1,348 matches
-
poporului. Muzeul de istorie și artă plastică este de curând instalat în fosta clădire a Consiliului Popular al orașului, construcție cu linii arhitecturale caracteristice perioadei anilor 1930-1940, având un frumos hol central, cu cupolă de sticlă, scară și balustrade artistic sculptate. Cu o amnajare conform principiilor moderne de aranjare muzeistică, vizitarea secției de istorie prilejuiește pătrunderea într-un adevărat tunel al timpului, în care prezența anumitor obiecte și documente evocă imagini ale timpurilor străvechi, de la epoca comunei primitive până în contemporaneitate. Obiecte
Câmpulung () [Corola-website/Science/303859_a_305188]
-
cu nume de legendă, simbolizează pe întemeietorul primului stat independent, rămâne să străjuiască peste veacuri dezvoltarea bătrânei capitale a Țării Românești, chemată azi la o nouă viață, la noi realizări, demne de tradiția străbună. Soclul acestui bust, meșteșugit ornamentat și sculptat în Piatră de Albești, este opera sculptorului italian din Verona, Pietro Fabris, ce făcea parte din numeroasa comunitate italiană stabilită în această zonă în jurul anilor 1900. Bulevardul “Pardon” Bătrânul bulevard al Câmpulungului s-a amenajat pe fosta albie a unui
Câmpulung () [Corola-website/Science/303859_a_305188]
-
ca urmare a destinației improprii, ea nemaifiind întreținută. S-au produs numeroase degradări ale structurii de rezistență, a stucaturilor, a sobelor, parchetului, a tâmplăriei, a picturii, a componentelor metalice etc. Componentele din lemn au suferit pierderi de material lemnos, elemente sculptate și traforate etc. În plus, ușile și ferestrele au fost ciopârțite, parchetul a fost scos, iar șemineurile sparte. În 1985, conacul a fost afectat de un nou incendiu, arzând acoperișul. Într-un reportaj din vara anului 2002, la un an
Castelul Sturdza de la Miclăușeni () [Corola-website/Science/303984_a_305313]
-
cum ar fi: turnulețe gotice, armuri medievale, sală de manej, dictoane latinești înscrise pe pereți, turn de intrare cu pod peste șanțul de apă. În interior, castelul avea scări centrale din marmură de Dalmația, mobilier din lemn de trandafir, minuțios sculptat, sobe din teracotă, porțelan sau faianță, aduse de peste hotare, parchet cu intarsii din esențe de paltin, mahon, stejar și abanos, confecționat de meșteri austrieci și având motive geometrice și florale. Plafoanele și pereții interiori au fost pictați în ulei , pe
Castelul Sturdza de la Miclăușeni () [Corola-website/Science/303984_a_305313]
-
și pereții interiori au fost pictați în ulei , pe ele aflându-se înscrise numeroase dictoane în limba latină. Părțile componente din lemn ale clădirii (uși, ferestre, lambriuri, scări interioare) sunt realizate din lemn de stejar, tei și rășinoase, fiind bogat sculptate, profilate, traforate și lustruite cu șelac la nivel de mobilier stil. Într-o încăpere de la parterul aripii de est a castelului se află încastrate în zid mai multe pietre cu inscripții în diferite limbi (latină, slavonă, arabă, română). În stânga intrării
Castelul Sturdza de la Miclăușeni () [Corola-website/Science/303984_a_305313]
-
al XII-lea, dar și a sinistrului asasinat al ducelui de Guise, ambițiosul lider al Ligii Catolice, comandat de regele Henric al III-lea (1588), deține o magnifică casă a scărilor, cu cinci etaje, realizată în formă octogonală, din piatră sculptată. Localitatea, atestată în secolul al VI-lea, a devenit posesiunea conților de Blois cinci secole (secolele X-XV) care au construit aici frumosul castel, trecut apoi în posesia coroanei franceze. Cel mai grandios castel rămâne Chambord. Dincolo de frumusețea artistică deosebită a
AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]
-
din Moldova, în pictura murală sunt vizibile și unele elemente de folclor, costume de epocă etc. Catapeteasma bisericii "Pogorârea Sf. Duh" provine de la Mănăstirea Solca și este confecționată din lemn de tisă, în stilul rococo central-european al timpului, fiind bogat sculptată și aurită. Ea este formată din cinci rânduri de icoane. Pe primul rând (cel mai de jos) sunt patru icoane mai mici: Mântuitorul cu Luca și Cleopa, Maica Domnului cu Elisabeta, Petru salvat din valurile mării și o Minune săvârșită
Mănăstirea Dragomirna () [Corola-website/Science/303885_a_305214]
-
iar pronaosul numai de o fereastră așezată pe partea dreaptă (sud). Ferestrele sunt duble și între ele sunt grilaje metalice. Din pridvor se intră în pronaos pe o ușă dublă, cea din interior fiind foarte masivă. Catapeteasma este din lemn sculptat. În exterior fațadele au la înălțimea de 2/3 un brâu de lemn, deasupra căruia se află pictura pe lemn ocrotită de streașina largă a acoperișului. Cele cinci turle hexagonale sunt așezate cate una pe altar, pe naos și pronaos
Mănăstirea Poiana Mărului () [Corola-website/Science/312496_a_313825]
-
altarul, catapeteasma cu icoanele și pictură au fost avariate și parțial distruse. Resfințirea așezământului de cult s-a săvârșit în 1951 de către Prea Fericitul Părinte Patriarh Justinian și de către Prea Sfințitul episcop Chesarie Păunescu. Între anii 1978-1981, mobilierul din stejar sculptat, după planul marelui arhitect Ion Mincu, inclusiv catapeteasma au prins contur la Paris, în atelierele casei André Dorea. La data de 9 noiembrie 1975, Episcopia Dunării de Jos este ridicată la rangul de Arhiepiscopie, cu titulatura Arhiepiscopia Tomisului și Dunării
Catedrala Sfinții Petru și Pavel din Constanța () [Corola-website/Science/312558_a_313887]
-
în partea stângă jos, sub biserică: ""Sau zugrăvit la leat 1827, iulie 20"". În al treilea tablou este pictat domnitorul Alexandru C. Moruzi, în timpul domniei căruia s-a înființat seminarul. Mobilierul actual al bisericii este confecționat din lemn de stejar sculptat; o parte din mobilierul anterior (catapeteasma, strana domnească și o strană a Maicii Domnului) a fost donat Mănăstirii Miclăușeni. În patrimoniul bisericii se află mai multe obiecte cu valoare de patrimoniu: În jurul bisericii fostei mănăstiri Socola se află un cimitir
Biserica Schimbarea la Față - Socola din Iași () [Corola-website/Science/311981_a_313310]
-
sfințită la 17 septembrie 1995. Biserică a fost terminată în octombrie 1996 fiind o construcție de zid în formă de cruce. Altarul, luminat de câte o fereastră spre nord și spre sud, este separat de naos prin tâmpla de stejar sculptata de meșteri din Humulesti. Naosul este și el luminat de ferestre că și pronaosul de care este despărțit prin stâlpi de beton marginali, cuprinși în ziduri. Pictură în ulei a fost realizată de Adi și Nicoleta Voicu și, pe lângă portretele
Mănăstirea Mălăiești () [Corola-website/Science/311696_a_313025]
-
sunt așezate deasupra pridvorului. Toate sunt luminate de ferestre că și pridvorul, foarte spațios, dar prevăzut a fi modificat în viitor. În acest sens se preconizează construirea unui pridvor deschis, susținut de coloane. Ușa de la intrare, din lemn masiv, este sculptata de meșterul Atomi Gheorghe Constantin din comuna Vânători, județul Neamț. Biserică are hramurile: "Sfanțul Antonie cel Mare", "Sfanțul Mucenic Fanurie" și "Nașterea Sfanțului Ioan Botezătorul" cei trei sfinți fiind reprezentați pe ușă bisericii alături de Sfanțul Ierarh Vasile cel Mare. La
Mănăstirea Mălăiești () [Corola-website/Science/311696_a_313025]
-
cu pridvor cu două niveluri pe vest și absidă a altarului poligonală, în retragere. La interior este de remarcat bolta de secțiune poligonală, pe console (în comparație cu bolțile semicilindrice întâlnite de obicei), iar la exterior sunt pridvoarele cu arcade pe stâlpi sculptați și parapete traforate. Acoperișul, cu streașină dublă, are deasupra pronaosului un turn-clopotniță cu camera clopotelor în consolă, deschisă, cu arcade pe stâlpi și acoperiș înalt, piramidal. Pictura murală are un program iconografic dominat, în naos, de scene din Geneză, iar
Mănăstirea Bârsana () [Corola-website/Science/311707_a_313036]
-
ulei între anii 1861-1876, în stil neobizantin, de schimonahul Vladimir Machidon. Pictura a fost restaurată în 1945 de pictorul Dumitru Simon și apoi refăcută în 2005 în tehnica fresco. Printre obiectele de patrimoniul ale bisericii se află catapetesma din lemn sculptat, cu stâlpi, și Icoana Maicii Domnului cu copilul Iisus de mână, o colecție de cărți de cult în limba română scrise cu litere chirilice tipărite în perioada anilor 1830 - 1865, actul original ce atestă dezgroparea moaștelor Cuviosului Onufrie pe 9
Mănăstirea Sihăstria Voronei () [Corola-website/Science/311210_a_312539]
-
cutremurului din 1716. În 1830 a fost magazin, iar în 1832 scară care duce la terasă a fost distrusă. Palatul devine, după anumite amenajări reședința arhiepiscopului sub colonizarea franceză . Dar Aziza este foarte bogat în decorații murale făcute din marmură sculptata. Acesta dispune de un patio superb împodobit cu fântâni, cu lemn, ceramică. Palatul Dar Mustapha Pacha a fost construit în 1798. O caracteristică specială a acestui palat este faptul că acesta conține o jumatate de milion de peise de faianța
Casbah () [Corola-website/Science/311178_a_312507]
-
pictură murala, păstrată în mare parte până astăzi, sub domnia lui Vlaicu Vodă (1364 - 1377). Arhitectură bisericii este una de tip bizantin, planul bisericii aparținând tipului “cruce greacă înscrisă”, varianta constantinopolitană, încheiată cu trei abside la răsărit. Ancadramentele din piatră sculptata ale ferestrelor datează din secolul al XVII când biserică a fost renovată. Ctitoria Basarabilor de la Curtea de Argeș e de dimensiuni mari: dreptunghiul în care se înscrie conturul exterior al planului său are 14,55x23,50 m, iar înălțimea, măsurată la vârful
Biserica Domnească din Curtea de Argeș () [Corola-website/Science/311235_a_312564]
-
laturi, naosul dreptunghiular iar în continuarea acestuia se află altarul decroșat, compus din trei laturi ce se îmbină în unghiuri drepte. Ușa de intrare cu latura de sus semicirculară, aflată pe partea de sud a bisericii, are un frumos decor sculptat. Acoperișul de șindrilă are deasupra pronaosului un turn cu baza pătrată. Turnul are o galerie cu o balustradă cu motive decorative tăiate în scândură. Galeria este deschisă prin câte două arcade înalte pe fiecare latură. Coiful de o formă aparte
Biserica de lemn din Gersa I () [Corola-website/Science/311332_a_312661]
-
scos bucăți de bârne, pentru a facilita accesul femeilor la slujbă. Trecerea din naos în pronaos se face prin intermediul portalului interior, și acesta frumos decorat. Naosul are o boltă semicirculară, unde se distinge atât grinda centrală, cât și arc-dublorile frumos sculptate și pictate. Iconostasul are trei intrări, ușile împărătești având șase casete pictate cu scena Bunei Vestiri, Arhanghelul Gavriil, precum și cu cei patru Evangheliști. Biserica are o clopotniță deasupra pronaosului, clopotnița având o galerie cu parapet de lemn și un coif
Biserica de lemn din Sic () [Corola-website/Science/312306_a_313635]
-
0,8 m lățime. Bătrânii își amintesc că "„era trepte și te băgai așe ca și-n casă”", cu alte cuvinte biserica avea o intrare în tinda femeilor dinspre miazăzi, printre cei șase stâlpi ai târnațului, prin portalul exterior bogat sculptat. Aceste date sunt confirmate de Leontin Ghergariu care a încadrat biserica între cele cu plan dreptunghiular, cu altar decroșat, terminat cu cinci laturi, și o intrare pe latura de sud printr-un târnaț cu stâlpi de-alungul tindei și naosului. Presupunem
Biserica de lemn din Mal () [Corola-website/Science/312314_a_313643]
-
cătunul Năsal Fânațe. Articolele apărute la începutul anilor '80 au remarcat biserica adusă în incinta mănăstirii în anul 1974 în special din două perspective: prima, de înlocuitoare a vechii biserici de lemn a mănăstirii iar a doua, pentru calitățile decorului sculptat al bisericii. În toate aceste articole sau lucrări este surprinsă doar fragmentar istoria acestei biserici călătoare iar în ceea ce privește momentul edificării ei, aproape fiecare autor are o variantă proprie, fără a se face referiri clare asupra unor documente sau inscripții care
Biserica de lemn din Gostila () [Corola-website/Science/312368_a_313697]
-
face prin partea de vest a bisericii, în axul bisericii. Ușa bisericii, este frumos decorată cu ținte vechi din fier. Biserica femeilor este despărțită de biserica bărbaților printr-un perete de grinzi, prevăzut cu spații petru a facilita accesul portal sculptat și pictat, din păcate pictura este foarte deteriorată. Pronaosul este podit iar naosul este acoperit de o boltă semicilindrică unde putem remarca arc-dubloul decorat cu motivul funiei precum și cu rozete, colorat în roșu, galben și albastru. Meștergrinda întersectează arc-dubloul împărțind
Biserica de lemn din Totoreni () [Corola-website/Science/312402_a_313731]
-
portal interior, frumos decorat cu sculpturi și acesta. În zidul despărțitor s-au practicat obișnuitele orificii prin scoaterea din perete a câtorva grinzi, facilitând astfel accesul femeilor la slujbă. Naosul are o boltă semicirculară, pictată, remarcându-se arc-dubloul, fără ornamente sculptate, doar pictate; aceeași situație întâlnindu-se și la biserica de lemn din Valea Crișului. Sunt pictați cei patru evangheliști pe bolta bisericii. Corul, este decorat cu o pictură ce îl reprezintă pe Sfântul Prooroc Ilie. Iconostasul, este împodobit cu picturi
Biserica de lemn din Bucea () [Corola-website/Science/312403_a_313732]
-
reamenajat pe direcția nord-vest, la o distanță de 5-6 m. de absida noului lăcaș religios. Noua biserică are forma unei cruci, fiind compartimentata cu altar, naos, pronaos și pridvor închis, iar catapeteasma a fost confecționata din lemn masiv de stejar sculptata. Fațadele exterioare a lăcașului religios sunt tencuite și vopsite foarte simplu în culoarea albă. Pictură interioară a fost realizată în anul 1990, în tehnică de frescă de către pictorii Radu și Alexandra Jitaru Concomitent au mai fost construite o serie de
Mănăstirea Feredeu () [Corola-website/Science/312439_a_313768]
-
reședința principelui minor, Ioan Sigismund și a mamei sale, regina Isabela. În aceasta perioadă ea este întărită și înfrumusețată în stilul Renașterii, totodată adăugându-i-se bastioanele externe. În curtea interioară se văd până azi unele profile de piatră artistic sculptate, de la apartamentele princiare situate la etaj. Turcii au ocupat cetatea în anul 1552, după asedii repetate, iar în 1595 a fost recucerită de către Borbély György - căpitanul lui Ștefan Bathori - ajungând în custodia domnitorilor din Ardeal. Moise Secuiul - conducătorul luptei de
Cetatea Șoimoș () [Corola-website/Science/312428_a_313757]
-
Nicolae Bălcescu din cartierul Elisabetin, piață care în perioada interbelică a purtat denumirea de Piața Lahovary. A fost construită în stil neogotic, ce amintește de biserica Votivkirche din Viena după planurile arhitectului Karl Salkovics. Biserica are vitralii și cinci altare sculptate, opera sculptorului Ferdinand Stuflesser. Dimensiunile bisericii sunt: 52 m lungime și 22 m lățime. Biserica are patru turnuri, din care două turle cu o înălțime de 57 de metri.
Biserica Romano-Catolică din Elisabetin, Timișoara () [Corola-website/Science/312831_a_314160]