1,161 matches
-
guverneze singur. Avea de întîmpinat, firește, enorme greutăți. Țara e slăbită și sărăcită de luptele partidelor și anarhia democratică; slăbită și sărăcită de război, de nesfârșite greve și acte de sabotaj. Curând izbucnesc epidemii de tifos exantematic și gripă, care seceră mii de vieți. Se aude de dezastrul corpului expediționar portughez în Flandra, decimat de ofensiva germană din 9 aprilie 1918. Sidonio Paes își păstrează totuși marea lui fervoare; vizitează spitalele de exantematici, în timp ce chiar familiile bolnavilor nu aveau curajul să
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
am văzut Tare cu drag te-am avut, Și nu pot să te zăuit. Că eu și noaptea gândesc, După tine mă topesc. Că mă duc la strâns de fân Cu doruțul tău în sân Și m-am dus la secerat Dorul tău nu L-am uitat. 18 Dragostele săracele, Dragostele nu se fac Nici din mere nici din pere, 140 {EminescuOpVI 141} Ci din buze subțirele Și din deget cu inele, Da și din piept cu mărgele. Dragostele nu-s
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
Și gândești că-i bivoliță. 181 {EminescuOpVI 182} 126 Ce hazna-i să trag a casă Că n-am nevastă frumoasă, Strâng în brațe o mocineață Și sărut un sloi de ghiață. 127 Până fusei la maica Nici săpai, nici secerai, Nici torsei, nici pusei pânză, Ci numai zisei în frunză; Dar dacă mă-nstrăinai Și săpai și secerai Și torsei și pusei pânză Și-o lăsai dracului frunză. Până fusei la maica Mâncai pîne de secară, Cernută prin sită rară
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
am nevastă frumoasă, Strâng în brațe o mocineață Și sărut un sloi de ghiață. 127 Până fusei la maica Nici săpai, nici secerai, Nici torsei, nici pusei pânză, Ci numai zisei în frunză; Dar dacă mă-nstrăinai Și săpai și secerai Și torsei și pusei pânză Și-o lăsai dracului frunză. Până fusei la maica Mâncai pîne de secară, Cernută prin sită rară Și-o mâncai râzând pe-afară; Dar dacă mă măritai Mâncai pîne de grâu mândru, Cernută prin sită
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
rob la Turci; Și încă să te mai duci, Unde-i toaca de tămîe Și clopotul de - alămîe; Și încă să te mai duci Pân ce-i da de plug de cuci, Și cucoarele mâind Și cocostârcii grăpând, Ciocârlanii semănând, Păsărele secerând. Dumnezeu te - nvrednicească Cu căruță calicească, Să vii și la casa mea Să te miluesc și eu: 204 {EminescuOpVI 205} C-o mânuță de tărâță, De-asupra un cărbunaș - Să știi a iubi să lași. 168 Las-să zacă arză-l
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
sărăcia. Cine m-au făcut catană Să nu-și deie de pomană, Cine ne-au făcut husari Să nu-și deie sărindari. 202 Frunză verde de orez, Vino. maică, de mă vezi, Cât grîele îs mai verzi. Grîele s-or secera Și noi ne vom depărta. Frunză verde fir de orz, Cine-o stârnit hai la sorți, Putrezi-i-ar carnea-n gros Și picioarele-n butuci. 203 Frunză verde siminoc, Tot orașu-i cu noroc Numai Plevna stă în foc; Osman
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
De mi-s negru și uscat, Mândrele m-or cumpenit De mi-s negru și pălit; Dar și eu le-oi cumpăta Toată noapte-or legăna; Când altele-or me la joc Vor pune ciupa la foc, Când altele-or secera Ele-or plânge, -or legăna. 275 De nimica nu mă tem Numai de bâta de lemn; Nu mă tem nici de aceea Că i-oi face porunca Și nu i-oi purta frica. 276 Bate, Doamne, omul prost Mult mă
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
de grâu începea cu adevărat în jurul orei opt, opt și jumătate dimineața, după ce grâul se usca puțin la soare. În parcele mari de mai multe zeci de hectare, combinele înaintau una în spatele celeilalte și, dacă vremea era frumoasă, grâul era secerat până la ultimul spic. Dacă nu ar fi lucrat împreună pe combină, Bidaru nu ar fi cunoscut-o pe Bela așa cum era în realitate. Poate că ar fi trecut pe lângă ea, fără să o observe. Superficialitatea cu care privim în jurul nostru
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
convinsă, înainte vreme, că numai logica și radicalismul sunt cea mai bună dovadă de inteligență la om. Acum, sunt întru totul convinsă că doar... 188 Rareș Tiron Dar vocea i se frânse. Subit, rămânând cu ideea neîncheiată, se prăbuși ca secerată la pământ, scoțând neputincioasă un ultim zgomot gâfâit. Sunetul fu sfâșietor. În sfârșit, inevitabilul se produse! Văzând asta, Șerban rămase o clipă fără reacție, ca înmărmurit. Parcă îi fugea pământul de sub picioare. Un întreg iureș de emoții teribile îi trecură
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
sigur că nu poate rata și că animalul nu va face un salt brusc sau o mișcare ciudată, Gacel apăsă ușor pe trăgaci, glonțul porni cu un șuierat sfâșiind vântul și antilopa căzu în genunchi, de parcă cineva i-ar fi secerat cele patru picioare sau pământul s-ar fi înălțat dintr-o dată până la ea, ca prin farmec. Femelele sale îl priviră fără interes și fără frică, pentru că, deși împușcătura fusese asurzitoare, nu era legată în mintea lor de ideea de pericol
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
sprijinul tău? 6. Nădejdea ta, nu-i neprihănirea ta? 7. Adu-ți aminte, te rog: care nevinovat a pierit? Care oameni neprihăniți au fost nimiciți? 8. După cîte am văzut eu, numai cei ce ară fărădelegea și seamănă nelegiuirea îi seceră roadele! 9. Aceia pier prin suflarea lui Dumnezeu, nimiciți de vîntul mîniei Lui. 10. Mugetul leilor încetează, dinții puilor de lei sunt zdrobiți! 11. Leul bătrîn piere din lipsă de pradă, și puii leoaicei se risipesc. 12. Un cuvînt s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85105_a_85892]
-
prihană și-mi va vedea neprihănirea. 7. De mi s-a abătut pasul de pe calea cea dreaptă, de mi-a urmat inima ochii, de s-a lipit vreo întinăciune de mîinile mele, 8. atunci eu să semăn și altul să secere și odraslele mele să fie dezrădăcinate! 9. Dacă mi-a fost amăgită inima de vreo femeie, dacă am pîndit la ușa aproapelui meu, 10. atunci nevastă-mea să macine pentru altul și s-o necinstească alții! 11. Căci aceasta ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85105_a_85892]
-
Cicatrice, abia răspunde studentul. De la ce? De la o schijă, răspunde acesta mecanic. Schijă, ai? De la bombe, nu? La gard adunarea! Pentru ziua aceea ne-a fost de ajuns. Au urmat și alte bucăți din povestea lui Popovici banditul. L-am secerat cu arma automată. Cînd am ajuns la el, avea ochii deschiși și era tot ciuruit. I-am mai ars un picior în burtă, cîinelui. Dumneavoastră personal? ne mirăm noi. Dar cine crezi, mă? Pe atunci noi vărsam sînge ca să apărăm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
două noi continente anunța o mărire a bazei de selecție, Însă virusurile, sub privirile impasibile ale Arbitrului, i-au scos din luptă pe foarte mulți dintre cei nou introduși. Tifosul, holera și gripa spaniolă au Început să joace la intimidare, secerându-și adversarii, astfel că sfârșitul meciului i-a găsit pe oameni masați În propriul careu, speriați, decimați, În carantină.“ Totuși, predicțiile sumbre ale sfântului, publicate sub forma unui buletin de pariuri, nu s-au adeverit În totalitate. Pentru meciul Tetanos
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
oameni absurditatea acestei morți, încît ei nu-și pot reveni. Există o lege a absurdității? Sau întîmplarea are un domeniu mai vast decît sîntem noi în stare să ne închipuim. Cît timp nu și-a încheiat creația, de ce să fie secerat creatorul? Există opere care, odată începute, își continuă singure drumul. Umăr la umăr, cu îndîrjire, țăranii pășesc în urma sicriului. Pandele n-a reușit să-și vadă visul dar izbutise ceva mai măreț: să-i convingă pe ceilalți de adevărul visului
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
adevăr, că am ajuns unul dintre cei ce cântă puterea ploii, dar nu-i știe binefacerile. Un neroditor care nu-și mai măsoară izbânzile după anotimpurile ei, dar care nu s-a lepădat de bucurie. „Cei care seamănă cu lacrimi secera-vor cu bucurie.“ Mult m-au strâmtorat iscoadele și paznicii și temnicierii, dar nu m-au biruit cu totul. Încerc să mă ridic, să-i vorbesc. Recad, strâng din dinți, mă agăț de funiile aerului rece, cad și din nou
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
și ochește precis, nemilos. Ce să facă el cu prizonierii!? Abia dacă îi mai rămâne o țigară lui. Aerul e tot mai tare și respirația îl face vizibil ca o locomotivă: a naibii treabă!. Auzul îi țiuie de cartușele care seceră mărăcinii. Stârcii și guzganii aleargă înnebuniți. Explozii firave îl caută la rădăcina bolovanilor mai răsăriți. Inima lui Leonard se zbate entuziasmată. Peste ea, în buzunar, se află scrisoarea. Scrisoarea către cei de acasă cu mesajul de adio al unui eventual
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
Între timp negurile se cam risipiseră și dușmanul se codea pe colina cu iarbă măruntă. Leonard însă, deși derutat de spini, se găsea la adăpostul lanului de buruieni. Oricât s-ar fi îndârjit ocupantul, tot n-ar fi putut să secere cu mitralierele toată câmpia aceea cețoasă și zburlită ca o țeastă de nebun. De-acuma speranța i se transformase într-o bucurie mocnită. Aproape că râdea cu nasul înfipt printre bulgări. Îl ucidea însă setea. Gâtul i se uscase până în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
începu un cântec tânguitor, îndulcit de depărtare. Se înălțară și alte capete înfășurate în broboade albe și-n frunze de brustur. Melodia conteni brusc. Rândul întreg făcu aceiași mișcare de aplecare asupra spicelor. Fusese observat. Femeile lucrează foarte harnic la secerat, își zise Lupu; și după aceeași observație a lui Leca, cât le umblă mâinile, nu-și contenesc vorba. Erau secerătoare din Necșeni și din alte sate. În vreme ce adunau cu securea mănunchiul de spice, urmăreau pe subt cotul stâng trecerea prințului
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
chinuindu-se să curețe praful intrat în fibra scândurilor. Apoi, scotea din lavițe hainele cele mai bune. Și nimic nu se compară, în mintea mea, cu tihna limpede a acelor zile. Soba de tuci duduia, răspândind o căldură plăcută care secera florile de gheață apărute noaptea în ferestre. După ce-și termina treburile, tata își lua ochelarii cu ramă de sârmă și se apuca de citit, în vreme ce eu mă căzneam să ghicesc cum funcționa ceasul deșteptător, care zornăia din toate măruntaiele
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
azvârlit în necunoscut. 37. Așa a început cariera mea de "metec" pe malurile Dâmboviței. Până la terminarea liceului și a studenției, mi-am folosit vacanțele de Paști și de vară pentru a-i ajuta pe părinți. Am semănat, am prășit, am secerat grâu, secară și ovăz, am cosit, am adus acasă fânul și otava, după ce s-au uscat, am cărat în spinare sacii de la treier, am cules cartofi, am tăiat lemne în pădure. Nu m-am eschivat de la nici un efort. Cum ajungeam
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
indirectă. A doua zi, am ieșit din oraș, să ne bucurăm de pustietatea luminoasă a câmpurilor. S-a oprit lângă un lan pipernicit de grâu, plin de maci, și m-a întrebat cum de cresc atâția maci când ei sunt secerați înainte de a da fructe. Fără să aștepte răspunsul, a adăugat: "Am o bănuială că așa va arăta și viața mea"... După asta ne-am așezat pe un răzor înflorit. Deasupra noastră, cerul era pătat de nori străvezii. Mi-am dat
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
mei aveau o coajă de vacă, dar strânsură mai greu. Combine pentru grâu nu erau pe atunci, grâul se aduna cu secera. Am mers și noi cu mama, adică eu și cu fratele meu, și am prins o bucată de secerat, unde grâul avea măzărică, ca să-i tăiem spicul și miriștea s-o cosim pentru vacă. Tata era la serviciu la sanipid - la omorât păduchii, că erau pe atunci și păduchi și venea acasă seara. Mai în preajmă se afla la
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
unde grâul avea măzărică, ca să-i tăiem spicul și miriștea s-o cosim pentru vacă. Tata era la serviciu la sanipid - la omorât păduchii, că erau pe atunci și păduchi și venea acasă seara. Mai în preajmă se afla la secerat Arghir, fratele tatei. Am secerat noi așa o zi, iar a doua zi, pe când soarele se afla sus ca de vreo două sulițe, a venit brigaderul cu un compas în mână și a început să răcnească că stricăm grâul și
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
-i tăiem spicul și miriștea s-o cosim pentru vacă. Tata era la serviciu la sanipid - la omorât păduchii, că erau pe atunci și păduchi și venea acasă seara. Mai în preajmă se afla la secerat Arghir, fratele tatei. Am secerat noi așa o zi, iar a doua zi, pe când soarele se afla sus ca de vreo două sulițe, a venit brigaderul cu un compas în mână și a început să răcnească că stricăm grâul și că ne arată el nouă
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]