2,483 matches
-
au pregătit tobele, pe cea de bronz și pe cele făcute din piei de animale Întinse pe rame de lemn. Femeile aflate pe cealaltă parte și-au luat instrumentele: fluierele din bambus și mănunchiul de noduri de copac scobite și sculptate sub formă de broaște țepoase. Când au suflat din fluiere și au trecut un băț peste țepii broaștei, sunetul produs fu cel al apei susurând peste pietre, mult iubit de Domnul Pământului și al Apei, un sunet plăcut oricărui zeu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
înflăcărat mesajul de dragoste și preda florile celor doi paji negri, costumați în livrele cu fir de aur și peruci cu păr alb buclat, care așteptau docili și nemișcați de o parte și de alta a ușii, ca două personaje sculptate în piatră care păzesc intrarea și susțin blazonul castelelor. Fuseseră cumpărați de Dimitrios de undeva din Etiopia. Totul era regizat festiv, ca la operetă și mahalagiii dădeau buzna veseli în stradă, îngrămădindu se să nu piardă acest spectacol gratuit de
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
niște ramuri înfrunzite ce se întretăiau într-un joc grațios de linii, acolade și volute. Vitraliile cerneau o lumină difuză de culoarea șofranului. Mierle negre cu cioc portocaliu zburătăceau pe sub bolți, căutând parcă o ieșire. Dar nu stâlpi de piatră sculptați ca niște arbori erau ceea ce văzuse el, ci două șiruri de trunchiuri groase și înalte de frasin, înfipte adânc în pământ la intervale egale. Trunchiurile se prelungeau cu câte un mănunchi format din opt ramuri, lungi de câțiva metri, constituind
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
în fața unei fântâni de marmură, cu siguranță opera unui sculptor păgân: apa țâșnea cu zgomot din gura unui amoraș grăsuliu, cobora într-o cochilie de marmură și, de acolo, în cascadă, într-o vană mai mare, ce avea pe ea, sculptate în relief, trupuri goale de bărbați și femei. în vreme ce conducătorul burgund fixa cu privirea mozaicurile de pe pardoseală, un servitor tânăr îl freca energic pe pielea înroșită de pe umeri cu un ștergar cu broderii ample, multicolore, cu desene celtice. îmbrăcămintea sa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
înflăcărat mesajul de dragoste și preda florile celor doi paji negri, costumați în livrele cu fir de aur și peruci cu păr alb buclat, care așteptau docili și nemișcați de o parte și de alta a ușii, ca două personaje sculptate în piatră care păzesc intrarea și susțin blazonul castelelor. Fuseseră cumpărați de Dimitrios de undeva din Etiopia. Totul era regizat festiv, ca la operetă și mahalagiii dădeau buzna veseli în stradă, îngrămădindu se să nu piardă acest spectacol gratuit de
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
niște ramuri înfrunzite ce se întretăiau într-un joc grațios de linii, acolade și volute. Vitraliile cerneau o lumină difuză de culoarea șofranului. Mierle negre cu cioc portocaliu zburătăceau pe sub bolți, căutând parcă o ieșire. Dar nu stâlpi de piatră sculptați ca niște arbori erau ceea ce văzuse el, ci două șiruri de trunchiuri groase și înalte de frasin, înfipte adânc în pământ la intervale egale. Trunchiurile se prelungeau cu câte un mănunchi format din opt ramuri, lungi de câțiva metri, constituind
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
nu era numai un pui de animal egoist. Era capabilă și de acțiuni altruiste, uneori foarte costisitoare pentru ea. Adesea, ca să împartă cu mine cauza fericirii ei, când cronțăia pe genunchii mei un măr, de obicei crud, păstra un rest, sculptat de dinții ei mici ca o bijuterie din care ar fi fost scoase pietrele scumpe, și, cu mâna ei de păpușă mică, mi-l împingea în gură. Și apoi mă ținea de mustață, atentă la rezultat. Nu se poate închipui
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
Detalii. Irene și-a șters lacrimile și s-a îndreptat de spate. Da. Vreau un tablou perfect al trupului acestui bărbat. Mary a râs, iar IRene a observat că prietena ei slăbise în timpul excursiei. Pierduse destule kilograme cât să-și sculpteze câte-un gol sub fiecare dintre pomeți și-o curbă în formă de S în dreptul taliei. Tot nu-mi vine să cred, a declarat Mary. Toată excursia asta a fost suprarealistă. Vă zic, râul ăsta pune laba pe tine și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
cu ceai, aburii întorc amintirile acasă. balansoarul scârțâie, leagănă frunzele moarte. pe prag, doar pipa bunicului. păianjenii țes liniștiți marame; în curte: risipă de aur și crizanteme... cucul cântă ca-n fiecare an numai pentru Issa. modelări poetului Bernard Mazo sculptat în fildeș, poemul are forma unui elefant memoria convergența amintirilor, înțepenește într-un prelung țiuit. aici sunt eu, acolo ești tu, noi, unde suntem? priviri confuze... cocoșii din tablă, de pe acoperiș, scârțâie din ce în ce mai tare, în bătăile vântului. numai bostanii adăpostesc
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
de tei, iar noaptea mă va ține-n veci de mână, din trupul meu să faceți cenușă pentru zei și s-o ascundeți într-un ochi de lună. Când lacrimile-mi vor secătui privirea, iar zâmbetul îmi va fi fost sculptat, să-mi luați cu voi la ceruri adormirea și să-mi iertați păcatul din păcat. Când ceru-mi va deschide nemurirea și când pământul mă va vrea în palma lui, să știți că mi-a șoptit plecarea să urc la
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
pe niciuna din noi și că e demn de dispreț. După aceea va fi la cheremul tău și poți să faci ce vrei cu el. Pe mine oricum nu mă interesează și nici nu mă poate impresiona doar un corp sculptat de greutăți artificiale... Să știi că o să-l pun la treabă, fiindcă trebuie să mă aleg și eu cu ceva din toată încâlceala asta, nu? Te învoiești? Bine, răspunse Creața, dar cu o condiție. Dacă o să te respingă, îl lași
Anonim pe ringul adolescenţei by Liviu Miron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/252_a_500]
-
cincizeci de ani și al cărui regat era amenințat. S-a dedat astfel plăcerilor, în pofida frecventelor avertismente ale medicului său Ișak Hamon. Cu sumedenie de roabe frumoase roind în jurul său, s-a înconjurat de poeți cu moravuri îndoielnice, barzi care sculptau, vers după vers, formele dansatoarelor goale și ale efebilor zvelți, care comparau hașișul cu smaraldele și mirosul lui cu tămâia, care, noapte de noapte, înălțau cântări vinului, roșu sau galben, vechi și totuși veșnic nou. O imensă cupă de aur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
ca atâția alții, să prezinte felicitările sale papei, care-l așezase alături de mine. O întrebare nu-i da pace: Este adevărat că în țara ta nu există nici pictori, nici sculptori? — Se întâmplă ca unii oameni să picteze sau să sculpteze, dar orice înfățișare a chipului este condamnată. E considerată o sfidare la adresa Creatorului. — I se aduce o prea mare cinstire artei noastre dacă se crede că ea poate rivaliza cu Creația. Făcuse o strâmbătură de uimire și întrucâtva binevoitoare. Mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
I se aduce o prea mare cinstire artei noastre dacă se crede că ea poate rivaliza cu Creația. Făcuse o strâmbătură de uimire și întrucâtva binevoitoare. Mă văzusem silit să replic: — Nu este oare adevărat că Michelangelo, după ce l-a sculptat pe Moise, i-a poruncit să meargă sau să vorbească? Raffael zâmbise, șiret. — Așa se povestește. Asta încearcă să evite oamenii din țara mea. Ca cineva să aibă ambiția de a se substitui Creatorului. — Dar principele care are drept de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
și trecere transpare în gargui cu formă de schelete pe turnurile catedralei. Monștrii și himere ciudate se întâlnesc și în catedralele romanice. Șarpele pare să fie aici element preferat. La biserica St. Mary and St. David pe stâlpii intrării sunt sculptați doi șerpi. La biserica Anzy-le-Duc din Sâone-et-Loire înfricoșători șerpi cu picioare amenință plăpânde ființe umane. Stranii himere se nasc acum: animale cu piept de leu, trup de șarpe, aripi și cap de vultur, sirene și centauri (catedrala Notre-Dame din Surgères
Monştri şi gargui în arta medievală. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Codrina-Laura Ioniţă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_943]
-
ar fi cântat mai departe, până când cântecele i-ar fi stors o lacrimă, și apoi ar fi plecat acasă. Dar în acel moment trupul lui Vultur-în-Zbor se opri lângă picioarele perfect șlefuite ale balansoarului perfect șlefuit, cu perfect șlefuiții dansatori sculptați în spirală de-a lungul lor. Balansoarul, agresat astfel, se opri din legănat. — Moarte, exclamă cu groază Dolores. Moarte dinspre mare... Virgil Jones nu răspunse, căci avea gura plină de apa mării care umpluse plămânii lui Vultur-în-Zbor. Dar și el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
ce urcau În turnuri și tot soiul de tainițe labirintice de care nu-și mai amintea nimeni. Era lumea sa secretă și refugiul său. Avea mereu la el un briceag sustras din sertarele lui taică-su și Îi plăcea să sculpteze cu el figuri din lemn pe care le ținea În porumbarul colegiului. Tatăl său, Ramón, portarul, era veteran al războiului din Cuba, unde Își pierduse o mînă și (se zvonea cu oarecare răutate) testiculul drept, Într-un foc de alice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
casă cît mai puțin timp cu putință și era recunoscător În sinea lui pentru treburile impuse de taică-su, oricît de grele ar fi fost. Orice pretext era nimerit ca să rămînă singur, să evadeze În lumea lui secretăpentru a-și sculpta figurile din lemn. CÎnd elevii colegiului Îl vedeau de departe, unii rîdeau sau azvîrleau după el cu pietre. Într-o zi, lui Julián i se făcu atît de milă văzînd cum o piatră Îi spărsese fruntea și Îl răsturnase În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
te duci cu Aldaya, care-i dintr-o familie foarte bună.“ „Da, mamă, răspundea el, cum spui matale.“ Cu timpul, Javier păru să Înceapă să aibă Încredere În noii săi prieteni. Din cînd În cînd, Își desfereca buzele, și tocmai sculpta un joc de șah pentru Miquel Moliner, ca răsplată pentru lecțiile lui. Într-o bună zi, cînd nimeni nu se aștepta ori ar fi crezut cu putință, descoperiră că Javier știa să zîmbească și că avea un rîs frumos și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
Javier Fumero se apropie de doică și-o Întrebă dacă putea să-i transmită Penélopei ceva din partea lui. CÎnd Jacinta Îl Întrebă despre ce era vorba, băiatul scoase o basma În care Înfășurase ceva ce părea să fie o figurină sculptată În lemn de pin. Jacinta o recunoscu În ea pe Penélope și simți un fior. Înainte să poată spună ceva, băiatul se Îndepărtase. În drum spre casa de pe bulevardul Tibidabo, Jacinta aruncă figurina pe geamul automobilului, de parcă ar fi fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
care le-am scos repede din calcul. Am examinat poarta În lumina lumînărilor, gîndindu-mă că inspira mai degrabă imaginea unui sarcofag decît a unei uși. M-am Întrebat ce se ascundea de partea cealaltă. O privire mai atentă asupra Îngerii sculptați pe ușă Îmi tăie cheful de a mai cerceta, m-am Îndepărtat de locul acela. Tocmai eram pe cale să renunț la căutarea unui drum de acces spre pivniță cînd, aproape Întîmplător, am dat, În celălalt capăt al coridorului, peste o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
imagine pe care o păstram din copilărie, Îngropată Între perdele de teamă. Într-o după-amiază ploioasă, În partea de est a cimitirului Montjuïc, uitîndu-mă spre mare printr-o pădure de mausoleuri imposibile, o pădure de cruci și de pietre funerare sculptate cu chipuri de hîrci și de copii fără buze și fără privire, care duhnea a moarte, siluetele a vreo douăzeci de adulți pe care nu mai izbuteam să mi-i amintesc decît ca pe niște costume negre Îmbibate de ploaie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
deschise ca niște aripi și cu un șarpe de spini ivindu-i-se din tîmple. Am simțit un val de frig străpungîndu-mi ceafa. În cîteva momente, mi-am recîștigat seninătatea și am Înțeles că aveam În față efigia unui Crist sculptat În lemn pe zidul unei capele. Am Înaintat cîțiva metri și am Întrezărit o imagine spectrală. O duzină de torsuri femeiești, nude, se Înghesuiau Într-un ungher al vechii capele. Am băgat de seamă că le lipseau brațele și capul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
mă urma Înndeaproape, aproape fără să respire. — Ce căutăm, Daniel? Durează doar un minut. — Nu. Să plecăm acum. — De acord. Ne-am Întors ca să ne Îndreptăm spre ieșire și chiar atunci am băgat de seamă. Poarta cea mare din lemn sculptat de la capătul coridorului, pe care Încercasem s-o deschid cu o oră sau două În urmă fără să izbutesc, era Întredeschisă. — Ce s-a Întîmplat? Întrebă Bea. — Așteaptă-mă aici. — Daniel, te rog... Am luat-o Înainte pe coridor, ținînd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
Penélope, era femeie și, ca atare, tezaur, iar nu trezorier. Julián, care avea suflet de poet și, ca atare, de asasin, reunea toate calitățile. Era doar o chestiune de timp. Don Ricardo socotea că, În zece ani, avea să se sculpteze pe sine În băiatul acela. Niciodată, În tot acel timp petrecut de Julián cu familia Aldaya, ca unul dintre ei (ba chiar ca cel ales), nu i-a trecut prin minte că acesta nu dorea de la el nimic, doar pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]