100,996 matches
-
din cale-afară de plăcut omului. Bagi nasul, aspiri parfumul neasemuit, ți se încălzește sufletul. Vrei să te bucuri în continuare de farmecul lui, tragi încă o dată pe nări, însă deja mirosul s-a pierdut. Doar atît a fost - un semnal scurt, parcă anume pentru tine, la dezmorțirea primăverii într-o clipă norocoasă... Cum aș scrie fără ochelari, bazîndu-mă doar pe iscusința mîinii, ca într-o noapte a văzului - ci mintea își urmează drumul, mîna poartă condeiul abstract pe hîrtie, sub ceața
Poezie by Ion Lazu () [Corola-journal/Imaginative/9722_a_11047]
-
Disperarea ne face să încercăm imposibilul, să forțăm limitele, să vrem, să încercăm reabilitarea inteligenței, vocației, talentului deturnate de o Istorie mașteră. Și atunci... Poate de aceea scriu și vreau - din ce vanitate (sau disperare) a vârstei? - să public asemenea scurte și neînsemnate texte. Băjenarii Băjenar, băjenari s.m. Persoană care își părăsea vremelnic casa, provincia sau patria din pricina invaziilor dușmane, a persecuțiilor politice sau a asupririi. / Var.: bejănar, bejenar s.m./ Definiție din DEX, 1984. Așadar, în 1984 băjenarul nu mai exista
Din Carnetul unui Pierde-Țară by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/9731_a_11056]
-
Marian Victor Buciu Într-o atitudine modernă, în primul și singurul său volum de proză scurtă, După-amiază neliniștită, 1967, pregătind o scurtă serie de romane dificile, Aurel Dragoș Munteanu (1942-2005) complică până la ambiguitate și inautentificare modalitățile structurante și stilistice de observație aplicată la existența comună. Prozatorul era și - mai ales - avea să devină un eseist și
Proza lui Aurel Dragoș Munteanu by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Imaginative/9724_a_11049]
-
Marian Victor Buciu Într-o atitudine modernă, în primul și singurul său volum de proză scurtă, După-amiază neliniștită, 1967, pregătind o scurtă serie de romane dificile, Aurel Dragoș Munteanu (1942-2005) complică până la ambiguitate și inautentificare modalitățile structurante și stilistice de observație aplicată la existența comună. Prozatorul era și - mai ales - avea să devină un eseist și un critic informat. Dar și epatant
Proza lui Aurel Dragoș Munteanu by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Imaginative/9724_a_11049]
-
în eseul critic, așa ceva s-ar putea imagina. Dar în nici un caz la modul "cantitativ", ci tot compact - ca Al. Călinescu el însuși, ca Matei Călinescu în Fragmentarium, ca Mircea Martin, ca N. Manolescu în seria de Teme... Viitoarea mea Scurtă istorie a poeziei române, care va exista în cinci-șase ani, nu va depăși 350 de pagini, la fel ca Împotrivirea la uitare (despre prozatori, critici, dramaturgi), care nu va trece de 300 pagini. Foarte mult m-a mișcat chemarea telefonică
Desprinderea de Paris by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/9591_a_10916]
-
cuminte, că ești bun... cânți, no... lucri... șRodicaț: Mai zî! Mai zî! șBabaț: Bine... cuminte și bun... bună, Rodica... Când îi mândru, când îi cald, se îmbracă, cum... Ca fimeile... ca fetele... Ca domnișoară, cum să zâc? șRodicaț: Cu fuste scurte... șBabaț: Da... cum se îmbracă, da^ în câte feluri se îmbracă... Și cu fuste scurte, și cu lungi... și cu pantaloni... și... șRodicaț: Dar a fost foarte gelos, persoana respectivă, pe mine... Eu umblam tot timpul elegantă, cum se cerea
Rodica e băiat bun by Marian Ilea () [Corola-journal/Imaginative/9685_a_11010]
-
și bun... bună, Rodica... Când îi mândru, când îi cald, se îmbracă, cum... Ca fimeile... ca fetele... Ca domnișoară, cum să zâc? șRodicaț: Cu fuste scurte... șBabaț: Da... cum se îmbracă, da^ în câte feluri se îmbracă... Și cu fuste scurte, și cu lungi... și cu pantaloni... și... șRodicaț: Dar a fost foarte gelos, persoana respectivă, pe mine... Eu umblam tot timpul elegantă, cum se cerea să mă duc la lucru... Și eu aveam foarte mulți prieteni, între care el mi-
Rodica e băiat bun by Marian Ilea () [Corola-journal/Imaginative/9685_a_11010]
-
și mi-a zis că-i din partea lu^ băiatu^ respectiv. Eu nu sunt genul de persoană care să zic nu, să nu accept un suc sau o cafea sau ceva... Deci, am zis mulțumesc, și dintre... după cât timp, după foarte scurt timp, m-au invitat la ei la masă. Zice: Facem cunoștință... Zic: Da, zic, mă cheamă Rodica... Pe mine, zice, mă cheamă Alin... îmi zicea el... Zice: îmi pare bine de cunoștință... După care l-am adus acasă la mine
Rodica e băiat bun by Marian Ilea () [Corola-journal/Imaginative/9685_a_11010]
-
zi m-am trezit - fără să mă trezesc cu totul - cu scrisoarea, cam agramată și în termeni deosebit de confuzi, anunțându-mă că Partidul și Guvernul inventaseră încă o nouă lege în baza căreia, printre mulți alții, eram pus pe liber. Scurt și înfipt. În fine, în chip de încheiere civilizată - de fapt, doar cu ipocrizie bine calculată -, cu oarecare mulțumiri pentru contribuția avută până atunci. Imixtiunea brutală a lumii reale în universul nostru fantast și fericit a fost un duș rece
Îmi amintesc de Betina by Damian Necula () [Corola-journal/Imaginative/9613_a_10938]
-
despre el. Sau aproape totul. Eventual, îmi lipsesc doar câteva piese, pentru ca puzzle-ul să fie întreg. A ridicat privirea spre mine senin, invitându-mă să-l întreb, gata să-mi satisfacă orice curiozitate. El a zis doar atât: Ce scurtă e călătoria asta prin lume, ce ușor și ce repede se deteriorează mecanismul omenesc, ce repede se strică, se trece (mi-aduc aminte exact, m-a izbit folosirea verbului "se deteriorează", care în reprezentarea lui apropia organismul uman de un
Măștile by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Imaginative/9337_a_10662]
-
Poeme elvețiene Scrisoare din Negreni Azi fiind ziua mea de naștere, am fost la mormintele părinților mei. Colina ce le veghează mi-a șoptit întîia floare. V-o dăruiesc să vă vestească primăvara. Acea luminoasă tristețe a fost alungată în scurt timp de vechile întrebări: la ce bun viața cînd ea e un lanț de încercări, cum ai putea dobîndi curajul pentru grăbirea finalului etc... Dintr-o dată totul a devenit insuportabil. Am strigat poezia. Cu unghiile și cu dinții am tras
Poezie by Minerva Chira () [Corola-journal/Imaginative/9853_a_11178]
-
dublura afectivă a unui om, o copie mentală, un fel de clonă îmbunătățită, un substitut imaginar al unei dorințe reale, proiecția în imaginația celuilalt. El însuși, Gelu Ravac, va constata că este invenția studentei Olga, care-i va deveni, pentru scurtă vreme, soție. Aceste ficțiuni se multiplică nu numai în Vladia, ci și în afara ei. Până la urmă, fiecare dintre noi suntem ficțiunea celuilalt, fără să știm că suntem personaje într-un joc de ficțiuni. E ca în Invenția lui Morel de
Secretele savante by Ion Simuț () [Corola-journal/Imaginative/9993_a_11318]
-
îl făcea, el îl controla, ca să fie bine pentru toată lumea. Pe tata nu-l vedeam pe-acasă. Venea de regulă seara, când se așeza în fața telefonului, cerând centralei să-i facă legătura cu câțiva angrosiști din Bazargic sau Constanța. Discuții scurte, protocolare, despre ei, neveste și copii, despre vreme, după care, invariabil, urma lista afacerilor convenite peste zi. Făcea marketing fără să știe. Cunoștea pe dinafară ce mărfuri lipsesc în țara asta, unde există surplusuri, înregistra și făcea comenzi, lăsând apoi
Dimineața amurgului by Niculae Gheran () [Corola-journal/Imaginative/9753_a_11078]
-
Israel. Eseistă, prozatoare și traducătoare, Gina Sebastian Alcalay a publicat volumele: Poate mâine (roman, Tel Aviv, 1994), Cei de dincolo (eseuri, Tel Aviv, 1996), Pe urmele altora (eseuri, Cartea Românească, 1997), Peregrinări (nuvele, Tel Aviv, 1997), Singurătatea alergătorului de cursă scurtă (roman, Albatros, 2003), înainte de a fi prea târziu (articole și eseuri, Hasefer, 2006). Povestirea pe care o publicăm alăturat face parte dintr-un volum în pregătire. Cu prilejul frumoasei aniversări îi urăm d-nei Gina Sebastian Alcalay multă sănătate și activitate
Răzbunarea porumbiței by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Imaginative/9841_a_11166]
-
de către bătrîna doamnă. Imprudentă, aceasta se apucase într-o zi să curețe de moloz - fără a îmbrăca mănușile de rigoare - o nișă din colțul cel mai îndepărtat al bucătăriei, dînd spre un zid unde se aciuiaseră cîndva niște porumbei. La scurt timp după aceea, vîrstnica necugetată constatase cu uimire amestecată cu groază, că deși nu avusese pînă atunci nici un fel de probleme cu ochii, nu mai putea să-i țină deschiși la nici o oră din zi sau din noapte. Practic, pleoapele
Răzbunarea porumbiței by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Imaginative/9841_a_11166]
-
neînsoțită și se pornea să ciocănească pur și simplu cu o putere diavolească în jaluzelele pe jumătate închise, în încercarea netoată de a-și face drum printre ele pînă în interiorul balconului. O alungam, desigur, dar nu se lăsa, reapărea la scurt timp după aceea, hipertrofiată, țanțoșă și mustind de ură; văzînd-o, nici nu-mi venea a crede că această creatură proastă și încăpățînată, sigură că își va afla puiul exact în locul în care îl lăsase, nu era decît o femelă care
Răzbunarea porumbiței by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Imaginative/9841_a_11166]
-
pe jos în salon, aproape în nesimțire. Cu chiu cu vai a reușit să articuleze cîteva cuvinte. Păsările, păsările, am deslușit pînă la urmă bolboreasla ei. Iar mai tîrziu am constatat cu groază că nu-și putea deslipi pleoapele. La scurt timp după aceea, fantoma înaripată a creaturii, gigantică, grotescă, lividă, cu ceva din aerul înfricoșător al Comandorului, m-a vizitat din nou. Cine ucide inocența trebuie să piară", s-a gîngăvit ea. Pînă la a treia generație a părinților păcătoși
Răzbunarea porumbiței by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Imaginative/9841_a_11166]
-
puteau fi cuantificabile. Gândurile erau Îmbrăcate În Cuvinte, care deveneau Creații. Pentru că, tot ce ne-a lăsat Artur Silveștri, face parte din patrimoniul României literare tainice. Mulțumesc Cerului că am avut această nesperata șansă de a fi Îndrumata În foarte scurtă și neiertătoare vreme cu vorbe care au avut asupra mea efecte benefice și stimulatoare de a nu precupeți nici o clipă pe fleacuri cotidiene perene. Și câți dintre scriitori de azi Își mai Încep mesajele cu semnificația sacra a zilei respective
Artur Silvestri s-a reîntors Acasă. In: Editura Destine Literare by Daniela Gifu () [Corola-journal/Science/76_a_310]
-
fizică” „Eu sunt IONESCU, maistrul de practică tehnologică” Lista cuprinde o parte din profesorii din toți cei patru ani de liceu. Au fost mult mai mulți dar nu Îmi amintesc numele lor. Fie mi-au fost pentru o perioadă mai scurtă profesori, fie nu au reușit să Îmi rămână În memorie. Asta a fost viața de elev de liceu. Cu „bune” și „rele”. Bune: cele două săptămâni de practică agricolă la Începutul fiecărui an, care ne-a ajutat să ne cunoaștem
La multi ani,prietene Mircea. In: Editura Destine Literare by Valentin Florin Luca () [Corola-journal/Science/76_a_322]
-
constantă, duel necurmat cu excrescențele rebele, cu vlăstarii, cu întrepătrunderile anapoda de vrejuri și crengi, cu lipsa de noimă a creșterii naturale. Era și el acolo: ședea pe o cracă, scund, gras, pătrățos, pipăindu-și lavaliera înfoiată de sub bărbuța tunsă scurt, deja cărunție. Nu mai putea coborî din copac. Își tot lărgise proiectul, se tot cățărase; o viață nu-i ajunsese pentru a delimita un anume perimetru controlabil și acum gâfâia agresat, fără vizibilitate, într-un punct al creației sale, într-
Index la ultimele însemnîri ale lui Mateiu Caragiale by Ion Iovan () [Corola-journal/Imaginative/9997_a_11322]
-
care atârnă până la genunchi; contele nu se sfiiește să-și expună fizicul, deloc prezentabil, iese în față masiv, indiferent, ba chiar cu un strop de cochetărie. Numai că totul la el e butucănos, toate prelungirile trunchiului și ieșiturile capului sunt scurte, groase - parcă și-a alcătuit singur ființa în bătaia de joc a spiritului său ludic." Așadar, aruncat pe meleagurile Sileziei natale, stilatul senior de Hoditz se pornește cu metodă să transforme un întreg ținut păduros într-o grădină. Avea convingerea
Index la ultimele însemnîri ale lui Mateiu Caragiale by Ion Iovan () [Corola-journal/Imaginative/9997_a_11322]
-
că ea ar lumina labirintul. Dar cine ar putea delimita discreditarea de culpă, plastografia de autenticitate, impostura de corectitudine? Pe alte meridiane se petrec lucruri similare. Medicul și stomatologul lui Eliade din America, doctorul Alexandru Ronnet ne-a lăsat un scurt text tipărit despre fostul său pacient. Printre altele, ne relatează despre un agent al Securității românești, Ilie Olteanu, care urmărea activitatea și deplasările lui Eliade, fiind stipendiat de ambasada română din America. "în același timp informa F.B.I.-ul din Detroit
În preajma Centenarului Mircea Eliade - Rectificări necesare by Mircea Handoca () [Corola-journal/Imaginative/9946_a_11271]
-
ușurând decizia privind alegerea tipului de mentenanță, alegerea unui aparat sau recondiționarea unuia vechi; să se supravegheze natura defectărilor, frecvența și cauzele lor; să se urmărească contractele de mentenanță, costurile, scadențele și facturile; elaborarea unor planuri de investiții pe termen scurt și lung; asigurarea securității utilizatorului și pacientului prin gestiunea fișelor privitoare la vigilența tehnologică; reducerea sarcinilor administrative; îmbunătățirea comunicării între departamente. În concluzie, un astfel de software devine indispensabil unei mentenanțe bine organizate și eficiente. Sistemul este realizat în Visual
GMAC ? GESTIUNEA MENTENAN?EI ASISTAT? DE CALCULATOR by GABRIELA VOICU () [Corola-journal/Science/84112_a_85437]
-
în științe dar accentuează și imensă să bunătate și omenie. După Jonathan Z. Smith, colegul lui Eliade, care, desi evreu, îi respectă memoria și opera, acesta a fost cel mai impresionant serviciu memorial la care a participat vreodată. Urmează o scurtă incursiune în mistica Indie, unde Eliade a aprofundat Yoga, civilizația indiană, importanța fenomenului religios, dar a avut și o aventură amoroasă care mai tarziu va fi baza marelui sau succes literar în România, românul Maitreyi. Peliculă ne ofera apoi fotografii
Mircea Eliade,Destinul și Opera pe Ecran. In: Editura Destine Literare by Francisc Dworschack () [Corola-journal/Science/76_a_294]
-
Eliade a făcut-o mai rezonabilă și nu a acceptat conceptul inconștientului colectiv al acestuia. Convorbirile reluate cu Jerald Brauer, prieten și bun cunoscător al vieții lui Eliade la Chicago, redau pe larg cine a fost el. Reproducem numai acest scurt fragment. “Lui Eliade i s-a oferit catedră “Schweitzer Chair” la New York (1965) cu un salariu de 100.000 dolari, mai mult decât dublul celui primit la Chicago, plus multe alte avantajii materiale dar și posibilități superioare de lucru
Mircea Eliade,Destinul și Opera pe Ecran. In: Editura Destine Literare by Francisc Dworschack () [Corola-journal/Science/76_a_294]