția nr. 1731 din 27 septembrie 2015. Când luna scaldă noaptea cu ale ei sclipiri Și ochii tăi văpăi privesc la mine, Topește timpul gol rămas în amintiri Aș vrea să știi cât te iubesc pe tine. Adoarme gândul meu, se sprijină pe-o stea Și deapănă povești cu prinți și zâne Doar inima-mi
ANA MARIA BOCAI [Corola-blog/BlogPost/376148_a_377477]
-
octombrie 2014. Îmbracă-mă cu tine toamnă, mă-nvăluie-n îmbrățișarea vântului ce te-a mănat, adapă-mă la sânu-ți mândru, doamna și-adoarme-mă-n foșnet de frunze, legănat. Cu-a ploii caldă sărutare mă vindeca de dor, de jale, mă scaldă-n arămii sclipiri de soare, mă descompune-n roșii frunze și petale pentru-a putea renaște-n primăvară floare. Citește mai mult Îmbracă-mă cu tinetoamnă,mă-nvăluie-n îmbrățișareavântuluice te-a mănat,adapă-mă la sânu-ți mândru,doamnăși-adoarme-mă-n foșnetde frunze,legănat.Cu-a ploii
BRÎNDUȘA MARIA MERUȚIU [Corola-blog/BlogPost/379652_a_380981]
-
argintii. Mi se păreau magice acele ii de un alb strălucitor, cu figuri geometrice sau florale în țesătură. Cusăturile aplicate erau tot cu fir argintiu sau din borangic auriu ori argintiu. Din jocul nuanțelor de alb radiau irizații misterioase precum sclipirile jucăușe ale razelor de soare pe pânza apei. Și pe cămășile bărbătești curgeau râuri de cusături argintii sau aurii, sclipind miraculos în spuma țesăturii. Apoi broderiile care flancau cusăturile cu alternanțe de goluri în țesătură rivalizau cu pânza de păianjen
GOVIA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1571 din 20 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374655_a_375984]
-
plaiurile dragi să le colind, să chiui prin pădurea noastră dragă unde-am bătătorit cândva poteci, să sorb răcoare din izvoare reci și din miresme să respir iar vlagă. Mi-am amintit de zâmbetul tău cald, de ochii-ți cu sclipire de smarald, de trupul tău încântător,de zână, și am dorit în brațe să îmi sari să-ți simt arzând în palme sânii tari și să te las să-mi fi din nou stăpână. Mi-am amintit și m-am
MI-AM AMINTIT de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1689 din 16 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/374787_a_376116]
-
Acasa > Impact > Relatare > CONFESIUNILE MAGICIANULUI Autor: Lilioara Macovei Publicat în: Ediția nr. 1417 din 17 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului Obosit în sudori când reci când foc, apare și dispare în lumina serii oricărui anotimp. Nu cere compensații consistente decât sclipiri în ochi, apoi zâmbete și-un final de reprezentație aplaudat. Nu caută haine prin marile magazine, timpul fiindu-i puțin și cu prea multe de făcut. Întoarce foile rupte ale cărților cu cerneală prea uscată și se lasă purtat de
CONFESIUNILE MAGICIANULUI de LILIOARA MACOVEI în ediţia nr. 1417 din 17 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371662_a_372991]
-
Mizil, tu divă adorată, eu un poet umil umblând cu pana-mi strâmbă o muză să găsesc cumva să mă inspire, rime să potrivesc? Am năzuit spre mine să îți arunci privirea și să fi tu aceea care s-aprinzi sclipirea cuvintelor hoinare prin care rătăcesc, să pot obține premiul pe care îl râvnesc. Mi-ai aruncat un zâmbet, o Doamne, ce mai vis! Te cheamă Julieta? Să rămân interzis, pentru că eu, Romeo pe loc am devenit, în culmea fericirii că
DIVA DE MIZIL de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1411 din 11 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371692_a_373021]
-
orășel din Province, simbolizat prin Casa de cultură populară. Fundalul e compus din un lanț de dealuri. Ceea ce impresionează spectatorul e cerul cu numeroasele stele de un galben emoționant. Privind acest cer avem impresia unei mișcări continuu, repezi și cu sclipiri pline de o lumină variată.Această celebră pictură a fost creată în iunie 1889.Tabloul a fost sursa de inspirație a compozitorului Don Maclin care a compus partitura, , Starry, Starry Night.'' Tot din acest an putem constata realizarea celebrei picturi
VAN GOGH de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 1693 din 20 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/371740_a_373069]
-
foia undele gravitaționale impregnante în hormoni și o curiozitate astrală îi domina sistemul ei energetic. Descoperiți-vă, a decretat Creatoarea! Primiți drept universal de începuturi. Marna și a dat jos prima masca tăcerii. Zâmbetul ei înzestrat a luminat universul cu sclipirea unui pulsar revenit. Alesul i- a urmat gestul, sugrumat de emoții picuriene. Când s-au recunoscut, explozia unui fast a întrecut fastul exploziei și în partea de răsărit a planetei albastre a apărut un curcubeu cu spectru solar. - Deci, Tu
IUBIREA CUANTICĂ de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2268 din 17 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375682_a_377011]
-
în petale sublime de sinceritate, înălțându-se din florile sufletelor, înspre ecouri dansând ale ritmurilor sferelor astrale, curgând armonios, împletindu-se discret în muzica absolutului din surdina Universului. Inocența dulce a privirilor copleșite de uimirea în fața revelațiilor încântătoare, inundate de sclipiri străbătându-le în timp ce contemplă orizontul, îmbrățișează perfecțiunea desprinsă din infinit, prelungindu-se în oglinda lor, în care timpul devine cealaltă jumătate a infinitului. În toată splendoarea din zări, împărțită prin razele ce își întind brațele lungi, mângâietoare, către pământ, se
CONTEMPLÂND ENIGME LUMEŞTI de CRISTINA P. KORYS în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375793_a_377122]
-
trei lumânări de ceară, O adiere blândă și-o lacrima amară Și trupul ei de dor cu ideea să-l cuprind. Să-mi fac nerostitele zid de amăgire Cât încă păsări albe prin suflet mă colinda, Măi poartă-n ochi sclipire de limpede oglindă Târziul să nu-nchida izvorul de iubire. Un mâine cu miros de fructe putrezite Mi-așterne în fața noian de vise trezite, La capăt de cărare se vor și-acum trăite, Mai poartă încă doruri în miez înverzite
CARPE DIEM de AGAFIA DRĂGAN în ediţia nr. 2044 din 05 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/379176_a_380505]
-
este etern, fiindcă edenul pentru poet este o bucurie ce o dezleagă de arborii visați.Poetul suedez Artur Lundkvist descifrează edenul în triumful deplin al tuturor energiilor disponibilităților umane:In viața noastră a pătruns ceva nou//îi zărim prin mulțime sclipirea/și trebuie să-l căutăm ne-ncetat.Starea aceasta de euforie este momentul edenic al poeziei lui Lundkvistă: Există un fel de bucurie sălbatică/în tot ce e viu/ Există/ceva îmbătător și aparținând tuturora.( Există un fel de bucurie sălbatică
AL.FLORIN ŢENE-MITUL EDENULUI ÎN UNIVERSUL POETIC EUROPEAN AL SECOLULUI XX de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1325 din 17 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/369165_a_370494]
-
nedoriți. In fapt însă, România și-a meritat din plin cotația în permanent avânt la bursa secretă a valorilor inestimabile care spre deliciul acelorași occidentali sunt scoase la iveală din ascunzișurile comorilor subterane generând permanente planuri de viitor dezvăluite de sclipirile pofticioase ale celor care, hotărând soarta Lumii în mod inevitabil au în vedere spre redistribuire cui i se cuvin și aceste mici atenții subterane. Drept urmare, un teritoriu atât de mănos și binecuvântat de Dumnezeu s-a apreciat în mod just
CE-AŢI FĂCUT DIN ŢARA MEA, NEMERNICILOR?! de CONSTANTIN ŞTEFAN ŞELARU în ediţia nr. 1974 din 27 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369216_a_370545]