17,487 matches
-
meu le-a scăpat sau nu le-a putut cuprinde. Fotograful salvează. Recuperează. Ne completăm în--tr-un dialog fără cuvinte. Numai emoția vibrează. Există un contrapunct ludic ca un prolog semnat de Mircea Dinescu. Umorul lui lasă să fie descoperită percepția sensibilității unui poet. Poezia discursului lui Purcărete, poezia lui Dinescu, poezia imaginii desfășurate de Mihalela Marin. Să fie o simplă coincidență că fiecare dintre noi îl simte, într-un fel sau altul, pe Fellini atît de aproape de cum vede Purcărete viața
Povești cu fotografii by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8405_a_9730]
-
zâne), fiindcă Pekka Jalkanen nu face etnografie, ci recrează orice elemente în conformitate cu fantasmele sale mitologice sau utopice. Piesa rezultată nu este deloc una epică, descriptivă sau ilustrativă, nefiind programatică; e o lucrare de atmosferă, de sugestivitate, iar în această atmosferă sensibilitatea și stilizările domină la orice nivel. Vecernie - lucrare pentru kantele solo, scrisă în 2008 și interpretată în mai multe rânduri în Finlanda, Japonia sau aiurea -, are la bază trei fragmente melodice, mai exact imnice, preluate din manuscrisul Anastasimatarulului de la Cluj-Napoca
PEKKA JALKANEN sau despre ?simfonismul scandinav de inspira?ie rom?neasc?? by Marin Marian () [Corola-journal/Journalistic/84194_a_85519]
-
cvintelor pitagoreice și în „scara” specifică armonicelor (la-mi-si-fa diez ascendent și, descendent, re-sol-do). „Kantele o reprezintă pe Gaia”, pretinde compozitorul, care a încorporat în această piesă toate ideile și visele sau fantasmele sale referitoare la rădăcinile sau matricile vieții, ale sensibilității umane și ale limbajului muzical. Intitulat Svjatyj Bozhe, imnul pentru voci mixte (datând din 2006), n-ar avea, aparent sau la o privire superficială, nimic comun cu România. Numai că el este un imn bizantin la modul cel mai subtil
PEKKA JALKANEN sau despre ?simfonismul scandinav de inspira?ie rom?neasc?? by Marin Marian () [Corola-journal/Journalistic/84194_a_85519]
-
de România, fac o mare onoare și favoare culturii românești. Era păcat ca tocmai românii și melomanii de finețe ai acestei culturi să nu-l cunoască personal și mai ales arta sa. Fiindcă omul acesta nu doar că își proiectează sensibilitatea muzicală a României profunde ca pe una demnă de a reprezenta muzici antice și universale de semnificații majore, dar și produce o muzică de un profesionalism compozițional și de un rafinament conținutistic ce sunt de valori maximale. Întâlnirile de la Târgu
PEKKA JALKANEN sau despre ?simfonismul scandinav de inspira?ie rom?neasc?? by Marin Marian () [Corola-journal/Journalistic/84194_a_85519]
-
o diversitate de fațete, uneori obsedante, alteori obsesive. M. Padding manevrează lejer planurile sonore și deține un anume sens de anvergură. Lucrarea lui Liviu Dănceanu Hexaith, op. 147, prezentată în primă audiție, mi-a apărut ca o expresie de adâncă sensibilitate, într-un melos și în pulsații ritmice, și nu mai puțin cu o policromie de timbre realmente performantă. Liviu Dănceanu în muzica sa relevă și un detaliu interesant, acela de a anticipa cu ceva mai mult și mai prospectival decât
Muzică de azi... by Mircea Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/84207_a_85532]
-
captivat publicul, creând o stare de entuziasm și bucurie. Pianiștii au reliefat cu subtilitate frumusețea melodică, ineditul limajului armonic, varietatea ritmică și diversitatea scriiturii instrumentale. În mișcarea a doua, Larghetto, publicul a fost captivat de cântul pianistic expresiv plin de sensibilitate și culoare al celor doi soliști, care au evidențiat într-o manieră unitară ideile muzicale. Colaborarea soliștilor, dar și dialogul acestora cu anumite compartimente ale orchestrei, au cucerit ascultătorii prin sinceritatea, prospe- țimea și ineditul expresiei sonore. O atmosferă de
Excelență pianistică by Carmen Manea () [Corola-journal/Journalistic/84209_a_85534]
-
așteptat al serii, pianistul rus Nikolai Demidenko interpretând Concertul nr. 1, în mi minor, op. 11 de Frédéric Chopin. Un “produs” al școlii ruse, Demidenko dispune de o tehnică impecabilă, de o vervă uimitoare și în același timp de o sensibilitate copleșitoare. Pianistul este cunoscut pentru afinitatea specială pe care o are pentru lucrările lui Chopin: “Acesta a fost un alt Chopin față de cel cu care suntem obișnuiți și modul în care a fost interpretat ne- a tăiat răsuflarea. Virtuozitatea lui
La ?nceput de noiembrie by Andreea Dragu () [Corola-journal/Journalistic/84213_a_85538]
-
S. Lerescu este membru în Consiliul Director al UCMR, și încă de și mai mulți, profesor de contrapunct și compoziție la Universitatea “Spiru Haret” din capitală. Cei care-l cunoaștem pe Sorin în persoană, i-am remarcat și-i prețuim sensibilitatea, altruismul, dragostea pentru muzică, colegialitatea și spiritul de echipă. Referindu-ne la opera gândirii sale prin compoziția muzicală - unde i-a avut ca principali maeștri pe Tiberiu Olah și Anatol Vieru - aceasta poartă în primul rând amprenta unei naturi lirice
SORIN LERESCU 100-40 by George Balint () [Corola-journal/Journalistic/84214_a_85539]
-
peste 20 de titluri); muzică electronică (o lucrare); muzică de scenă (opera de cameră “Urmuzica”, op.44, 1998). Toate aceste repere de efașafodaj ideatic, după cum S. Lerescu însuși declara într-o anchetă a Revistei “Muzica” (2002), “se subsumează ideii de sensibilitate a expresiei și de meditație asupra rosturilor existenței, într-o lume a diversității destructurărilor și a goanei după derizoriul și insanitatea unor mituri prefabricate peste noapte în laboratoarele reclamei de tot felul...” De altfel, o bună parte din reflecțiile de
SORIN LERESCU 100-40 by George Balint () [Corola-journal/Journalistic/84214_a_85539]
-
capitol e o clipă de viață cu dublu sens, autor - “subiect”, “subiect” - autor și devine tulburătoare unitatea în marea diversitate a gândirii, percepției, vocației, relațiilor dintre aceștia. Ca într-un destin wagnerian, mai multe leit-motive compun detaliile portretului: modest, meditativ, sensibilitate, talent, omenie, spirit. Construcția muzicală împletită din “leit-motive”, țese locuri (în juriu, la pescuit, pe malul oceanului, pe scenă, la facultate...), cu dialoguri (la Uniunea compozitorilor, la o repetiție a corului de copii, cu un prieten drag, sau cu altul
S? nu uit?m by Vasilica Stoiciu-Frunz? () [Corola-journal/Journalistic/84215_a_85540]
-
corespunzând cu armonicul 1 în sens descendent. În ordinea descendentă a cvintelor , acordul fa-la bemol-do este dispus: do-fa-(si bemol-mi bemol) -la bemol, în care do = originator, fa= fundamentala, la bemol = terța, elementul cu cea mai mare tendință de sensibilitate din acord footnote> sunetul Mi<footnote Cf. Dimitrie Cuclin, Tratat de estetică, 164 footnote>, el însuși o tonică pentru subdominanta mi (expansivă, în sistemul lui Cuclin) echivalentă cu dominanta, în armonia tradițională. Fa# devine o sensibilă pentru terța acestui acord
Concertele pentru vioar? de Dimitrie Cuclin by Roxana Susanu () [Corola-journal/Journalistic/84190_a_85515]
-
Grupul tematic secundar, în Do major, are structura descrisă de Cuclin în Tratatul de forme muzicale: prima temă este lirică, cea de-a doua precipitată, a treia concluzionând: „Ideea II, în contrast cu prima idee, este lungă, nu de forță, ci de sensibilitate, nu numai dintr’o singură frază, ci din trei: una meditativă, sentimentală; a doua, violentă, agogică; și a treia, cu un pronunțat caracter concluziv, de concluzie a ideei ca și a întregii expoziții; toate, deci, în contrast una față de alta
Concertele pentru vioar? de Dimitrie Cuclin by Roxana Susanu () [Corola-journal/Journalistic/84190_a_85515]
-
sufletul compozitorului. Pentru ca să se realizeze această minunată comuniune, trebue să fi reflectat mult asupra cauzei care a determinat expresia muzicală. Prin urmare să-și fi închipuit atmosfera momentului de creație și evenimentele din viața compozitorului, suprapuse ca straturi geologice, în sensibilitatea lui. Chopin scria unui prieten: „Prefer să-mi scriu în muzică toate sensațiile, decât să fiu mistuit de ele”. Amestecul unui impuls frenetic cu imagini coborâte în suflet formează baza dispozițiunii lirice în spiritul creator al lui Chopin. Dela Mazurkă
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente (XVIII) Fondul Cella Delavrancea by Viorel Cosma () [Corola-journal/Journalistic/84196_a_85521]
-
ajutată de solida sa educație muzicală, fiind absolventă, rând pe rând, a Școlii de arte “Maria Cebotari”, a Colegiului de pedagogie muzicală și a Academiei de muzică, teatru și arte plastice “Gavriil Musicescu” din Chișinău. Ea a dat viață cu sensibilitate și știință a nuanței celebrelor “Smaranda” și “Car frumos cu patru boi”. Din toate punctele de vedere, a fost o manifestare de mare ținută, desfășurată în straie de gală (chiar și primarul Ponoran a fost înveșmântat în frac!), inclusiv în
Refrenele toamnei by Octavian Ursulescu () [Corola-journal/Journalistic/84224_a_85549]
-
ale UNMB, unde și-a susținut și Masteratul, concertele ducându-l în toate cele 4 colțuri ale lumii. În booklet este prezentat cu căldură de lector univ. dr. Andreea-Aura Grigoraș: „Claritatea și sinceritatea expresiei muzicale, coloritul și amplitudinea dinamicii, precum și sensibilitatea și entuziasmul retoricii caracterizează interpretarea de față a acestor capodopere - pe nedrept neglijate - dedicate viorii solo”. De notat că în 2012 muzicianul a publicat la aceeași editură un amplu studiu muzicologic dedicat acestui ciclu de sonate, „Telemann - stilul galant al
CD-uri by Florin-Silviu Ursulescu () [Corola-journal/Journalistic/84254_a_85579]
-
cu calități muzicale de excepție, aceștia au realizat o variantă impresionantă prin frumusețea sonoră și timbrală, prin expresia concentrată și profundă. În secțiunea introductivă, pianistul Horia Mihail a reușit să întruchipeze calitățile timbrale și coloristice ale orchestrei, să evoce cu sensibilitate și fantezie o imagine muzicală originală, marcată de poezie și de interogații abia șoptite. După intrarea viorii, desfășurarea acțiunii cunoaște numeroase evenimente, în care se produce dinamizarea treptată a discursului muzical. Interpreții au reușit să îmbine în mod creator intuiția
Vioara lui Enescu by Carmen MANEA () [Corola-journal/Journalistic/84301_a_85626]
-
de Chausson, temele muzicale cunosc ipostaze diverse, de la imaginea interiorizată cu caracter poetic din prima secțiune, la tensiunea covârșitoare a momentului culminant; lucrarea se încheie într-o atmosferă misterioasă, ce sugerează contemplarea și meditația filozofică. Interpreții au întruchipat cu multă sensibilitate și măiestrie universul sonor original, specific poemului, în care muzica, poezia și pictura se află într-o simbioză particulară. Recitalul s-a încheiat cu Rapsodia de concert „Tzigane” de Maurice Ravel, capodoperă violonistică ce încântă publicul de pretutindeni. Scrisă în
Vioara lui Enescu by Carmen MANEA () [Corola-journal/Journalistic/84301_a_85626]
-
încă din perioada studiilor sale de la Kiev. A beneficiat apoi de o bursă la școala de dans de la Covent Garden unde a fost apreciată ca o stea a baletului, atât prin calitățile sale fizice, profesionale și tehnice, cât și prin sensibilitatea ei specială. Toate aceste calități au îndreptățit-o de a fi adoptată și încadrată cu colectivul baletului de la Opera Covent Garden unde a interpretat cu succes numeroase partituri clasice și moderne. În prezent, așa cum ea a mărturisit, a părăsit compania
?LA SYLPHIDE? by Mihai-Alexandru CANCIOVICI () [Corola-journal/Journalistic/84296_a_85621]
-
cariera sa. Explicandu-și creația din Silfida, ea exprimă dorința de a da acestui personaj conotația simbolică a mitului de totdeauna, de a o aduce într-un prezent mitologic între vis și realitate. În spectacol, Alina Cojocaru a demonstrat o sensibilitate ieșită din comun, conferindu-i eroinei o magie unică, prin mișcarea brațelor atât de expresivă, prin sărituri eterice în care parcă plutea ca un spirit în aer, pierzându-și starea de ponderabilitate. Ea trăiește fiecare atitudine, transmite o emoție în
?LA SYLPHIDE? by Mihai-Alexandru CANCIOVICI () [Corola-journal/Journalistic/84296_a_85621]
-
de parcă ar fi cântat împreună de o viață, a ridicat și mai mult nivelul emoțional, cu frumusețe și eleganță. Tehnica impecabilă, simțul muzical rafinat, înțelegerea în totalitate a trăirilor atât de diverse ale compozitorului, echilibrul și cumpătarea îmbinate perfect cu sensibilitatea, capacitatea de nuanțare și eleganța tușeului a făcut din această partitura, ceea ce și este de fapt, o pagina mozartiană grandioasă. Am auzit în fine foarte clar toate notele, toate nuanțele și toate subtilitățile trecerii de la o mișcare la alta, de la
Concert de Oscar la Sibiu by Doina MOGA () [Corola-journal/Journalistic/84307_a_85632]
-
sala mare a celui mai reprezentativ lăcaș de cult din România s-a adeverit a fi neîncăpătoare pentru mulțimea de iubitori ai muzicii corale ce a ales să își petreacă seara de 10 decembrie în atmosfera de “sărbătoare artistică” a sensibilității, purității și a emoției umane, pe care copiii din Corul Symbol o emană de fiecare dată cu atâta sinceritate. Zeci de admiratori - adulți, copii, frați, surori, părinți, bunici și oameni de cultură au fost prezenți marți seara la Ateneu. “Colinde
O seara magic? cu Symbol by Janina B?DICI () [Corola-journal/Journalistic/84306_a_85631]
-
de Muzică din București respectiv Academia de Muzică ”Gheorghe Dima” din Cluj. Am dorit să menționez formarea academică a celor doi întrucât, la o scurtă audiție a acestui duo se poate remarca o bogată și temeinică pregătire muzicală, rafinament și sensibilitate artistică. În prezent, fiecare este profesor de specialitate la importante instituții de muzică din București. Mihaela Andrei predă canto la Liceul de muzică Dinu Lipatti, iar Adrian Andrei, chitară la Școala de muzică și arte plastice nr. 3. Pe lângă activitatea
Vremea colindelor rom?ne?ti by Iliana VELESCU () [Corola-journal/Journalistic/84308_a_85633]
-
sunt cunoscute și ele țin de domeniul istoricului care le privește "la rece", cu detașare și, pe cât e posibil, cu obiectivitate. Cu totul diferită este reacția scriitorului. El dispune de alte instrumente de receptare, de alte antene, mai întâi, de sensibilitate. Evenimentele grave care, firește, i se impun și lui, îi suscită emoția, îl impresionează. El nu rămâne la faptul brut, la expunerea sintetică, spre a nu spune seacă, ci are o viziune a lui, personală, individualizând faptele și reține detaliile
Anii 1940 în pagini de jurnal by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8427_a_9752]
-
a ales interpreții, din perspectivă regizorală, soliști care s-au comportat pe scenă conform indicațiilor partiturii. Trei maeștri care și ei îl cunosc bine pe autor au venit, fiecare, cu însușirile lor caracteristice. Ion Bogdan Ștefănescu are atu-urile unei sensibilități poetice potrivite cu “Flautul de aur”, fără a se lipsi de eficacitatea unor priviri ironice. La Clarinet, Emil Vișenescu joacă un rol caracteristic spritualității sale, cu reacții imediate, menținând cu eficacitate desigul coloristic original. “Vecinul” suflătorilor, Răzvan Suma, nu-și
Dan Dediu - Conversații concertante by Grigore CONSTANTINESCU () [Corola-journal/Journalistic/84390_a_85715]
-
multe ori însă imaginația se constituie într-o matrice a lucrurilor al căror mormânt e însăși memoria. O memorie ce adăpostește îndeobște emoții mai vii, mai puternice decât cele pe care imaginația le poate plăsmui. Când rememorăm o muzică oarecare, sensibilitatea-i se revarsă zdravăn asupra afectului nostru, în vreme ce atunci când ne închipuim, improvizând la pian, o nouă muzică nu putem păstra fermă și constantă pentru o perioadă mai lungă de timp încărcătura emoțională. Totodată, imaginația sonoră nu este mărginită la ordinea
Cauz?, efect by Liviu D?NCEANU () [Corola-journal/Journalistic/84379_a_85704]