1,304 matches
-
500 și 600 mm/an. Vântul bate din direcția est cu viteza medie de 4,0 m/sec și din nord-est cu viteza medie de 4,3 m/sec. Au fost înregistrate valori maxime în noiembrie 1979 de 40 m/sec. Frecvența vânturilor este de 4,5-5%. Hidrografia este reprezentată de ape curgătoare și lacuri. Hidrografia zonei orașului Balș este relativ săracă, evidențiindu-se ca și principal curs de apă râul Olteț cu o direcție de curgere N-V spre S.
Balș () [Corola-website/Science/297000_a_298329]
-
Drobeta cunoscand în timpul acestuia ultima perioadă înfloritoare a istoriei sale antice. Sub Împăratul Iustinan, Castrul Drobetei a fost denumit vremelnic cu numele de "Theodora" (dupa numele soției lui). Distrugerea Castrului antic de la Drobeta a survenit, aproximativ, în prima jumătate a sec. al V-lea și trebuie pusă pe seama hunilor, ocazie cu care denumirea Drobeta a fost abandonată. Monedele majoritare descoperite în urma săpăturilor arheologice, atestă că în momentul distrugerii Castrului antic, sunt datate în timpul împăratului Arcadius. În ciuda acestui fapt, ulterior o nouă
Drobeta-Turnu Severin () [Corola-website/Science/296950_a_298279]
-
pe cursul superior al râului Mureș, fiind încadrată de M-ții Călimani, M-ții Giurgeului și M-ții Gurghiului. La o altitudine de 650 m, în imediata apropiere a orașului este situat izvorul "Bradul", cu un debit de 10 l/sec., având o temperatură de 27,5 °C. Apa acestui izvor este captată într-un bazin, fiind de fapt o piscină cu apă limpede. Al doilea izvor este situat aproape de centrul orașului, în apropierea gării. Izvorul este captat într-un ștrand
Toplița () [Corola-website/Science/297025_a_298354]
-
piscină cu apă limpede. Al doilea izvor este situat aproape de centrul orașului, în apropierea gării. Izvorul este captat într-un ștrand, având aceeași compoziție cu a izvorului "Bradul", cu o temperatură de 25 °C și un debit de 8 l/sec. Conform coordonatelor istoricului Ptolemeu, în arealul orașului ar fi existat o cetate dacică, "Sangidava", nedescoperită pe teren. În secolul XIII în zonă au început să se stabilească familii de secui. Prima menționare documentară a localității datează din 1567. A fost
Toplița () [Corola-website/Science/297025_a_298354]
-
Boulogne. Expediția își continuă drumul, iar Ierusalimul este cucerit în 1099. În urma acestei expediții se pun bazele în Orient unui sistem de state latine: Regatul Ierusalimului, Comitatul de Edessa și Tripoli și Principatul Antiohiei. Abia în a doua jumătate a sec. XII, Manuel Comnenul avea să intre triumfător în Antiohia. Si bizantinii au avut de câștigat de pe urma celei de-a doua expediției, deoarece probleme cauzate de cruciați turcilor le-a permis grecilor să ocupe malul vestic al Asiei Mici, precum și cel
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
cehi catolici și aparțineau familiilor Ungar, Tibois și Dubois. Cei peste 200 de țgani așezați în partea de V a satului, Pe Țigănie, sunt urmași ai spălătorilor de aur veniți în aceste locuri din Oltenia în a doua jumătate a sec. al XVIII-lea, în timpul împărătesei Maria Tereza. În Eftimie Murgu predomina tipul de oameni “alpini-dinaric” și “mediteranean”. În localitate predominantă, în proporție de pește 97%, este limba română, limba strămoșeasca, iar restul de 3% este format de limbă rromă. În
Comuna Eftimie Murgu, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301082_a_302411]
-
piese de aur, din epoca târzie a bronzului, descoperit în anul 1964, pe islazul satului și care se află la Muzeul de Istorie din București, în sala "Tezaur". În cartierul Valea Tatei s-au găsit urme ale unei așezări din sec. I-IV peste care este suprapusa altă protoromâna din sec. VI-X. Peste acestea, s-a format o așezare rurală în sec. XI, din care s-a dezvoltat satul medieval. Prima atestare documentara scrisă a satului datează din anul 1774
Dealu Frumos, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301166_a_302495]
-
Legea 2 din 16 februarie 1968. Locuitorii acestui sat sunt în proporție de 100% de naționalitate română.Conform recensământului populației făcut în martie 2002 În zonă, localitatea mai este numită și Ursoaia. Diplomă cavalerilor ioaniți menționează pentru prima jumătate a sec. al XIII-lea existența "Țării lui Seneslau", situată la răsărit de Olt și care cuprindea, cu siguranta, cea mai mare parte a județului Dâmbovița. În momentul constituirii statului feudal Țară Românească se remarcă, atât documentar, cât și arheologic, o intensă
Speriețeni, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301190_a_302519]
-
străjuiește șesul Prutului și a Jijiei. Bătrânii spun că primii locuitori ai acestui sat au fost robi boierești. Despre începutul bisericii cu hramul Sfanțului Mucenic Dimitrie din acest sat, nu se cunosc date precise. Probabil prima biserică datează de pe la sfarsitul sec. XVIII. Conform documentelor găsite în arhiva Mitropoliei, biserica din Coadă Stâncii a fost construită cam pe la anul 1830. Această bisericuța și-a luat ființă dintr-un mic schit așezat în mijlocul pădurii Coadă Stâncii. Acest schit a fost clădit de călugării
Coada Stâncii, Iași () [Corola-website/Science/301267_a_302596]
-
în medie), iar cele mai mici în lunile februarie - martie (20 - 25 ml/m, în medie). Vânturile sunt neregulate, bătând frecvent dinspre nord-vest, nord, sud-est și vest. Uneori suflă crivățul, mai ales iarna, cu viteze ce ating 30 - 35 m/sec., aducând zăpadă, furtuni de zăpadă și ger, și sporadic vara, aducând un aer fierbinte și uscat din răsărit. Rețeaua hidrografică din zonă este alcătuită din râul Bahlui, pârâul Bahluieț și pârâul Budăi. Regimul hidrografic al acestor cursuri de apă se
Budăi, Iași () [Corola-website/Science/301263_a_302592]
-
din nord - vest . Frecvența maximă a vântului din direcția sud - est este în luna noiembrie iar în luna iulie este minimă. În iulie frecvența mai mare o are vântul din direcția nord-vest . Viteza medie a vântului este de 3 m/sec. În luna noiembrie, în celelalte luni fiind cuprinsă între 1,8-2,7 m/sec. Din datele existente în arhivele primăriei comunei Nădrag reies următoarele: cantitatea medie anuală pe perioada 1896-1915 și 1921-1955 este de circa 924 l/mp. Fiind mai
Comuna Nădrag, Timiș () [Corola-website/Science/301380_a_302709]
-
noiembrie iar în luna iulie este minimă. În iulie frecvența mai mare o are vântul din direcția nord-vest . Viteza medie a vântului este de 3 m/sec. În luna noiembrie, în celelalte luni fiind cuprinsă între 1,8-2,7 m/sec. Din datele existente în arhivele primăriei comunei Nădrag reies următoarele: cantitatea medie anuală pe perioada 1896-1915 și 1921-1955 este de circa 924 l/mp. Fiind mai mică cu circa 22 mm decât cea înregistrată la stația meteo Rusca Montană și
Comuna Nădrag, Timiș () [Corola-website/Science/301380_a_302709]
-
satul MOSCHNITZ cu 50 de case, ceea ce înseamna că, spre sfârșitul ocupației turcești era o așezare bine populată. 1718 - Ca urmare a cuceririi Banatuluide austrieci, Moschnitz ajunge proprietatea curții habsburgice, situația care se va menține până în a doua jumătate a sec. XVIII. 1723 - Pe harta Banatului-Timișan întocmită sub guvernământul lui FLORIMUND MERCY, satul Moschnitz figurează în districtul Timișoara cu simbolul de "sat locuit". 1743 - Conscripția camerală amintește Moschnitz, în localitățile din districtul Timișoara. Se specifică faptul că este sat locuit de
Moșnița Veche, Timiș () [Corola-website/Science/301378_a_302707]
-
se petrece in viata de zi cu zi a țarii."(Nicolae Manolescu) Dicționarul "Dictionary.com's 21st Century Lexicon" definește societatea civilă că Conceptul de societate civilă a luat varii forme de-a lungul timpului. El a apărut la sfarsitul sec. XVIII și începutul sec. XIX, cănd teoreticienii filozofiei și ai politicii au început să facă o distincție între stat și restul societății, ca urmare a transformării societății medievale (strict ierarhice) în cea modernă (de indivizi liberi, reglementată de aparatul statului
Societate civilă () [Corola-website/Science/300129_a_301458]
-
Impune de asemeni funcționarea silențioasă a aparaturii de filmare, magnetofoanelor, construire de decoruri cu anumite caracteristici acustice. O importantă condiție este ca aparatul de filmat și magnetofonul să funcționeze sincron, cu viteza corespunzătoare frecvenței normale de filmare de 24 imag/sec. La acest tip filmare pentru a permite punerea în sincron a imaginii cu sunetul aferent acesteia, se folosește un dispozitiv denumit ""clachetă"". Acesta este un blat de lemn dreptunghiular care la partea inferioară are o bagheta de lemn mobilă; aceasta
Procesul de producție al unui film () [Corola-website/Science/300196_a_301525]
-
a reprezentării mitului sub forma unui citat adus în slujba înscenărilor moralizatoare, așa ca în programul picturilor lui Giovanni Battista Tiepolo din salonul palatului venețian Sandi (1724/25), care ilustrează „Puterea elocinței”. Începând cu cea de-a doua jumătate a sec. XVI, tema iubirii lui Orfeu pentru Euridice devine pentru Școala din Fontainebleau galantă, după cum se observă la Niccolo dell' Abbate („Orfeu și Euridice”, 188 x 237 cm, National Gallery, Londra ), unde peisajul joacă deja rolul important pe care îl va
Orfeu () [Corola-website/Science/300204_a_301533]
-
clar la unele din ele. Durerea apare datorită stimulării unor receptori specializați (nociceptori), si/sau fibrelor nervoase aferente.Nociceptorii pot fi clasificați astfel: Durerea lentă , mediata de fibrele C(nemielinizate) transmit semnale nervoase cu o rată de 0,5-2 metri/sec, fiind o durere pulsatorie, arzătoare și pulsatorie.Este cazul durerii provocate de substanțele chimice. Percepția durerii are loc atunci cînd nociceptorii șunt stimulați și transmit semnale către neuronii senzitivi din măduva spinării. Acești neuroni eliberează glutamat, un excitant major al
Analgezic () [Corola-website/Science/301529_a_302858]
-
că sunt aproape imposibil de cucerit datorită faptului că sciții se repliau foarte bine și atacau pe neașteptate. Mormintele căpeteniilor puteau avea chiar și 20 de metri, iar tot ansamblul funerar se numea kurgan (gorgan). În a doua jumătate a sec. VI î.Hr. puterea sciților a devenit un pericol pentru Imperiul Persan. Regele Darius I a fost nevoit să organizeze o expediție împotriva lor în anii 514—512 î.Hr. Se presupune că Darius urmărea să consolideze stăpânirea persană în Balcani, în vederea
Sciți () [Corola-website/Science/301535_a_302864]
-
locuitori, în 1897 - 899, în 1960 - 2077, în 1965 - 2135, în 1970 - 2473, în 1975 - 2624, în 1980 scădea la 2512, iar în 1984 erau 2556 de locuitori. Ocupația lor era pomicultura, creșterea animalelor, iar în a doua parte a sec. XX munca în industrie. În perioada anilor 1970-1990, mulți locuitori au fost angajați în industria județului Prahova. Dotarea infrastructurală a zonei este reprezentată prin: alimentare cu energie electrică pe 100% din spațiu, apă potabilă pe 80%, drum asfaltat pe 43
Comuna Ștefești, Prahova () [Corola-website/Science/301738_a_303067]
-
pe la anul 1470 iobagii români apartinatori de domeniul Sinteu, aflat sub stăpânirea familiei Bánffi de Losonc, au defrișat câteva hectare de pădure și au înființat un sat nou, Wybrathka. Prin urmare, cu siguranta satul Bratca datează din prima jumătate a sec. XV. Această așezare a fost dintotdeauna un sat românesc. Dintr-un recensământ făcut în anul 1552 rezultă că aici era un sătuc cuprinzând trei porți proprietate a familiei Dragffi. La 1604 turcii cuceresc orașul Oradea și se întind pe valea
Bratca, Bihor () [Corola-website/Science/300848_a_302177]
-
cu caracter local, depresionar. Media multianuală este de 9,2° C, maxima înregistrată în 9 iulie 1968 fiind de 35°C ,iar minima în23 februarie 1983 de -22,3°C. Viteza medie multianuală a vântului este de 4,1 m/sec. Cantitatea medie anuală de precipitații este de cca 650-700mm(mai abundente primăvara și toamna).( după stația meteo Borod și monografia județului Bihor) Primele atestări documentare privind învățământul din satul Borod, datează de la mijlocul secolului al XVIII-lea, când pe lângă Biserica
Borod, Bihor () [Corola-website/Science/300847_a_302176]
-
1623). Istoricul Liviu Borcea avansa ideea ca numele de Bánlaka ("Satul Banului") ar proveni de la faptul ca aici ar fi avut resedinta Ioan, ban de Severin, cel care a primit din partea regelui Ungariei cateva sate de pe Crisul Repede pe la sfarsitul sec. XIV. Satul apare cu două denumiri: Banlaca și Bălnaca. Sub denumirea de Bȧnlaka apare în istoriografia maghiară știut fiind că aceasta preia toponimia românească în transcriere ortografică maghiară. Pentru filiera românească a numelui de Banlaca pledează forma de Banlus, care
Bălnaca, Bihor () [Corola-website/Science/300844_a_302173]
-
8 germani, 5 ucrainieni și țigani. La recensământul din 1900 satul avea 846 de locuitori, dintre care: 657 români, 183 maghiari, iar 6 nu au dorit să-și declare etnia. „"Biserica reformată din Șieu-Odorhei, datând din a doua jumătate a sec. XIII, este o biserică-sală, construită sub semnul influenței cisterciene în care se renunță la sanctuarul cu absidă semicirculară - tipic romanică - fiind preferat sanctuarul pătrat, boltit în cruce pe ogive. Sistemului de boltire i se asociază, ca elemente caracteristice, capitelele cu
Șieu-Odorhei, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300893_a_302222]
-
cu sensul de Friedensfinder. În 1765, satul a fost parțial militarizat și a făcut parte din Compania a IX-a de graniță a Regimentului I de Graniță de la Orlat până în 1851 când a fost desființat. Până în a doua jumătate a sec. al XVIII-lea, secol în debutul căruia Principatul Transilvaniei (cârmuit până acum de către principi maghiari de confesiune calvină) a trecut în stăpânirea Imperiului Habsburgic catolic, românii ardeleni din Dejani au fost, ca toți românii, creștini ortodocși. Nici nu putea fi
Dejani, Brașov () [Corola-website/Science/300940_a_302269]
-
austriac(sec.XVIII), dar și în cea de conservare a ființei românești, rolul Munteniei cu domnii și vlădicii ei, a fost deosebit de important. Acțiunile prozelitiste calvine printre românii ortodocși, patronate de către cârmuitorii maghiari ai Ardealului în a doua jumătate a sec. al XVII-lea, dăduseră greș, românii rămânând ce-au fost. O salbă de peste 30 de schituri și de mănăstiri ortodoxe încingea pe interior poalele Munților Făgăraș, păzind cu străjnicie, în comuniune cu credincioșii din sate, străvechea lege românească. Zorii lui
Dejani, Brașov () [Corola-website/Science/300940_a_302269]