1,107 matches
-
de examinare. 2. Demonstrarea mersului alternativ și simultan pe schiuri cu role. C. CERINȚE MORFOLOGICE: - talie minimă: 170 cm fete și 175 băieți; - raport talie/greutate conform: G=Tcm-110; - raport bust/membre inferioare=1; - anvergură mare: talia în cm.+ 5-10cm. SCRIMĂ *Font 7* A. PROBE ȘI NORME PENTRU EVALUAREA CALITĂȚILOR MOTRICE t. Nota 1 Nota 2 Nota 3 Nota 4 B. PROBE SPECIFICE t. Nota 1 Nota 2 Nota 3 Nota 4 C. CERINȚE MORFOLOGICE: talie minima: 170 cm fete și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/156737_a_158066]
-
plăci de surf și pânze pentru acestea; f) vehicule că: autoturisme și mașini de curse, motociclete, ambarcațiuni; ... g) material destinat pentru diverse manifestări, precum: ... - arme de tir sportiv și muniție pentru acestea; - biciclete fără motor; - arcuri și săgeți; - material pentru scrima; - material pentru gimnastică; - busole; - saltele și covoare pentru lupte și arte marțiale; - materiale pentru haltere; - material pentru echitație, sulky; - delta plan, plânse cu pânză; - material pentru escaladări; - casete muzicale destinate ilustrațiilor muzicale la demonstrații sau concursuri sportive; h) material auxiliar
EUR-Lex () [Corola-website/Law/189895_a_191224]
-
Pentru primul fapt, ar fi de amintit lucrările de logică și de ontologie ale lui Constantin Noica și cele "epistemologice" ale lui Lucian Blaga. Pentru cel de-al doilea fapt, lucrările antropologic-teologice ale lui Dumitru Stăniloae și ale lui André Scrima. Continuitatea de gând, firească în orizontul unei filosofii particulare, nu este, totuși, suficientă pentru a motiva o reconstrucție filosofică. Însuși mediul filosofic activ la un moment dat face ca unele opțiuni filosofice să aibă sau să nu aibă o anumită
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
Eugene Kelly, Northwestern University Press, 2009. Schifirneț, Constantin, Formele fără fond. Un brand românesc, Editura Comunicare.ro, București, 2007. Schmitt, Richard, "Husserl's Transcendental-Phenomenological Reduction", în Philosophy and Phenomenological Research, Vol. 20, No. 2 (Dec., 1959); http://uk.jstor.org/. Scrima, André, Antropologia apofatică, Editura Humanitas, București, 2005. Smith, Robin, "Aristotle's Logic", în The Stanford Encyclopedia of Philosophy (Fall 2011 Edition), Edward N. Zalta (ed.); http://plato.stanford.edu/archives/fall2011/. Stăniloae, Dumitru, Teologia dogmatică ortodoxă, Editura Institutului Biblic și
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
valorificat. Excepția modernității în raport cu lumile tradiționale e de pus la încercare cu noutatea, diferența, profilul ei atipic în fața Luminii atotcuprinzătoare. Printre alții, Nikolai Berdiaev și mai toți gînditorii ruși de la începutul secolului XX sau Simone Weil, iar în preajma noastră André Scrima, Andrei Pleșu, H.-R. Patapievici privesc mai degrabă astfel modernitatea tîrzie, nerefuzîndu-i șanse spirituale proprii. în secolul al XV lea, Nicolaus Cusanus a regîndit, cu un optimism solar, exaltant, întrucîtva inaugural, cele mai înalte teme metafizice și mistice, punîndu le
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
asemenea, Editurii Polirom care, pentru a doua oară, are bunăvoința de a-mi publica o carte. Potențialul vertical al unor teme curente Două critici ale lumii moderne în octombrie 2008 a avut loc la Roma un colocviu dedicat lui Andra Scrima, în care profesorul Enrico Montanari. Aspectele care i-ar lega pe cei doi ar fi critica lumii moderne, pe de o parte, și expunerea metafizicii orientale într o interpretare accesibilă europeanului actual, pe de alta. trecuse spre Occidentul contemporan din
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
care i-ar lega pe cei doi ar fi critica lumii moderne, pe de o parte, și expunerea metafizicii orientale într o interpretare accesibilă europeanului actual, pe de alta. trecuse spre Occidentul contemporan din doctrinele Orientului și ale islamului, André Scrima trecuse din depozitul creștinismului răsăritean. Unei lumi care ajunsese să nu mai ia seama la dimensiunea intelectuală a propriei tradiții, cei doi îi amintiseră tematica principiilor ultime, o tematică unică, perenă, pe care o tratează toate marile doctrine spirituale. Totuși
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
Unei lumi care ajunsese să nu mai ia seama la dimensiunea intelectuală a propriei tradiții, cei doi îi amintiseră tematica principiilor ultime, o tematică unică, perenă, pe care o tratează toate marile doctrine spirituale. Totuși, a judeca demersul lui André Scrima prin prisma categoriilor guenoniene a părut cîtorva dintre noi inadecvat. Vlad Alexandrescu a contestat dreptul de a depista în tradiția creștină o linie guenoniană, ceea ce este, de altfel, în spiritul lui Guénon însuși, care refuza net postura de autor și
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
în spiritul lui Guénon însuși, care refuza net postura de autor și se vedea pe sine ca pe un releu impersonal pentru transmiterea unei cunoașteri universale. Cît despre mine, mi se par interesante tocmai deosebirea între René Guénon și André Scrima, neantagonistă, tocmai complementaritatea tipurilor lor spirituale. René Guénon desfășoară o hartă a tematicii metafizice în întreaga, infinita ei verticală, susținută abundent cu date din toate spațiile spirituale. Nu logica proprie fiecărei tradiții îl interesează în primul rînd pe Guénon, ci
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
are o supremă obiectivitate, e Universalul însuși. Opera lui Guénon e de luat, după mine, ca o structură orientativă de lectură pentru traseele specifice fiecărei tradiții spre Adevărul ultim. Dacă demersul lui Guénon are caracterul unei scheme, așa cum observa André Scrima, tot el îi recunoștea anvergura Căci e vorba despre o schemă destul de riguroasă pentru a trezi atenția față de substanța metafizică a tradițiilor și destul de transparentă pentru a nu se substitui logicii lor proprii, inepuizabile. André Scrima lucrează în același orizont
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
scheme, așa cum observa André Scrima, tot el îi recunoștea anvergura Căci e vorba despre o schemă destul de riguroasă pentru a trezi atenția față de substanța metafizică a tradițiilor și destul de transparentă pentru a nu se substitui logicii lor proprii, inepuizabile. André Scrima lucrează în același orizont al Universalului, dar o face din interiorul unei tradiții anume, din miezul ei. în comentariile lui asiști la o tradiție în act, la un traseu de cunoaștere pe care hermeneutul înaintează călăuzit de omul experienței spirituale
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
călători care, transformați de misterul spre care înaintau, și-au exprimat teologic sau imnic cunoașterea trăită. Demersul lui ne pune în față asumarea creatoare a unei tradiții. Dar tocmai fiindcă asumă ortodoxia ca o cale privilegiată spre Universalul viu, André Scrima are o sensibilitate acută față de căile celorlalte tradiții, față de logica lor mobilizatoare spre aceeași țintă. Iată de ce el poate practica, din interiorul creștinismului, o ospitalitate hermeneutică prin care chipurile diferite ale Universalului sînt puse în prezență, se luminează reciproc, intensificînd
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
că Guénon nu 14 STILUL RELIGIEI îN MODERNITATEA TÎRZIE poate fi trecut la rubrica tradiționalism, așa cum consideră unii clasificatori recenți 1, căci el descurajează explicit orice preluare conformistă și exterioară a tradiției. Chiar dacă nu așa metodic ca René Guénon, André Scrima se referă la carențele constitutive ale modernității. El vorbește undeva, cu aluzie la teoria hindusă a ciclurilor cosmice, despre solidificarea accelerată a umanității actuale, din ce în ce mai puțin capabilă să se miște pe verticala lumilor. Asemenea, de pildă, lui Gabriel Marcel, el
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
de pildă, lui Gabriel Marcel, el consideră că Dumnezeu e mort reprezintă proiecția și dovada morții omului, care nu-și mai onorează condiția definitorie, nu mai reușește să acorde depășirii de sine adevăratul sens absolut. Dar, de pe această poziție, André Scrima are realismul și grația spirituală de a nu expulza vîrsta noastră tîrzie din teritoriul unde divinul își imprimă semnele și ordinea. Pentru el, spectacolul mutațiilor modernității nu e lipsit de expresivitate metafizică, nu are doar o funcție negativă, nu iese
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
mai nefamiliar, mai provocator, revărsîndu-și prezența dincolo de formele comun acceptate, explicite, gestionate sedentar. Vîrsta noastră tîrzie împinge spre o lectură apofatică a divinului, spre raportarea la un Principiu care își pune acut în scenă tocmai prezența inaparentă, misterul, paradoxurile. André Scrima vorbea în acest sens despre un pariu al Duhului: el mizează dintotdeauna, dar astăzi poate mai limpede ca niciodată, nu în primul rînd pe instituții și colectivități, pe exterioritate, ci pe adîncul persoanei, dinlăuntrul căreia lucrează. Laicitatea ar putea fi
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
își reamintească statura ei primă, esențială, acordată de Christos: ea e destinată să rămînă, de-a lungul timpurilor și al istoriei, turma mică, minoritate de înțeles ca ferment calitativ orientată ascendent, opusă tendinței dominante grele, gravitaționale. Critica practicată de André Scrima nu descalifică datele pe care se aplică ; le exaltă, dimpotrivă, potențialul spiritual ascuns. Discernămîntul înseamnă aici a identifica într-o temă ceea ce e carență, balast, închidere, a separa și a fixa aceste aspecte în negativul lor, pentru ca, astfel degajată, tema
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
cunoașterii spirituale : a reconduce datele lumii către Autorul ei? Nici textul cel mai sacru nu iese de sub această exigență : litera lui, evidența lui concretă oricît de venerabilă este poarta de intrare în straturile sensurilor lui profunde, eliberatoare. Litera, spunea André Scrima, trebuie făcută să își dea duhul 1, să își exale mireasma călăuzitoare. De ce nu s-ar proceda la fel și cu litera modernității noastre laice, fragment din marele text al lumii? Diversitatea religioasă Legată imediat de principiul libertății religioase și
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
primă trăsătură care ne-ar face să ne raportăm la El ca la un stăpîn. Transcendența a fost distanțată de categoria puterii, a forței, a dominației. E ceea ce poate stîrni atenția față de o nuanță deloc neglijabilă a portretului divin. André Scrima amintește adesea o linie de intrepretare a termenului pantokrator care de la stoici și la filozofia elenistică a trecut la mari autori patristici (Teofil al Antiohiei, Clement Alexandrinul, Origen, Grigore de Nyssa, Augustin). Pentru ei, pantokrator nu înseamnă atotputernic, atotstăpînitor, dominație
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
consideră că prima mișcare divină ce conduce la creație constă în concentrarea lui Dumnezeu, în contracția sa, care lasă astfel un spațiu pentru desfășurarea lumii, un teritoriu unde să poată rezista o ființă care nu are realitatea lui tare. André Scrima cita spusa unui cabalist din secolul al XIII-lea, potrivit căreia Dumnezeu ar fi creat lumea precum marea țărmurile : retrăgîndu-se. Nu este vorba despre o mișcare limitativă, prin care Dumnezeu se strînge puțin ca să facă loc și operei sale. Contracția
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
și înfășurată în respirația Unului. E acea pace pe care Christos o lasă ucenicilor săi, atît de diferiți, în Evanghelia după Ioan. Andrei Pleșu arată ce impresie a apropierii de Universalul viu a trăit împreună cu prietenii lui atunci cînd părintele Scrima le-a povestit scena la care asistase (și într-un fel participase prin înțelegere) la Ierusalim, unde îl însoțea pe Patriarhul ecumenic Athenagoras pentru întîlnirea cu Papa Paul al VI-lea. La un moment dat, pe unul din drumurile orașului
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
Pentru platonicienii șiiți pe care îi studiază Henry Corbin, istoria e de interpretat în funcție de o hieroistorie, pe care prima o manifestă, o derulează în plan vizibil. Revenind mai aproape de noi, se știe cu ce entuziasm spiritual s-a dedicat André Scrima temei ecumenice. Pentru el, mișcarea ecumenică de la mijlocul secolului trecut însemna o șansă de adîncire în misterul Unității, al Originii polare față de istorie. Ea aducea totodată șansa complementarității creștine. Referindu-se la o tipologie destul de curentă căreia nu îi crispa
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
a restitui Orientul prezenței istorice fără ca el să se renege pe sine. A parcurge fiecare moment al istoriei cu conștiința verticalei, a deschide fiecare moment al istoriei spre zenit, a-i extrage seva de transcendență : iată înțelesul în care părintele Scrima vorbea despre un profetism al sensului, pe care creștinii ar avea îndatorirea să-l asume. La același model cu predominanță verticală se referea Berdiaev cînd deosebea istoria, înțeleasă ca obiectivare a spiritului și lege constrîngătoare pentru om, de timpul existențial
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
depășirea istoriei. Nu decurge oare de aici necesitatea unei noi convertiri, a unei eschatologii rectificate, reașezate pe verticala metafizică ce îi este proprie? Angajarea pe coordonata timpului și a istoriei este, desigur, proprie spiritului modern occidental. în termenii lui André Scrima, sămînța lui se ivește la cumpăna dintre primele două milenii creștine, cînd germinează o neliniște nouă, atît de fertilă uneori : credința va ajunge oare vreodată să recupereze timpul? Va putea ea oare să se integreze în ceea ce nu va întîrzia
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
în adaptare necritică la spiritul vremii. Religia începe să fie judecată ca simplu fapt de cultură ori în funcție de performanța ei civilizațională. Cînd credința se retrage, religia e tentată să se legitimeze prin subsolurile ei istorice și culturale, spune adeseori André Scrima. De pildă, pînă spre mijlocul secolului XX, creștinismul răsăritean reprezenta, chiar și pentru mediile de specialiști occidentali, o variantă periferică ori exotică de creștinism, dat fiind că, de la Bizanț înainte, el nu mai produsese istorie, nici forme de gîndire care
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
secolului XX, sau alți gînditori aparte, întrucîtva izolați. Abia astăzi, presate de intrarea țărilor est-europene în Uniunea Europeană, Bisericile Ortodoxe încep să formuleze generalități privitoare la relația dintre principiile doctrinei lor și cele ale democrației liberale. Așa încît reflecțiile lui André Scrima de acum jumătate de secol, privitoare la faptul că, pentru comunitățile răsăritene, istoria (încă) nu advine 3, par să fie chiar și astăzi parțial îndreptățite. Dacă Bisericile est-europene și au făcut de acum un loc recunoscut în istoria modernă, în
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]