3,463 matches
-
apă. Nea Ion, alias doctorul, a luat cu furculița un dumicat de mămăligă pe care, după ce l-a trecut prin usturoi de vreo două-trei ori, la dus la gură. Nici nu l-a băgat bine în gură că la și scuipat afară. - Aoleu! Mamă, ce arde! - Ia de aici, domn doctor, un pahar de rachiu ca să te răcorești! zise nea Ghiță, râzând de suferința bietului doctor. Gospodina a apărut în prag cu o carafă de vin galben ca untdelemnul pe care
SĂ TRĂIEŞTI, DOMN DOCTOR! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 778 din 16 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351910_a_353239]
-
Taraba publică mediatică insistă pe spațiul ocupat de corupție, violență și șarlatanie, cu prim planuri de speculanți, interlopi și clienți abrutizați ai rețelelor de crimă organizată, care practică modelul prozelit al răului ca și formulă de succes! Omul cuminte este scuipat, agresat, umilit pe stradă, în tranvai, la școală, la piață, în magazin, în propria-i ogradă sau în scara de bloc. El este furat, mințit, iarăși și iarăși manipulat, înjosit și lipsit de dreptate. Omul cuminte a fost asasinat în
APEL-MANIFEST CU PRIVIRE LA STAREA MORALEI PUBLICE ÎN SOCIETATEA ROMÂNEASCĂ de MIRCEA CHELARU în ediţia nr. 1327 din 19 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352265_a_353594]
-
-i prin sat și prin popor, Să-l aud, la față pal, tremurând bănuitor: “Te-aș mai fi-ntrebat ceva, însa, iaca, nu insist, Dar ... știu eu, pe undeva ... nu cumva c-ai fi băsist?! Că de-ai fi ... satană piei! Scuipând el în sân, grețos, De acest păcat, vălei! Nu te spală nici Cristos, Iadul te va înghiți și prin gând să nu îți dea C-ai să scapi făr' a plăti, pus la cazna a mai grea, Doar că pân
DEMOCRAŢIE CREŞTINEASCĂ de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 1327 din 19 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352267_a_353596]
-
prăvălit cu capul într-o strachină și așa a rămas. Decesul a fost constatat abia când ducele, nervos din cauza darului prea meschin, i-a pus o sabie în gât iar el nu a avut nici o ripostă. Normal, împărăteasa l-a scuipat pe duce drept în ochi și s-a apucat să-și bocească bărbatul cu gestica și ritualul bine cunoscut. Și prințesele au făcut la fel dar, fiind bete chioare, nu prea le-a ieșit. Prinții însă, cu o rapiditate de
MESAJUL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1007 din 03 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352337_a_353666]
-
de vorbă și să-ți spun că vreau să-mi fac o fântână în curte, ori ca fântânar cu vechime, am venit să mă sfătuiesc cu tine... Eee, ce zici, crezi că ne putem înțelege? Meșterul trase din țigară, tuși, scuipă pe lângă papucii solicitantului, cei din piele, făcuți din niște cizme vechi și răspunse cu un aer pretins gânditor, deși nu avea nici un motiv pentru un asemenea efort absolut inutil (daaa, dar nu se făcea, vezi bine să pară surprins de
UN ET ÎN RURAL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352220_a_353549]
-
lacrimi amari zâua-n cari i-o luat Domnu’ mințâli și s-o apucat sângur di lucru la fântânî! Eheee, luaț’ aminti, nu-i di glumî... Ucenicii dădură din cap cu înțelegere, sau poate ca să înghită prunele cu care se tratau, scuipând sâmburii în ochii motanului, iar domnul Aristică se simți cuprins de un fior, deoarece la cât îl știa de tâmpit pe Lică îi era imposibil să creadă că acesta născocise din capul lui povestea aceea atât de tulburătoare. - Daaa, da
UN ET ÎN RURAL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352220_a_353549]
-
Le-ai dat Să se iubească, să-i învețe, Și-o mărturie să le dea Cum să trăiască , să-i îndrume, Umili, smeriți, în astă lume. Dar ei, de El n-au ascultat Și l-au bătut, și l-au scuipat. Cu răutate și cu ură Pe crucea grea l-au răstignit, Lăsându-l fără ajutor Acolo sus pân-a murit. Nu știau ei, de al tău gând. Fiindcă Hristos, prin răstignire, Salvase lumea de pieire, Și-atunci pe toți, tu
HRISTOSUL de EUGEN BACIU în ediţia nr. 1582 din 01 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/352551_a_353880]
-
greu să îți ascunzi intențiile... - Crezi, Aela? Păi lumea știe, de exemplu, că prințesa amazoană, Talestri, este altfel decât mama ei... Că îi place să încerce lucruri noi. Că, probabil, ține legătura cu tatăl ei (la auzul acestui lucru, Aela scuipă în palma dreaptă și duse mâna la călcâiul stâng, de parcă ar fi încercat să scape de un blestem)... Așa că, draga mea, continuă prințesa (prefăcându-se că nu a văzut gestul prietenei), bărbații din lumea întreagă pot spera că eu, Talestri
CEI PATRU VOINICI de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1234 din 18 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350536_a_351865]
-
ne compromitem, să ne murdărim duhovnicește și, după aceea, putem să murim, cu totul. În închisorile comuniste ne spuneau: „Nu vă dăm drumul acasă până nu vă compromiteți. Ca ieșind afară să nu fiți eroi ci lași, după care să scuipe lumea pe stradă”. Tot așa este și în toată societatea de astăzi. Omul care păcătuiește nu se simte bine singur și în aceste condiții vrea să-i atragă și pe alții în păcat și patimă, ca un fel de justificare
DESPRE ADEVARATA RUGACIUNE, CARE NU TREBUIE SA SE SFARSEASCA NICIODATA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350477_a_351806]
-
colegii. De pildă, un prieten din copilărie, care înainte mai că nu îi făcea sluj dacă-l întâlnea prin Lugoj, auzind că devenise directorul soției sale, încetase, după toată tărășenia, să-l mai salute pe stradă, ba chiar îl auzise scuipând în urma lui. Culmea a fost că pe linie de partid venise o sesizare la comună, cum că el, Valentin, ar fi vinovat, de fapt, de toate cele întâmplate, că n-ar avea stofă de lider, că ar dovedi deprinderi tiranice
NAVETISTELE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 2019 din 11 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350631_a_351960]
-
afară, venin! Motiv pentru care mai apăreau și reacții publice ale ofensaților mioritici, ca de exemplu cazul despre care se plânge ofuscatul intelectual prezidențial: „Acum o săptămână și jumătate un om m-a întrebat dacă sunt Patapievici și m-a scuipat pe pantaloni”! Ca să vezi, „patibularul”, „trogloditul” ce ți-a făcut: te-a pătat, dle Pata... Eu zic să mai lași din scârțâitul d-tale, meștere Patapievici, s-o lași mai moale, că tot răul e spre bine! Noroc că te-
ELITELE CU PAPION VERSUS „POPOR PATIBULAR” de ALEXANDRU OBLU în ediţia nr. 557 din 10 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351388_a_352717]
-
căci îl aduce cu picioarele pe pământ, și el vede altfel lumea, mai simplu, și mai din topor, și astfel el este mai util. Nici un filozof până acum nu a zis că iubește materia, dar poeții au zis-o. (își scuipă în palmă ) Și totuși este mai ciudat decât credeam acest soi de oameni numiți poeți. Platon a simțit el mai multe, când a vrut să-i izgonească din cetate, decât bănuim noi. (mică pauză ) Materialiștii n-au răspuns la întrebarea
PIESĂ DE TEATRU ÎN TREI PĂRŢI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350483_a_351812]
-
în stânga și lăsam un culuar de trecere între noi. Pe acel culuar de trecere venea osânditul tuns chilug cu cătușe la mâini și trecea încet printre noi. Noi trebuie să-l „înfierăm” adică să-l batjocorim. Îl Înjuram unii îl scuipau, alții îi dădeau picioare în fund. După ce traversa acest culuar al rușinei, osânditul era alb de scuipat, și într-o stare morală dezastroasă care era mai rea ca pușcăria... Am primit ordin să mă duc în inspecție inopinata la Moșe
AM FOST CONTROLOR ECONOMIC... de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 103 din 13 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350798_a_352127]
-
chilug cu cătușe la mâini și trecea încet printre noi. Noi trebuie să-l „înfierăm” adică să-l batjocorim. Îl Înjuram unii îl scuipau, alții îi dădeau picioare în fund. După ce traversa acest culuar al rușinei, osânditul era alb de scuipat, și într-o stare morală dezastroasă care era mai rea ca pușcăria... Am primit ordin să mă duc în inspecție inopinata la Moșe Zilberman, fost bijutier care era turnat că are „cocoșei” (napoleoni de aur) și alte obiecte scumpe. Culmea
AM FOST CONTROLOR ECONOMIC... de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 103 din 13 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350798_a_352127]
-
ieșire. În drum mai arse un șut în gura nefericitului de pe podea: - Acesta-i nemernicul de scutier al contelui Bethonsberg, un mare netrebnic care-și arată nevrednicul său mădular domnițelor, dar care nu are nici pic de vârtute în el. Scuipă-l, ca să nu visezi urât! Vrând să profite de drăgălășenia proaspetei ei ocrotitoare Silvia îi urmă sfatul și șopti pierită folosind cu dibăcie regulile conversaționale specifice: - Buna mea prietenă, dar cum oare aș putea eu să fac o baie, sau
STRANIA AVENTURĂ A DOAMNEI SCHWARTZ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1231 din 15 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350735_a_352064]
-
nr. 1611 din 30 mai 2015 Toate Articolele Autorului Românii au stropul de cuget în gât, Ca să-l rostească nu pot, de aerul frânt, De foame sălbatici, de cuget schilozi, Lăsați de ispită de lideri nărozi, Cu gândul prea roșu scuipat pe pământ, În piept ca să-l tragă desfrânt De frica-n'mormânt. Amar! Referință Bibliografică: Strop de cuget / Sandu Baciu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1611, Anul V, 30 mai 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Sandu Baciu : Toate
STROP DE CUGET de SANDU BACIU în ediţia nr. 1611 din 30 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/350915_a_352244]
-
Să se sfârșească astăzi când nici nu a-nceput? N-am brațe și mă doare cum sevele îmi seacă Izvoarele din mine se-ascund de pumnul tău, Pândesc cum piatra lunii lumină dor și pleacă Când diavolul din tine mai scuipă-n mine rău... Nu-ți cer decât, tăcerea s-o lași să mă-mpresoare Când ochii-s de furtună și ploaie -nvolburați; Tu-nfigi cuțitu-n rană și-n sângele ce doare Mai scrii un bob de ură cu germenii pătați
NUNTIREA VIEŢII MELE de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 703 din 03 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351655_a_352984]
-
pe piciorul scrântit, să-i tăie sub limbă ca să scape de gălbenare, să le dea "nasturi", pilule făcute din ierburi. Baba le descânta cu cărbuni stinși într-o oală de pământ cu puțină apă, își făcea ritualul pe îndelete, îi scuipa între ochi de sănătate și le ura "leac și babii colac". Mi-amintesc de suferințele îndurate de tanti Mița, fiindcă, refuzând categoric să se opereze de cataractă, în ultima parte a vieții ei, a fost foarte chinuită, singură în casă
AM PRIVIT CU UN OCHI ... PE DINĂUNTRU de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 707 din 07 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351680_a_353009]
-
doi ani cârcă, apoi devin calificat, mă pun pe trai, ca băieții ăștia, după alți trei ani, am bani mai mulți decât în o sută de ani de universitar, cu ei îmi iau un doctorat de-a gata, și-l scuip în bot și pe boșorogu’ ăsta de-mi mănâncă sufletul acu’! Precum vedem, Dorel începuse să devină înțelept numai privindu-i pe bravii constructori. Vă dați seama ce va să fie peste cinci ani?! DECIZIADomnul Ștefu Dorel părăsi în grabă
DECIZIA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 968 din 25 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/346602_a_347931]
-
doi ani cârcă, apoi devin calificat, mă pun pe trai, ca băieții ăștia, după alți trei ani, am bani mai mulți decât în o sută de ani de universitar, cu ei îmi iau un doctorat de-a gata, și-l scuip în bot și pe boșorogu’ ăsta de-mi mănâncă sufletul acu’!Precum vedem, Dorel începuse să devină înțelept numai privindu-i pe bravii constructori. Vă dați seama ce va să fie peste cinci ani?! Mihai Batog-Bujeniță Referință Bibliografică: Decizia / Mihai
DECIZIA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 968 din 25 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/346602_a_347931]
-
vizitei, aluzie din care ei trebuiau să priceapă că vizitele, cu cât erau mai scurte, cu atât erau mai plăcute. Contrar tuturor așteptărilor noastre, neamurile au sosit după trei zile, aproape de ajunul Crăciunului... -Eu sunt unchiul Haralampy (eu mi-am scuipat repede în sân), iar ea e mătușa voastră Parmenica, a făcut prezentările un ins care, aș fi jurat că nu trecuse vreodată prin județul nostru de baștină, sau că ar avea altceva în comun cu noi, în timp ce nevastă-sa avea
NEAMURI DE DECEMBRIE, PROZĂ DE DUMITRU HURUBĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 364 din 30 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351093_a_352422]
-
mirați și își făceau semnul crucii, în timp ce mumia, bandajată dezordonat, le zâmbea tacticos. - Ferite-ar sfântul, maică! spuse bătrâna. Tare ne-ai speriat! Noi n-am mai văzut așa ceva în viața noastră! Ptu, bată-te norocul de pezevenchi! și-și scuipă neatentă dar convingătoare, printre dinții lipsă, norocul ... Mumia, începu să-și miște brațele și picioarele într-un dans haotic, nebunesc. Sperie un bebeluș rămas singur într-un cărucior, care începu să țipe cât îl ținea gura. Apoi, se strecură în spatele
SPECTACOL DE HALLOWEEN de DORU CIUTACU în ediţia nr. 796 din 06 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345597_a_346926]
-
mirați și își făceau semnul crucii, în timp ce mumia, bandajată dezordonat, le zâmbea tacticos. - Ferite-ar sfântul, maică! spuse bătrâna. Tare ne-ai speriat! Noi n-am mai văzut așa ceva în viața noastră! Ptiu, bată-te norocul de pezevenchi! și-și scuipă neatentă dar convingătoare, printre dinții lipsă, norocul ... Mumia începu să-și miște brațele și picioarele într-un dans haotic, nebunesc. Sperie un bebeluș rămas singur într-un cărucior, care începu să țipe cât îl ținea gura. Apoi, se strecură în spatele
AMINTIRI DE HALLOWEEN de DORU CIUTACU în ediţia nr. 799 din 09 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345626_a_346955]
-
rococo roși de gelozie ne dăm bătuți după atâtea jertfe inutile care ne-au sluțit voi nu mai sunteți sensibili la razele lunii nici toamnele nu vă mai impresionează cu melancolia lor deșucheată nici sălciile plângătoare cu frunzișul lor care scuipă în toamnă licur de stele voi trăiți în orașe care se pliază ca armonicile luați moartea cu iarbă bună și iarbă rea cu un ochi care răsare și altul care apune între zori și amurg doar infernul democrit și-a
GENERAŢIA NOASTRĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1006 din 02 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345660_a_346989]
-
pagina 273 există un fragment revelator: Pe strada mea, într-un noiembrie aspru și sumbru, cete de legionari, incarnând toată bestialitatea și întreaga prostie a cosmosului, treceau cântând nu știu ce cântec, (un răget de fier), cu vorbe de fiere și fier, scuipând fiere și fier, figuri de fiare înlănțuite și înfierate. În luna noiembrie 2012, un tânăr politician neatent și nelămurit, pe nume Mihail Nemțu, a citit la o adunare electorală poezia lui Radu Gyr, Ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane, text
IMPRESII DE PESTE OCEAN de DAN PETRESCU în ediţia nr. 796 din 06 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345606_a_346935]