2,609 matches
-
să creadă că mișcarea defensivă și legitimă a Valahiei ar fi fost de fapt o mișcare de revoltă și anarhie. El a fabricat în birourile sale o scrisoare fulminantă, destinată să dea o nouă lovitură autonomiei valahe, și l-a sedus sau l-a cumpărat pe secretarul marelui vizir ca să obțină semnătura acestui înalt funcționar (în momentul în care acesta se afla într-o stare de apatie fericită provocată de opium), o semnătură care l-a costat viziratul (246, pp. 1036-
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
flamanda, franceza, suedeza și daneza. La sfârșitul secolului al XVII-lea, „într-o epocă - notează Umberto Eco - în care Suedia acționează ca o mare putere pe eșichierul european”, se ajunge la parodie. De pildă, Andreas Kempe o imaginează pe Eva sedusă de un șarpe francofon, în timp ce Dumnezeu vorbește în suedeză, iar Adam în daneză (Die Sprache des Paradises, 1688) (4, p. 82). Giambattista Vico (Scienza nuova seconda, 1730) ironiza aceste tendințe : în epoca barbariei reîntoarse, trufia națiunilor a făcut ca Scandinavia
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
adevăr, își aduce lumea aminte că, în urma turburărilor revoluționare din 1848, al cărora cea mai principală unealtă a fost vasta propagandă anarhică și antisocială întreprinsă în mijlocul sătenilor și pentru izbutirea căreia toate mijloacele au fost puse în joc spre a seduce și rătăci pe locuitori, aceștia, dând crezare făgăduielilor mincinoase ce li se făcuse, suspendase orice muncă agricolă, refuzau d' a cultiva pământul și d' a achita datoriile ce le aveau către proprietari. A rezultat astfel o criză care s-a
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
descoperise puterile la pubertate și crezuse că ele sunt un dar de la Dumnezeu. Putea percepe instantaneu sentimentele care îi animau pe cei cu care vorbea sau pe care îi observa. Neștiutor, s-a repezit să folosească darul lui pentru a seduce o fată. Scârba pe care o citise în gândurile ei atunci când făcuseră dragoste pentru prima dată îl împiedicase să mai atingă vreodată o femeie. Cu timpul, a devenit un adolescent tăcut, temut de ceilalți pentru că obișnuia să pună întrebări înfricoșătoare
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
poate că mergea spre pavilionul care adăpostea administrația Abației. Poate mergea să se întîlnească cu altcineva. La urma-urmei, poate că era doar în trecere pe acolo, sau poate că... ― Bună ziua, războinicule! ― Bună ziua, se înclină Rim curtenitor. ― Manierele dumitale ar putea seduce iremediabil o femeie dincolo de zidurile Abației, Rim. Ești un amestec periculos de galanterie și vitejie. ― Periculos, doamnă? ― Hmm, indiferent cât de mult îmi place să îmi spui așa, nu sunt defel doamnă. Nimeni nu îmi spune altfel decât Maria. Frații-savanți
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
niciodată. Mariile nu mai erau la fel. ― De ce-ai făcut asta? întrebă Abatele fără a se mai ridica de jos. ― Nu vreau să fiu ca ea. Dacă asta e soarta pe care ne-o rezervați, dacă așa trebuie să seducem bărbații, atunci eu nu pot fi parte a unei asemenea arme. Cu fața șiroind de sânge, Maria începu să alerge spre ușă și dispăru din biserică. ― E nebună, spuse simplu cealaltă Marie care porni în fugă după sora ei. Rămași
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
erori. ... ce ar fi fost dacă interlocutorul lui Augustin Bloose ar fî înțeles că nemărginirea de care se temea Dumnezeu se referea la propria moarte. Era evident acum că primii discipoli veniseră spre Augustin tocmai în urma acelui articol de ziar, seduși de sintagma care născuse ordinul augustinian: menirea ultimă a omului este aceea de a-L salva pe Dumnezeu de propria nemărginire. Făcând asta însă, Abația sfârșise prin a-I da lovitura de moarte. Știa că Dumnezeu nu se poate să
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
personalitatea Johanssonilor. Cu toate astea însă, să știi că și mie marea îmi miroase exact la fel. Un surâs fugar trecu pe fața femeii. - De ce zîmbești? - Nu m-ai suspectat niciodată că profit de amintirile tale pentru a te putea seduce? Durdrin medită serios câteva clipe la întrebarea ei și dădu apoi afirmativ din cap. - Ba da. A existat și o astfel de perioadă. Dar mi-am dat seama că, dacă ai într-adevăr și amintirile noastre, dacă ești Johansson chiar
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
de mult nici o iluzie. Veți căuta să ne nimiciți, fiindcă nu puteți conviețui în pace nici măcar între voi. - Să înțelegem că vorbești în numele zeților? întrebă Kasser. - O, nu. Ei sunt doar copiii mei. Niște ființe create doar pentru a vă seduce și a-mi servi ca momeală. Dacă Bella ar fi judecat mai bine, și-ar fi dat seama că planeta aceea nu avea cum să ducă la formarea unei asemenea rase. Pe zeți i-am inventat eu și i-am
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
tînără orfană săracă ce plîngea după o mamă frumoasă care fusese adusă de timpuriu pe patul morții de un soț crud. Această fată fusese crescută într-o mănăstire de niște maici cu suflet bun. În ciuda pietății sale, ea a fost sedusă la vîrsta de cincisprezece ani de grădinarul lipsit de inimă 81. Relatarea Ellei despre conținutul acestei povești este în întregime la timpul trecut, întrucît acum ea e parte a narațiunii nu contează dacă este o relatare prin viu grai (Ella
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
decuplare, mai mare, din secolul al XIX-lea, când lumea s-a mișcat rapid, iar statul chinez a ajuns obiect de dispută pentru puterile dezvoltate. Țară care ocupă în bună măsură frontonul pacific al masei compacte euroasiatice, China a fost sedusă de mărimea sa continentală și puțin preocupată de deschiderea spre "continentul marin" reprezentat de Pacific. În ultimele decenii, a intervenit o regândire a raportului dintre dimensiunea continentală și cea maritimă a țării. Conducerea chineză nu a mutat capitala, dar a
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
sunt și vizibile, și importante. "Fotografia demografică" a planetei noastre la sfârșitul secolului va diferi foarte mult de aceeași fotografie făcută astăzi. Iată forța de prefacere a unui factor "clasic" pe care noi l-am privit mult timp cu detașare, seduși de propriile iluzii. În primă și ultimă instanță, populația este factorul decisiv al dezvoltării. Cu mențiunea că, atunci când spunem populație, nu avem în vedere doar numărul, ci mai ales calitatea acesteia și principalele ipostaze care o exprimă: performanța leadership-ului, etica
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
Ahile și Ulise. Stăpânirea adevărului și modelul politic al Republicii .................. Mihai Maga Un exercițiu logic și politic în Platon, Omul politic .................................................... Mihai Maci Încă odată Platon. Jan Patocka și grija față de suflet ................................................ Anton Adămuț Platon și Politica erotică. De la cel sedus la cel redus ...................................... Sorin Borza Platon, politica și spiritul „totalitarismului estetic” .................................................. III. ANEXE Bibliografie selectivă Index al pasajelor citate din opera lui Platon, de Adela Cîmpean Prezentarea autorilor studiilor și a colaboratorilor Summaries ANTOLOGIE DE TEXTE 1. Critica tiraniei Celor
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
reamintirii, teoria filosofului psihagog sau descoperirea valorii negației ca armă îndreptată contra sofisticii, de ce aplicarea acelorași principii în spațiul filosofiei politice conduce la rezultate care par stranii și odioase aceleiași modernități care s-ar putea lăsa oricând ușor și sincer sedusă de principiile speculative de mai sus? Răspunsul trebuie să trimită de această dată la una dintre cele mai importante analogii pe care se întemeiază dialogul Republica, îndelung criticat de pe poziții liberale de Popper, și anume principiul conform căruia părțile sufletului
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
Phaidon-ul lui Platon și la regăsirea gânditorului în unitatea gândului care a dat naștere Europei. Dacă lucrurile acestea ajută sau nu? Fiecare să hotărască pentru sine. Patočka a certificat-o cu propria lui viață. Platon și politica erotică. De la cel sedus la cel redus Anton Adămuț 1. Politica erotică - arta gândită a iubirii Îmi îngădui să încep abrupt acest text și întreb: există oare vreo legătură între practicarea plăcerii și accesul la adevăr? Conduce adevărata iubire la contemplarea adevărului? Ceea ce e
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
cel al lui Socrate. Nu e vorba în acest loc de înșelăciune, de tragere pe sfoară sau prefăcătorie, ci, simplu, de ironie. Scena esențială din intervenția lui Alcibiade este cea a seducției, cu precizarea că nu Socrate vrea să-l seducă pe Alcibiade, ci invers, căci funcționa deja dubla fascinație (Socrate e mereu în situația „ironică” de a fi iubit fără să seducă). În scena seducției vedem cum se manifestă erosul socratic. Alcibiade povestește un episod din tinerețea sa (Socrate știa
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
Scena esențială din intervenția lui Alcibiade este cea a seducției, cu precizarea că nu Socrate vrea să-l seducă pe Alcibiade, ci invers, căci funcționa deja dubla fascinație (Socrate e mereu în situația „ironică” de a fi iubit fără să seducă). În scena seducției vedem cum se manifestă erosul socratic. Alcibiade povestește un episod din tinerețea sa (Socrate știa pe Alcibiade de copil și în 416 avea aproape dublul vârstei seducătorului). „Închipuindu-mi că frumusețea tinereții mele îl atrage cu adevărat
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
ca pe mormântul lui Platon să scrie un epigrafist, într-un fel ironic, să scrie, zic: „aici doarme un arhitect fără noroc, care i-a omorât pe cei pe care trebuia să-i apere”. 7. Sfârșitul politicii erotice - de la cel sedus la cel redus (sau despre cel mai bun amant) Platon, cel puțin un anume Platon, e un cavaler, nu fără de prihană, al seducției. Pune însă în joc un personaj nepotrivit pentru scopul urmărit: pe Socrate. Și atunci politica lui erotică
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
iubirea cu care-l voi fi creditat mai întâi eu, posesiunea mea îl va prinde în cursă și-l va asimila ego-ului meu, care va redeveni astfel centrul cercului. Din acel moment seducția (s.m.) trădează reducția (s.m.) erotică, nu pentru că seduce, ci pentru că nu seduce nici îndeajuns, nici destul timp... Seducția (s.m.) vrea să se facă iubită fără a iubi... Prin contrast, reducția (s.m.) se lansează într-un avans definitiv și fără întoarcere... Conform definiției reducției fenomenologice în general, reducția erotică
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
voi fi creditat mai întâi eu, posesiunea mea îl va prinde în cursă și-l va asimila ego-ului meu, care va redeveni astfel centrul cercului. Din acel moment seducția (s.m.) trădează reducția (s.m.) erotică, nu pentru că seduce, ci pentru că nu seduce nici îndeajuns, nici destul timp... Seducția (s.m.) vrea să se facă iubită fără a iubi... Prin contrast, reducția (s.m.) se lansează într-un avans definitiv și fără întoarcere... Conform definiției reducției fenomenologice în general, reducția erotică... nu se realizează definitiv
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
acceptă sau nu acest gest. Faptul că sunt îndrăgostit de el, nu depinde de el, ci doar de mine. Și asta e de ajuns”. Din acest motiv, îmi este mai dor de Socrate decât de Platon, și nu vreau să seduc, ci să (mă) reduc (erotic). Platon, politica și spiritul „totalitarismului estetic” Sorin Borza Motto: „Cu toate că admir o seamă de lucruri din filosofia lui Platon, și nu doar din părțile ei pe care le consider socratice, ci mult dincolo de acestea, nu
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
bien au peuple» dans la mesure où ses œuvres imaginaires, au contraire des actions pratiques (pragmata), ne participent pas à la vie publique de la polis, modelée sur la permanence des idées éternelles.” Practic arta ajunge, conform expresiei lui Platon, să seducă și să amăgească prostia în numele plăcerii, fiind așezată, pentru acest motiv, la mare cinste. Artele propriu-zise, pentru a fi admise în cetate, trebuie sa fie ele însele supuse grilei procustiene a artei măsurii. Arhitectura este modelul paradigmatic pe care Platon
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
în egală măsură un ghid în studiul platonismului politic cât și un spațiu receptiv al diversității interpreților. Mitul lui Glaukos (Andrei Cornea); Filosofie și libertate. Mitul peșterii și condiția politicului la Platon (Vasile Muscă); Platon și politica erotică. De la cel sedus la cel redus (Anton Adămuț); Despre tiranie și alte neînțelegeri (Adela Cîmpean);????????? (Andrei Bereschi); Ahile și Ulise. Stăpânirea adevărului și modelul politic al Republicii (Alexander Baumgarten); Un exercițiu logic și politic în Platon, Omul politic (Mihai Maga); Încă odată Platon
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
mîndria ne face - spune La Bruyère - să nu lăsăm să se vadă că prin plîns ne lăsăm subjugați de subiect și de autor; În schimb, prin rîs dovedești că-ți păstrezi libertatea de spirit, că te-ai lăsat mai puțin sedus de o ficțiune teatrală”. Într-adevăr, „rîsul” - mai ales cel ironic, sau cel compătimitor - este mai apropiat de o participare intelectuală din partea noastră, decît „plînsul”, care exprimă o implicare mai ales emoțională. * „Întotdeauna, disputele cele mai grave s-au născut
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
la Tyr, ea a putut fi acea Elena căreia i se datorează războiul troian, pentru a deveni mai apoi ocazia filosofică a impostorului Simon care propovăduiește mulțimilor având alături compania galantă și ademenitoare a Elenei - un argument suplimentar pentru a seduce poporul de rând... Moartea lui Simon este comparabilă celei a Răstignitului prin nimbul de glorie cu care se aureolează. Există două versiuni, lucru frecvent în doxografia în care filosofii lasă posibilitatea unei alegeri. Scopul este de a arăta că mori
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]