85,183 matches
-
umil servitor, gata să-i satisfacă orgoliul și să-i întrețină capriciile. Orice încercare a criticului de a se elibera din sclavia scriitorului este aspru reprimată. Cel mai banal gest de disidență îl duce pe critic la pierzanie: în ochii scriitorului care se simte trădat, criticul nu mai reprezintă decît o cantitate intelectuală neglijabilă; dacă înainte avea oarece talent, acum nu mai are nici cît negru sub unghie; dacă înainte părea onest, acum e un simplu ticălos; dacă înainte merita respect
Oala de noapte () [Corola-journal/Journalistic/14142_a_15467]
-
are nici cît negru sub unghie; dacă înainte părea onest, acum e un simplu ticălos; dacă înainte merita respect, acum e o cîrpă cu care cineva șterge pe jos. Criticii n-au, dacă nu doresc să și-i pună pe scriitori în cap, decît o singură soluție: să le țină cu multă demnitate, de cîte ori e cazul, oala de noapte. Cum se poate deduce, inșii cu mirosul prea fin nu trebuie să spere la o carieră de critici literari.
Oala de noapte () [Corola-journal/Journalistic/14142_a_15467]
-
nimeni nu ține cont de cuantumul infim, raportat la sfidătoarea risipă pseudoculturală din jur, de fonduri necesare "recrutării" anual a doi-trei filologi de înaltă ținută. Nimeni, nici Ministerul Educației și Cercetării, nici Ministerul Culturii, nici Universitatea, nici Academia, nici Uniunea Scriitorilor, nici vreunul dintre trusturile editoriale, vreo fundație națională, vreun Mecena particular, în sfârșit, nimeni. Ba încă, în ultimul timp, s-a ajuns la aberația ca sponsorizările din bugetul de stat pentru carte să se acorde numai pentru acoperirea costurilor tipografice
Dispar editorii? by Gabriela Omăt () [Corola-journal/Journalistic/14131_a_15456]
-
localități ale județului Alba. În contextul Festivalului se organizează următoarele concursuri naționale (devenite tradiționale): 1. Concursul de creație literară și de creație muzicală pe versuri de Lucian Blaga - deschis tuturor creatorilor, membri sau nemembri ai uniunilor de creație, ai Uniunii Scriitorilor din România, Uniunii Compozitorilor din județ și țară (scriitori, compozitori, muzicieni, profesori, studenți etc.), poeziile trimise la concurs vor fi dactilografiate la două rânduri. Compozițiile muzicale, de preferat, să fie însoțite de casete înregistrate. Lucrările vor purta un motto, același
Festivalul Internațional "Lucian Blaga" () [Corola-journal/Journalistic/14143_a_15468]
-
următoarele concursuri naționale (devenite tradiționale): 1. Concursul de creație literară și de creație muzicală pe versuri de Lucian Blaga - deschis tuturor creatorilor, membri sau nemembri ai uniunilor de creație, ai Uniunii Scriitorilor din România, Uniunii Compozitorilor din județ și țară (scriitori, compozitori, muzicieni, profesori, studenți etc.), poeziile trimise la concurs vor fi dactilografiate la două rânduri. Compozițiile muzicale, de preferat, să fie însoțite de casete înregistrate. Lucrările vor purta un motto, același cu cel din plicul ce conține datele biografice ale
Festivalul Internațional "Lucian Blaga" () [Corola-journal/Journalistic/14143_a_15468]
-
are în vedere realizarea unui portret al lui Lucian Blaga, cu dimensiuni până la 50/70 cm. Lucrările de artă plastică vor fi depuse la sediul Centrului Cultural "Lucian Blaga" Sebeș, județul Alba, până la 23 aprilie 2003. Juriile, formate din specialiști, scriitori, muzicieni, compozitori, critici de artă, vor acorda, pentru fiecare concurs, premiile instituțiilor organizatoare ale unor reviste cotidiene, societăți culturale, asociații ale scriitorilor, Uniunea Scriitorilor, Ministerului Culturii și al Cultelor, Academia Română etc. La latitudinea acestora stau neacordarea și redistribuirea unor premii
Festivalul Internațional "Lucian Blaga" () [Corola-journal/Journalistic/14143_a_15468]
-
depuse la sediul Centrului Cultural "Lucian Blaga" Sebeș, județul Alba, până la 23 aprilie 2003. Juriile, formate din specialiști, scriitori, muzicieni, compozitori, critici de artă, vor acorda, pentru fiecare concurs, premiile instituțiilor organizatoare ale unor reviste cotidiene, societăți culturale, asociații ale scriitorilor, Uniunea Scriitorilor, Ministerului Culturii și al Cultelor, Academia Română etc. La latitudinea acestora stau neacordarea și redistribuirea unor premii. Informații suplimentare la telefoanele 0258/ 813119, 819212 - Direcția județeană pentru cultură, culte și patrimoniu cultural național Alba și 0258/732939 - Centrul Cultural
Festivalul Internațional "Lucian Blaga" () [Corola-journal/Journalistic/14143_a_15468]
-
sediul Centrului Cultural "Lucian Blaga" Sebeș, județul Alba, până la 23 aprilie 2003. Juriile, formate din specialiști, scriitori, muzicieni, compozitori, critici de artă, vor acorda, pentru fiecare concurs, premiile instituțiilor organizatoare ale unor reviste cotidiene, societăți culturale, asociații ale scriitorilor, Uniunea Scriitorilor, Ministerului Culturii și al Cultelor, Academia Română etc. La latitudinea acestora stau neacordarea și redistribuirea unor premii. Informații suplimentare la telefoanele 0258/ 813119, 819212 - Direcția județeană pentru cultură, culte și patrimoniu cultural național Alba și 0258/732939 - Centrul Cultural "Lucian Blaga
Festivalul Internațional "Lucian Blaga" () [Corola-journal/Journalistic/14143_a_15468]
-
control, ca o debandată a elementelor actului creator... Dacă nu mi se înfățișează foarte convingătoare tentativa eseistei de a-l scoate pe Eugene Ionesco de sub zodia absurdului, ni se par în schimb demne de toată atenția considerațiile d-sale asupra scriitorului ca producător de farse tragice și doctrinar al "sintezei teatrale" a tragicului și comicului, pe urmele lui Pirandello, pe care-l admira în chip deosebit (autorul italian susținea că "și o tragedie, după ce tragicul e depășit - în rîs - prin tragicul
O perspectivă asupra lui Eugène Ionesco (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14138_a_15463]
-
Constantin Țoiu Plimbându-se pe malul lacului Sils, devenit de atunci celebru, oprit la picioarele unei stânci, Nietzsche are, - mai mult ca un scriitor vizionar, decât ca filosof, - revelația mecanicii universale, popularizată ulterior, curios, datorită limbii franceze, - acel L^éternel retour, veșnica întoarcere. Cu acest titlu avea să apară și un film, artistic, în secolul următor, 20, film destul de grandilocvent ce avu totuși un
Învierea ca veșnică întoarcere by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14140_a_15465]
-
celor doi. Dumnezeule mare! l Mai cuminte, dar mai temeinic este, în același număr al revistei clujene, punctul de vedere al dlui Constantin Trandafir despre "fantasticul" prozei lui Caragiale. Pe urmele lui Zarifopol, prietenul și cel dintîi editor al marelui scriitor, continuat de Streinu sau de Zaciu, dl Trandafir nu socotește relevantă înrudirea "fantasticului" caragialian cu acela al unor consacrați ai genului (și unii bine știuți lui Caragiale) cum ar fi Hoffman, Poe, Merimée, Villiers de l'Isle Adam și alții
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14128_a_15453]
-
cu o mare surpriză: cîteva scrisori din 1953 ale lui Leonid Dimov către prima lui soție. Cel care le-a obținut este dl Corin Braga. Merită apreciat gestul dnei Lucia Iunian de a le fi încredințat tiparului. De obicei, familiile scriitorilor se opun scoaterii la lumină a unor detalii de viață personală care (idee greșită!) ar pune în dificultate memoria marilor oameni și pe a apropiaților lor. Cu atît mai remarcabil gestul primei soții a lui Dimov, cu cît scrisorile sînt
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14128_a_15453]
-
împotriva structurilor și mecanismelor sociale este, pe cît posibil, diminuată. Există de aceea un soi de răzbunare pe Celălalt pentru răul social, un încăpățînat "vă știu eu pe voi ăștia!" cu efecte benefice pentru umanizarea personajelor. Artiști neînțeleși, poeți sau scriitori pierduți între rotițele determinărilor sociale, ei scapă astfel de schematizările postromantice. Schemele sînt intacte la nivelul relațiilor între personaje - relații de putere. O poziție socială avantajoasă (în comunism aveau o asemenea poziție directorii, inclusiv directorii de ferme sau de școli
LECTURI LA ZI by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/14134_a_15459]
-
ori a rămas bun... Am recidivat cu "Zăvorul fermecat" cu desenele Miliței Petrașcu. - Care ce semnificație avea? - Pasămite - mai zăvorâsem ceva... Și a urmat tocmai în 1998 "Desferecarea" cu o frumoasă prefață a lui Lucian Boz. - Ați avut atracție pentru scriitori ca Sadoveanu, Iorga, Arghezi, Urmuz chiar... - L-ați uitat și pe Mateiu Caragiale... Ion Barbu mi-a fost profesor de matematică la Liceul Spiru Haret - eram clasa VIII-a modernă când s-a întâmplat să se îmbolnăvească titularul catedrei (care
Barbu Brezianu: by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14113_a_15438]
-
Necșa "Eu nu am fost dus la Auschwitz de trenul din roman, ci de cel adevărat." (Imre Kertész, Le refus, p. 72) Nu este deloc inutil să afirmăm că opera lui Imre Kertész aparține în exclusivitate literaturii. Este opera unui scriitor, în sensul în care există la el o permanentă conștientizare a scrisului, legat de ambiția artistică de "a da un răspuns lumii". Probabil, se va obiecta că tema nu se prea pretează unei scrieri artistice. De fapt, te poți gândi
Eugène Van Itterbeek - Imre Kertész sau lupta cu "Eul" by Traiana Necșa () [Corola-journal/Journalistic/14121_a_15446]
-
aproximativ, dacă aș spune, de exemplu: eu inexist." Mai departe, făcînd aluzie la vidul pe care scriitura îl lasă în urma ei, Imre Kertész va spune: "Cineva a plecat lăsînd aproape un vid fizic în corpul meu (...)". În experiența aceasta de scriitor, regăsim tema cea mai importantă din toată opera, aceea de a fi "diferit". Este maniera în care își trăiește iudaitatea, după experiența scriiturii și cea a amintirii: "Sunt un evreu de o altă specie. Ce specie? Niciuna. De multă vreme
Eugène Van Itterbeek - Imre Kertész sau lupta cu "Eul" by Traiana Necșa () [Corola-journal/Journalistic/14121_a_15446]
-
specie. Ce specie? Niciuna. De multă vreme, nu-mi mai caut nici patria și nici identitatea. Sunt diferit de ei, diferit de ceilalți, diferit de mine." (Altul. Cronica unei metamorfoze.) În același mod se referă Kertész și la identitatea de scriitor maghiar, constînd în faptul de a locui în Ungaria și de a vorbi și scrie în maghiară. Interior însă, nu poate să se supună la această convenție sau la ceea ce simte că este o convenție, complicată în plus din cauza iudaității
Eugène Van Itterbeek - Imre Kertész sau lupta cu "Eul" by Traiana Necșa () [Corola-journal/Journalistic/14121_a_15446]
-
a lui Cioran către Dieter Schlesak, despre Europa și imigranți. În altă parte, Kertész se numește "un cîine înlănțuit de falsele mele idei solitare, cel mult urlînd la lună din cînd în cînd". La ce mesaj ne putem aștepta din partea scriitorului care descrie "situația sa reală într-un mod, ca să spunem așa, metafizic, în genul «străin de lume» etc." sau care mîzgălește în timpul lecturii cărții Demian a lui Hermann Hesse, pe un bilet: "Este teribil pînă unde ființa care sunt nu
Eugène Van Itterbeek - Imre Kertész sau lupta cu "Eul" by Traiana Necșa () [Corola-journal/Journalistic/14121_a_15446]
-
adică de trecutul și istoria actuală a ei. Istoria actuală nu pot să o judec în mod sincer pentru că n-o cunosc îndeajuns, dar văd că literatura și functia ei culturală și-au regăsit publicul românesc, mai ales prin garanția scriitorilor români din exil. E cazul lui Eliade, Cioran și Ionescu. Eu n-am intrat în grupul lor pentru că atunci scriam alte lucruri care nu au avut legături directe sau indirecte cu România. F.J.: Ați scris în limbi străine și ați
Alexandru Ciorănescu by Farkás Jenö () [Corola-journal/Journalistic/14151_a_15476]
-
ajutat de autorităti, în sensul că dacă îmi lipsea o carte o ceream de la autoritățile culturale franceze și o primeam în insulele Canare unde locuiesc. Recunosc că am muncit foarte mult. A trebuit să mă ocup de 60 000 de scriitori, ceea ce la prima vedere poate părea destul de extravagant. Nu aș fi putut să termin această lucrare dacă nu aș fi primit ajutor. La Sorbona de pildă a trebuit să lucrez în bibliotecă pentru că este una dintre cele mai bogate pentru
Alexandru Ciorănescu by Farkás Jenö () [Corola-journal/Journalistic/14151_a_15476]
-
bogate pentru un bibliograf. Mi-au dat cheia să vin cînd vreau și am putut să fiu singur în bibliotecă și deseori am lucrat până la miezul nopții. F.J.: Domnule Ciorănescu, aș vrea să vă întreb: se spune că sunteți un scriitor din exil. Ați putea prezenta etapele acestui exil? Cum ați devenit scriitor din exil? Al.C.: Exilul a fost pentru mine obligatoriu. Nu din punct de vedere politic, deoarece niciodată n-am făcut politică. Bineînțeles, cu atât mai puțin am
Alexandru Ciorănescu by Farkás Jenö () [Corola-journal/Journalistic/14151_a_15476]
-
și am putut să fiu singur în bibliotecă și deseori am lucrat până la miezul nopții. F.J.: Domnule Ciorănescu, aș vrea să vă întreb: se spune că sunteți un scriitor din exil. Ați putea prezenta etapele acestui exil? Cum ați devenit scriitor din exil? Al.C.: Exilul a fost pentru mine obligatoriu. Nu din punct de vedere politic, deoarece niciodată n-am făcut politică. Bineînțeles, cu atât mai puțin am făcut politică comunistă, însă după război am fost prevenit la Paris să
Alexandru Ciorănescu by Farkás Jenö () [Corola-journal/Journalistic/14151_a_15476]
-
sensul că am studiat vreme îndelungată această temă. În primul rînd, am tradus în franceză operele lui Cristofor Columb și am publicat despre el patru cărți. Apoi am intrat în literatura locală și am inventat sau descoperit o mulțime de scriitori pe care ei aproape că nu-i cunoșteau. F.J.: De limbă spaniolă? Al.C.: Da. Prin urmare am fost centrat în afara literaturii române. Literatura română cred că o cunoșteam foarte bine pentru că am făcut studii de literatură română la Facultatea
Alexandru Ciorănescu by Farkás Jenö () [Corola-journal/Journalistic/14151_a_15476]
-
Constantin Țoiu Tot în Cartea de nisip, scriitorul sudamerican, studiindu-se pe sine, fără nici o urmă de amor propriu, se dedublează în articolul scurt Borges și eu. O schizofrenie controlată?... Convenție primită cu toată sinceritatea unui mare autor ale cărei limite nu le poate dicta decât cea mai
Din nou Borges by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14169_a_15494]
-
care este și o revenire amiabilă a autorului, de el însuși anunțată cândva. Asemeni lui Orfeu, referință mitografică esențială a scrisului său, Barthes pare să fi continuat să avanseze, spre a-l resuscita, asta după ce a devenit totuși puțin un scriitor demn de a fi iubit, trecând prin proba pasiunii: moarte promisă unei Vita Nova, contrar iluziilor celor care ar fi vrut să îngroape laolaltă pe amant și pe iubită, ale căror corpuri s-au contopit finalmente dispersându-se la nesfârșit
Întoarcerea lui Roland Barthes by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/14150_a_15475]