3,225 matches
-
naționalist. Naționalismul era până la un punct reprezentativ pentru Întreaga regiune balcanică și chiar pentru unele dintre grupurile etnice care trăiau În Imperiul Habsburgic. În această regiune, controlul exercitat de Biserica Catolică asupra instituțiilor de educație și cunoaștere constrângea dezvoltarea contestărilor seculare la adresa autorității acesteia. Cu toate acestea, existența unei populații urbane cu un nivel de educație peste medie și a unui interes sporit al Coroanei habsburge pentru școlile din imperiu a oferit oportunitatea dezvoltării mai de timpuriu și de o mai
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
școala sau primăria 26. O dată cu schimbările aduse de sfârșitul primului război mondial, a Început un proces de reevaluare a canalelor de comunicare dintre elite și mase. Au fost reexaminate atât credințele religioase, cât și valorile laice. Numeroși intelectuali contestau valorile seculare occidentale ce păreau să se extindă tot mai mult În sfera publică urbană. O altă parte a intelighenției părea surprinsă de Înapoierea țărănimii, care câștigase dreptul de vot În 1918, dar căreia Îi lipseau total educația politică și orice noțiuni
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Încercau mai degrabă să obțină controlul asupra acestei forțe decât să o trateze ca pe un factor autonom. Eforturile lor au contribuit, În cele din urmă, la o diminuare a autorității Bisericii la nivel local și la integrarea unor instituții seculare În structura socială a satului. Un astfel de obiectiv transpare clar În tipul de aranjament instituțional pe care eugeniștii Îl susțineau ca necesar pentru reorganizarea comunităților locale În jurul unor idealuri comune. În loc să sugereze că școala, Biserica sau primăria puteau deveni
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
ale comunității, de la aspecte legate de nutriție și păstrarea hranei până la igiena surselor locale de apă și capacitatea fizică a viitoarei forțe de muncă a satului 117. Datorită prezenței lor tot mai vizibile În România rurală, medicii ofereau o alternativă seculară de succes la autoritatea Îndelung consolidată a Bisericii. Eugeniștii, ca promotori atât ai creșterii personalului medical permanent de la sate, cât și ai Înființării instituțiilor de control al potențialului uman al fiecărei comunități, au avut o contribuție foarte importantă la crearea
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
autoritatea Îndelung consolidată a Bisericii. Eugeniștii, ca promotori atât ai creșterii personalului medical permanent de la sate, cât și ai Înființării instituțiilor de control al potențialului uman al fiecărei comunități, au avut o contribuție foarte importantă la crearea unei noi rețele seculare cu funcții de mobilizare socială și control și a unei noi surse de autoritate În societatea rurală - medicina socială 118. Cu siguranță, eugeniștii nu erau singurii care susțineau intensificarea asistenței medicale la sate. Ei au avut Însă, mai ales În
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
real la introducerea serviciilor medicale la sate, până atunci inexistente, și au determinat o creștere a nivelului de conștientizare de către populația rurală a problemelor de sănătate, În timp ce acționau subtil În sensul dislocării autorității de la figurile și valorile religioase către cele seculare. În acest sens, eugeniștii au avut un rol modernizator În România interbelică. CAPITOLUL 3TC " CAPITOLUL 3" Statul biopolitictc "Statul biopolitic" Sănătatea publică nu mai poate fi considerată suma condiției fizice a tuturor cetățenilor. În același timp, ș...ț statul nu
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
procesul de selecție a liderilor pe baza succesului lor material, și nu a calităților ereditare sau a expertizei tehnice 23. Unul dintre aspectele remarcabile ale argumentului eugenist În favoarea unui selecții sociale bazate pe criterii științifice Îl reprezenta incongruența dintre valorile seculare și eforturile eugeniștilor de a câștiga sprijinul preoților. Ioan Agârbiceanu, un preot și un scriitor remarcabil, a publicat o serie de articole pe această temă. Simpatiile sale erau, În mod clar, În favoarea mișcării eugeniste. Totuși, el nu percepea un conflict
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
o muncă după criterii științifice, ceea ce Astra n’a putut să facă până abia În anii din urmă”25. Deși erau conștienți de tensiunile intrinsece În poziția lor față de Biserică, numeroși adepți ai eugeniei evitau să discute incompatibilitatea dintre valorile seculare pe care le promovau și mai vechile valori religioase ale publicului căruia se adresau. Încă din 1926, În Biopolitica, Moldovan evidențiase potențialul disgenic al Bisericii. Ceva mai târziu Însă, el a ales să treacă sub tăcere această problemă, pentru că discutarea
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
numai calm și voluptate... Departe, la adăpost de neplăcerile lumii așa cum e, evitând tulburările, se putea imagina o practică existențială eficace și incandescentă. Epicur inventează mănăstirea și tradiția cenobită. Mai târziu, Philodemos pune la punct formele particulare ale unui cler secular epicurian și gândește politica nu atât în termeni de refuz, cât de infiltrare: un om politic epicurian, iată o idee nouă, atât par de oximoronice politica și epicurismul încă de la început. Tradiția îi opune pe stoicii angajați în cetate epicurienilor
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
dependenței Teoria sistemului mondial 1. Unitatea de analiză Statul-națiune Sistemul mondial/lumea însăși 2. Metodologia de analiză Modelul explicativ este unul structural-istoric bazat pe dezvoltarea și decăderea statului-națiune. Susține ideea dinamicii istorice a sistemului mondial, dezvoltat pe baza unor trenduri seculare și în cicluri globale/cicluri perechi/„cicluri Kondratieff”. ( HYPERLINK \l "Bădescu" Bădescu, 2006, p. 59) 3. Structura teoretică Bimodală: centru și periferie Trimodală: centru, semiperiferie și periferie 4. Direcția de dezvoltare Procesul este, în general, dureros și distructiv pentru periferie
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
Politics, Culture and Society since 1989, Indiana University Press , Bloomington, Indianapolis, pp. 304-329. Froese, Paul, 2004a, „After Atheism: An Analysis of Religious Monopolies in the Post-communist World”, în Sociology of Religion, vol. 65 (1), pp. 57 -75. Froese, Paul, 2005, „Secular Czechs and Devoted Slovaks: Explaining religious differences”,, în Review of Religious Research, vol. 46 (3), pp. 269-283. Gautie, Mary, 1997, „Church Attendance and Religious Belief in Post-communist Societies”, în Journal for Scientific Study of Religion, vol. 36 (2), pp. 289-296
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
Industrial Societies, Princeton University Press, Princeton. Inglehart, Ronald, Halman, Loek, Welzel, Christian, 2003, „Introduction”, Inglehart, Ronald (coord.), Human Beliefs and Values: A Cross-cultural Sourcebook based on 1999-2000 Values Survey, Siglo XXI Editores, Mexico. Inglehart, Ronald, Pippa, Norris, 2004, Sacred and Secular, Cambridge University Press, Cambridge. Inkeles, Alex, Smith, David, 1974, Becoming Modern: Individual Change in Six Developing Countries, Harvard University Press, Cambridge Massachusetts. Johnson, Daniel Carson, 1997, „Formal Education vs. Religious Belief: Soliciting New Evidence with Multinomial Logit Modeling”, în Journal
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
Borowik, Irena (coord.), Religion and Pattern of Social Transformation, Institute for Social Research, Zagreb, pp. 79-88. Rémond, René, 2003, Religie și societate în Europa, Editura Polirom, Iași. Sandu, Dumitru, 1999, Spațiul social al tranziției, Editura Polirom, Iași. Sommerville, John, 1998, „Secular Society/Religious People: Our Tacit Rules for Using the Term Secularization”, în Journal for Scientific Study of Religion, vol. 37 (2), pp. 249-253. Stan, Laviana, Turcescu, Lucian (2000). „The Romanian Orthodox Church and Post-communist Democratization”, în Europe-Asia Studies, vol. 52
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
Iar aceasta în timp ce, fără ca nimeni să observe, „adevărata” tradiție umanistă (nu cea falsă a ministerelor, a academiilor, a tribunalelor și a școlilor) este distrusă de noua cultură de masă și de noul raport instituit de tehnologie - cu perspective de-acum seculare - între producție și consum, iar vechea burghezie paleoindustrială cedează locul uneia noi, care înglobează tot mai mult și tot mai profund și clasele muncitorești, tinzând în final spre identificarea burgheziei cu umanitatea. Puterile de stânga acceptă această stare de fapt
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
și, măcar din prostie, nereligioase. Între „Jesus” de la Vatican și blugii „Jesus” s-a dat o luptă. La Vatican, la apariția acestui produs și a reclamelor sale, s-au făcut auzite proteste. Proteste cărora, de obicei, le urma acțiunea brațului secular ce se îngrijea de eliminarea dușmanilor, pe care Biserica nici măcar nu-i numea, limitându-se la proteste. Dar de data aceasta protestele n-au fost urmate de nimic. Longa manus a rămas inertă în mod inexplicabil. Italia este împânzită de
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
este execrabil. Și apoi, toată acea litanie ridicolă a parohilor despre „Duminicile” obișnuite sau nu: „A Treia Duminică de dinaintea Nașterii Mântuitorului”, „A Patra Duminică de dinaintea Nașterii Mântuitorului”, „Epifania Domnului Nostru”, „Toți Sfinții...”, „Sfânta Maria, Maica Sfântă...”. E oare posibil? Degenerarea seculară ce a făcut din Evanghelie un text pentru proliferări infernale catehetice, liturgice, spiritualiste, emanând norme ce sfârșesc prin a se suprapune, într-o involuție nomenclatoare cu caracter undeva între ezoteric și masochist, plin de „tabuuri” și de „ceremoniale de abordare
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
și a responsabilității față de soarta comunității (Ică, 2001-2002). În acest context, soluțiile par să vină o dată cu integrarea euro-atlantică, percepută ca „o șansă și o provocare pentru toate Bisericile creștine și religiile Europei. Ea le cere depășirea egoismului și a rivalităților seculare, o reasumare a resorturilor spirtuale și a potențialului lor unificator” (Ică, 2001-2002.). Integrarea în Comunitatea Europeană a unor țări din sud-estul continentului, inclusiv România, va antrena o serioasă provocare pentru responsabilii din departamentele care se ocupă cu pregătirea acestui proces
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
monumente celebre de pe toate meridianele, a căror contemplare îi revelează întrebări esențiale pentru conștiința omului contemporan. Ceea ce particularizează demersul său este forța de a trece dincolo de impresiile de călătorie în aria istoriei și a civilizației umane, autorul proiectând asupra vestigiilor seculare comentariile unui prezent ce le-a asimilat firesc. Ocolind notația pitorească, M. surprinde un peisaj din punct de vedere cultural-istoric, iar atenția sa reanimă momente și personalități ale civilizației universale, mereu în căutarea sensurilor devenirii istorice. Însemnările de călătorie devin
MALIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287971_a_289300]
-
ca gratuitatea culturii. Rolul ei este de o copleșitoare și decisivă importanță socială; fără cultură n-am putea comunica între noi.” Aceasta pentru că termenii, semnele, conceptele, „numai în parte încărcate cu sensul experienței personale”, sunt „fructele culturii, rezumând o experiență seculară a omenirii” (Societate = Cultură). Cultura, ca măsură a nevoii de comunicare dintre oameni, sintetizează viziunea unui umanism de factură modernă, elastic și mobil, în concordanță cu imperativul interdisciplinarității, ce caracterizează abordarea intelectuală actuală, iar Grigore Moisil, care a făcut o
MALIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287971_a_289300]
-
-l cred sincer, și chiar de ovrei, care îl consideră renegat“ (N. P. Comnen, op. cit., p. 73). • Al. Vaida Voevod, op. cit., vol. IV, p. 232. • N. P. Comnen, op. cit., p. 74. • Ibidem, p. 76-77. nu avem nici instituțiile, nici tradițiile seculare, nici aparatul de stat pe care-l avea Austria. Noi, cei din Ardeal, cunoaștem mai bine pe unguri decât dumneavoastră și știm să ne ferim de ei“. Mai mult decât atât, Maniu remarca cu justețe faptul că propunerile maghiare erau
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
la un simplu gest, la o întrerupere [...] Dar d. Take Ionescu, omul de stat, vorbind despre destinele viitoare ale Europei [...], cum a putut trece cu buretele peste un popor de 30 de milioane și peste tragedia lui de multe ori seculară?“55 - constituirea propriului stat, precizăm noi. Stere își exprima dezacordul față de conținutul discursului lui Take Ionescu, care subordona calea cea mai bună pentru realizarea idealului național „apologiei Quadruplei Înțelegeri și mai cu seamă a Imperiului rus, cu toate exploziunile oratorice
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
de la Rochefoucould - Liancourd, cel care aduce vestea căderii Bastiliei, ca urmare a defecțiunii produsă în corpul apărătorilor ei. La întrebarea regelui cu privire la semnificația revoltei, ducele tranșează în favoarea revoluției. Sublinierea caracterului inevitabil al desfășurării evenimentelor asociază mișcarea istorică celei astrale. Puterea seculară este, așadar, depășită și incapabilă să stopeze cursul inexorabil al evenimentelor. Nici regele nu este protejat de această neputință în fața destinului 3. Ideea mișcării irezistibile a evenimentelor va fi metamorfozată în cursul secolului al XIX-lea în conceptul de necesitate
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Într-un oarecare sens, o pisică. șșParanteza parantezei: iată un moment crucial pentru colaborarea noastră. În clipa asta ar trebui să răsune În mintea ta toate sirenele de alarmă pe care Raționalitatea le-a instalat, În secret, cu o răbdare seculară, acolo. Să o dai dracului de carte șmecheroasă a unui literat. Să regăsești rolul tău originar de ființare care caută ființa, și crede că drumul către ea trebuie să fie drept și fără prăpăstii, fiindcă altfel e greu pe Pământ
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
În care un spirit al istoriei se Întrupează În ceva concret, În marea idee despre istorie, pentru a păstra maniera hegeliană În care spiritul timpului traversează toate creațiile sale. Ideea de istorie, să zicem, sacră se Întrupează prin devenirea ei seculară, Într-un anume loc. Aceasta este istoria În dimensiunea ei umană, cea pe care o percepem, și pentru că ea se face Într-un anume loc, și pentru că suntem În cele din urmă ai unui loc. Avem destule exemple, În acest
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
la autorul Clăcașilor de obicei tremurătoare, cum sunt cuvintele gâtuite de emoție. Mișcarea aceasta sacadată, pâlpâitoare, caracteristică și naturii („În oftat se-ndoaie fagii / Tremură în crâng alunii”; „Primăvară, primăvară, / Tremură luna bălașe...”), recurge la o veritabilă tehnică impresionistă. Pătimirea seculară adâncește în suflete iubirea de glie, de trecut, de libertate, dar și ura contra opresorului. „Sunt rodul dragostei și-al urii” - spune poetul, întorcându-se la sursa reacțiilor care, fără să excludă sentimentul de jale, îl depășesc cel puțin printr-
GOGA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287305_a_288634]