1,205 matches
-
de whisky. Își luă un pahar și scoase sticla. Aprinse o țigară și se așeză. O clipă sau două se simți bine. Dar apoi whisky-ul Începu să tremure În pahar În timp ce-l ducea la gură, iar țigara Își Împrăștie scrumul peste buricele degetelor. Începuse să tremure. I se Întîmpla uneori. Curînd tremura atît de puternic, că nici țigara În gură n-o putea ține și nici să-și soarbă whisky-ul. Ca și cum prin ea trecea un rapid fantomă; nu putea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
să le ia din nou cu ei. La cincizeci de metri, pe Marylebone Road, o clădire de birouri fusese bombardată recent: acolo fusese instalată o cisternă cu apă pentru urgențe; pe trotuar erau bucăți de hîrtie udă, carbonizată, straturi de scrum pe pereți și copaci și urme de noroi care duceau spre și În afara locului distrus, unde fuseseră trase furtunele pe stradă. Coada se mișcă și Julia ceru ceai fetei de dincolo de tejghea. Helen deschise poșeta și urmă cearta tipic feminină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
tine - ei, nu la fel ca un tată la fiul lui, pentru că știu că ai un tată, dar să zicem ca un unchi. Ce zici? Se uită În ochii lui Duncan și Îl bătu ușor pe umăr. CÎnd căzu puțin scrum din vîrful țigării pe genunchiul lui Duncan, Întinse mîna și-l Îndepărtă grijuliu, lăsîndu-și mîna acolo. — În ordine? Îl Întrebă el. — Da, zise Duncan Încet, coborîndu-și privirea. — Foarte bine, băiete, zise domnul Mundy bătîndu-l ușor pe umăr din nou. Pentru că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
ca banal, e o copilărie. Încerca să deghizeze acel fir fin, invizibil, vibrant care se punea În mișcare atunci cînd Julia se mișca sau respira... Poate că-i mersese. Julia Își fumă țigara gînditoare, dar fără să vorbească, apoi apăsă scrumul În scrumieră și se ridică În picioare. — Kay Își dorește o nevastă, spuse ea și zîmbi. Întotdeauna și-a dorit. Cu Kay trebuie să fii soție sau nimic. Căscă, de parcă ideea o plictisea peste măsură; apoi se duse la fereastră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
mișcare, dîndu-și capul pe spate să bea vinul, apoi așeză paharul, care scoase un anumit sunet cînd fu pus la Întîmplare pe polița șemineului vopsită ca marmura. Se uită la foc, apoi se ghemui În fața lui și Începu să ia scrum cu lopățica și să-l pună peste cărbune. Făcea aceste mișcări cu țigara În colțul gurii, cu o expresie de maximă concentrare și neplăcere, strîngîndu-și ochii, ținîndu-și capul ei delicat În unghiuri neverosimile - ca o Începătoare, se gîndi Helen, În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
mîini cămașa de noapte. Lumina care cădea asupra complexului de bungalouri, nemaifiind reflectată de stropii iscați din piscină, se estompase, ca și cum sufletul ei se furișase pe acoperișuri și se topise În văzduh. Fereastra era deschisă, iar pe pervaz se vedea scrumul unei țigări neglijent rulate. Mi-l imaginam pe Crawford semnalizîndu-i lui Laurie Fox, lăsînd mirosul de canabis să plutească spre tînăra femeie Închisă În cavoul ei din doze de Largactil. Dar Îmi pierdusem interesul față de psihiatrul mohorît și tînăra sa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
afară cu ochii după Laurie, ei s-au strecurat În spațiul auxiliar de sub bungalou și au fixat bomba sub podeaua dormitorului lui Sanger. Mie nu mi-au zis, dar cred că În sistemul de stropitori e benzină - se face totul scrum În cîteva minute. Și cine-i tartorul la toate astea, Crawford? — Nu, spuse Paula și scutură din cap, cam fără voie. El o să fie la niște kilometri distanță, În Calahonda. O să bea cu amicii la noul club de tenis. Dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
și mă privește. își înfige nemilos lingurița în savarină, făcând să-i tremure moțul de frișcă și să se prăbușească înfrânt într-o parte. îl privesc cum mușcă autoritar din blatul însiropat, privindu-mă și el cu ochii de culoarea scrumului, parcă mai închiși dintr odată. — Multe, îmi răspunde într-un târziu. Prea multe! Mult prea multe! Apoi izbucnește brusc în râs. Râde în hohote. Se uită la mine și râde în hohote. Sunt momente când nu pot să-l înțeleg
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
ușă precum o apă vijelioasă scăpată din stăvilar, cei din spate împing pe cei din față, nerăbdători să iasă la lumină. Afară, infern. Nu o metaforă, o realitate palpabilă impregnată de mirosul morții. Peste tot doar clădiri distruse, case făcute scrum, stâlpi de telegraf atârnând prinși numai în fire. De sub grămezile de moloz, ici colo apare o mână, un picior, sau un rest de mobilă sfărâmată. Copacii primiseră docili grindina de foc și moarte, pe trunchiurile lor se văd, asemeni unor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
poveste plină de tristețe, dar în spatele căreia se poate vedea un zâmbet pur, cu puterea miraculoasă a învierii. Țigara aprinsă în momentul când ieșise din baie arde încet, uitată. În scrumieră a rămas doar filtrul și o mică grămăjoară de scrum. Un vag fum dulce-acrișor se ridică spre tavanul alb. Difuzorul aparatului tace pentru câteva momente, înlănțuit parcă și el în visare, apoi un bâzâit scurt anunță o altă melodie, brusc acoperită de țârâitul telefonului. Ridică receptorul și recunoaște vocea caldă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
că minți. Nu știu la ce vă referiți. Replica asta am mai auzit-o de la tine. Cum nu te-am crezut atunci, nici acum nu prinde. N-am ce să vă spun. Schultz trage un fum adânc din țigară, scutură scrumul, apoi privește vârful incandescent al acesteia. Păcat, spune el încet, Lucky Strike. Americană. Un surâs slab se conturează pe buzele sale: Aș fi vrut să o fumez până la capăt. Strivește calm țigara în scrumieră și pe neașteptate se repede la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
salva sufletul, onoarea? Dar oare le mai are? Nu simte decât un gol uriaș acolo unde toate acestea ar fi trebuit să fie. Cu mâini tremurătoare aprinde un chibrit, apoi privește nemișcat cum fișa personală a tatălui său se preface scrum. Acolo, în flăcările bucății de hârtie găsește ceea ce trebuie să facă. Cu două zile în urmă, vărul lui, pilot militar la Otopeni, îl întrebase dacă nu vrea să fugă cu el în Turcia și de acolo fiecare cum îl îndrumă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
Acuma e o problemă!" "De ce e o problemă?'' Cred că se vinde, dracu știe, sânt țări sărace în pește, ne dau mașini pe el..." "Bine, dă-ne atunci icre negre", zise Ion. Ni se schimbă fața de masă, murdărită de scrumul țigărilor, ni se aduseră scrumiere curate, apoi, foarte ceremonios, chelnerul sosi cu icrele, cu pâinea prăjită, unt și lămâie. "Doriți și cîte-o țuiculiță? zise el. Merge după bere, nu prea merge invers...'" Ne aduse țuică și apă minerală și ne
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
efemeră aprinse văzduhul amurgit al lui Acheron. Buimaci, cei rămași întregi, increduli, ieșiră din ascunzători și priviră resturile; nu le venea să creadă că puterea lor de foc superioară și speranțele de a părăsi această lume se preschimbă deodată în scrum. ― Asta ne mai lipsea! exclamă Hudson, în pragul isteriei. Asta ne mai lipsea. Și gata, bătrâne! Și ce facem acum?! Suntem în căcat până-n gât! ― Te-ai terminat? (Hicks îl fulgeră pe comteh, apoi își coborî ochii la Newt.) Putea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
formă de prezervativ; le decupa și le lipea frumos în mape de carton: „O să vezi tu ce valoare or să aibă peste cincizeci de ani!“. Nimic mai simplu decât să te imaginezi peste cincizeci de ani: la datorie amândoi - el scrum, iar eu un sac de oase și lichid, răsturnat pe-un pat de spital. Pe seama Anticarilor circulau tot felul de povești: că alcătuiau o sectă, cu sceptre, mantale și întâlniri secrete; că ar fi fost urmașii boierilor munteni și moldoveni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
de ani împărțiți ca un tort mare, cu-o felie lipsă. Am căutat întotdeauna să aflu ce se întâmpla în mintea lor când închideau ochii, cu câtă liniște iresponsabilă primeau despărțirea categorică de ceea ce îi făcea să nu fie nici scrum, nici legume: senini, cu brațele deschise, fără să aibă vreo clipă certitudinea că se vor mai trezi. Nimeni nu putea garanta, dar toți jucau tare. Pe care îl întrebai, dormise bine, ca un nou-născut. Eu parcă simțeam mirosul de pământ
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
aduce flori, bomboane, cravate, cărți de joc. La facultate, vom ține cursuri despre drepturile femeii și ale roboților. Acasă ne vom povesti cum era-n Olanda, Italia, America. Vom petrece niște nopți grozave. Peste încă douăzeci de ani, vom fi scrum. Semnătura: ss indescifrabil Ce să zic, povestea începea să-mi placă. Olanda, Italia, America. Omul progresase. În două luni, cât trecuseră de la ultima scrisoare, își îngrijise stilul și eliminase bombasticismele. Textul căpătase substanță, precizie, organizare retorică. Extemporalul merita examinat îndeaproape
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
s-a strâns brusc în benzi de oțel. Timpanele, ca două ecluze pneumatice. Buzele strivite. Creierul umflat de electricitate. Trecusem de două ori prin astfel de furtuni. O dată, în Simstim-ul din Mona Lisa Overdrive, când jumătate din New York se făcuse scrum pe magistralele cibernetice; a doua oară, în Berceni, unde începe arătura: asfaltul curgea peste mașinile 331, iar oamenii rânjeau cu ochii fierți și săpuniți. „Nici asta n-are însemne.“, am observat. „Date, observații, note, nimic. Și-n plus, pare că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
un obiect dispărut, o antichitate din care nostalgia curgea supărător și inutil, ca praful de pe-o medalie cu figura lui Lenin. Te întrebai doar cum să păstrezi datele și să le transmiți mai departe, înainte să ajungă și ele scrum. Am șters-o de lângă tarabe, hoțește, fără să pipăi măcar un glob. Asta n-avea cum să fie lumea mea, nici a Mariei sau a lui Mihnea. Îi târâsem după mine, ca pe niște personaje fidele de roman. De ce nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
de ieșirea surorii lui; dar, văzând că Nastasia Filippovna pleacă într-adevăr, se repezi ca smintit la Varia și o înșfăcă de mână. — Ce-ai făcut? strigă el, privind-o pe Varia, ca și cum ar fi vrut s-o prefacă în scrum numai cu privirile. Era clar că se pierduse cu firea și înțelegea rău situația. — Ce-am făcut? Încotro mă tragi? Nu cumva mă târăști la ea să-i cer iertare pentru că ți-a jignit mama și a venit ca să-ți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
în sinea lui: „O fi el idiot, dar știe că vorba dulce mult aduce, asta-i natura umană!“ Remarcă și prințul, dintr-un colț, privirea scăpărătoare a lui Ganea, cu care acesta parcă ar fi vrut să-l prefacă în scrum. Ce om bun! exclamă înduioșată Daria Alexeevna. — Un om cu carte, dar pierdut iremediabil! șopti generalul cu jumătate de gură. Toțki își luă pălăria și se pregătea să se ridice, ca să dispară neobservat. Făcu cu generalul un schimb de priviri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
toți. — Măiculiță, ard banii! răcni Lebedev. Ard degeaba! se auzeau țipete din toate părțile — Katia, Pașa, dați-i apă, spirt! strigă Nastasia Filippovna, înșfăcă vătraiul și apucă cu el pachetul. Aproape toată hârtia din exterior arsese și se prefăcuse în scrum, însă de îndată remarcară că interiorul era neatins. Teancul de bani fusese învelit într-un ziar împăturit în trei și banii erau întregi. Toți răsuflară ușurați. — Poate că vreo miișoară s-o fi stricat un pic, dar restul au scăpat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
cu tângă de greșiale. Pleacă-ți auzul spre mine Și să-mi hii, Doamne, cu bine. Și la ce zi te-oi striga-te, Să-mi auz de greutate, Că-mi trec zilele ca fumul, Oasele mi-s săci ca scrumul. Ca nește iarbă tăiată M-este inema săcată, Că stă uitată de mine, Ce-am gătat să mănânc pâine. De suspinuri și de jele Mi-am lipitu-mi os de piele. De-atocma cu pelecanul, Prin pustii petrec tot anul... (Dosoftei
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
Negruzzi, Alexandru Lăpușneanul) 1.Transcrie cinci temeni din registrul arhaic. 2.Numește două trăsături ale textului narativ, la alegere. 3.Comentează motoul primului capitol. 4.Prezintă conflictul nuvelei, pornind de la conținutul acestei secvențe narative. SUBIECTUL AL II-LEA (4p.) Dar scrumul sub vatră, deodată, clipește... Pe ziduri, aleargă albastre năluci... O flacără vie pe coș izbucnește, Se urcă, palpită, trosnește, vorbește... „Arhanghel de aur, cu tine ce-aduci?" Și flacăra spune: „Aduc inspirarea... Ascultă, și cântă, și tânăr refii... În slava
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
la ore din cauza fumatului poate atrage dupa sine sancțiuni); fumatul va fi permis doar în fumuar unde se vor introduce coșuri de gunoi speciale; personalul de îngrijire va efectua la fumuar curățenie după fiecare pauză (aerisire și golirea coșurilor de scrumul de și resturile de țigară); se vor cuprinde în planul de buget pentru acest an: fonduri pentru instalarea măcar a unui aparat de aer condiționat care să fie instalat în spațiul special amenajat pentru fumat; se vor cuprinde acțiuni cu
COMUNICARE ŞI CONFLICT ÎN MEDIUL EDUCAŢIONAL by CARMEN ZELINSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/708_a_1150]