1,273 matches
-
desprinde din moravurile unei eroine așa de străină de civilizația noastră. Maitreyi rămâne până acum singura scriere cu adevărat interesantă a lui Mircea Eliade. Restul e o ilustrare a acelui obsedant trăirism. Tineri participă la mișcări comuniste, fac crime, violează servitoarele și femeile măritate, cunosc morburile sociale, se sinucid ca să facă "saltul în neant" (Întoarcerea din rai). Sau, dimpotrivă, se orientează spre mișcările totalitare, cu formațiuni militare, seduc într-o familie deopotrivă mama și fetele, îndeamnă la furt, caută legături cu
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
trecut anii cu amintiri duioase, au venit ani grei, urâți, cu război, cu secetă, cu oameni răi, care au batjocorit-o și au scos-o din casa și din gospodăria ei. La vârsta de 65 de ani au făcut-o servitoare la școala din sat, au mutat-o în alt sat și a trebuit să-și facă altă gospodărie, altă casă, a trebuit să planteze altă vie, alți pomi roditori; a trebuit să-și facă altă fântână la noua ei locuință
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
Bossel. Mai erau baluri mascate la sala Franzelaru 255, la sala Ziepser 256, la Pomul verde 257, la Jignița 258. Apoi un altul la Dacia, altul la Hârdău etc. Balul de la Hârdău era numit astfel fiindcă măsculițele, mai cu seamă servitoarele, veneau desculțe, își spălau picioarele în hârdău, își puneau ciorapii și ghetele sau pantofii pe care îi aduceau în mână și apoi intrau în bal. Motivul e lesne de înțeles: antreprenorul nu tolera ca măștile să intre în sală cu
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
cu încălțămintea murdară de noroi sau de zăpadă. Balul acesta atât de inferior, frecventat de elementul femeiesc, era foarte căutat de bărbații din societatea mai de sus; tot tineretul băieților „de familie“ venea la acest bal spre a danța cu servitoarele care, pe vremea aceea, erau, de multe ori, fete drăgălașe. Pe atunci profesia galanteriei nu era destul de răspândită pentru ca să atragă și să le facă cocote de marcă, pe toate câte erau frumușele. Aveam 18 ani când am intrat pentru întâia
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Dacă te cunoșteam mai demult, bună treabă am fi făcut împreună. Cu cât incultura lui Drasch apărea mai evidentă, cu atât și popularitatea lui creștea mai mult. Însă această popularitate se exercita numai printre clasele cele mai de jos, printre servitoare, mahalagioaice, precupeți și precupețe etc. Manierele ca și înfățișarea doctorului impresionau adânc aceste naturi primitive care nu vedeau decât aparențele. Drasch era înalt, avea o figură energică, purta întotdeauna pălărie cu marginile foarte largi, avea un picior colosal de mare
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
fusese o bună farsă urzită de Mihail Kogălniceanu.** În scurt timp Bucureștiul se umple de parale. În fiecare zi vedem o nouă frumusețe răsturnată într-o birjă luxoasă sau chiar într-o trăsură de casă. Fete, de la modiste și croitorese, servitoare frumușele, cocote foarte modeste se înalță deodată, au parale și au lux. 380 bucureștii de altădată București, 1965, pp. 70-71). Totodată, pe scenă răsunau cântece patriotice: Muzica sună, Șoimul, Dați ajutoare pentru răniți; când apărea o ediție specială a ziarelor
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
zilei; o doamnă Orăscu și fiica sa Cleopatra au fost găsite în pimniță, moarte prin strangulare. Iată cum s-a petrecut crima: Doamna Orăscu locuia cu fiica sa Cleopatra și avea în serviciul său un bătrân servitor român și o servitoare unguroaică, anume Rosa. Servitoarea Rosa se învoi cu amantul ei, un ungur și cu un alt ungur, prieten al aceluia, ca să omoare pe amândouă femeile spre a le prăda. În ziua crimei, Rosa a îndepărtat pe bătrânul servitor trimețându-l în
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
și fiica sa Cleopatra au fost găsite în pimniță, moarte prin strangulare. Iată cum s-a petrecut crima: Doamna Orăscu locuia cu fiica sa Cleopatra și avea în serviciul său un bătrân servitor român și o servitoare unguroaică, anume Rosa. Servitoarea Rosa se învoi cu amantul ei, un ungur și cu un alt ungur, prieten al aceluia, ca să omoare pe amândouă femeile spre a le prăda. În ziua crimei, Rosa a îndepărtat pe bătrânul servitor trimețându-l în Lipscani ca să aducă pentru
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
crimei, Rosa a îndepărtat pe bătrânul servitor trimețându-l în Lipscani ca să aducă pentru stăpânele sale niște mostre; după plecarea servitorului, Rosa a introdus pe cei doi unguri în pimniță, apoi a chemat pe domnișoara ca să-i arate în pimniță ceva. Servitoarea mergea în urmă. Când fiica doamnei Orăscu ajunse jos, cei doi unguri se repeziră asupra ei și o prinseră de mâini și de picioare, iar Rosa îi aruncă după gât o frânghie cu care o sugrumă. Apoi servitoarea se duse
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
pimniță ceva. Servitoarea mergea în urmă. Când fiica doamnei Orăscu ajunse jos, cei doi unguri se repeziră asupra ei și o prinseră de mâini și de picioare, iar Rosa îi aruncă după gât o frânghie cu care o sugrumă. Apoi servitoarea se duse iarăși sus și chemă grabnic pe doamna Orăscu, spunându-i că domnișoara și-a rupt piciorul. D-na Orăscu alergă, dar când ajunse în gura pimniței, își văzu fiica întinsă jos moartă. Se întoarse repede înapoi, țipând și
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
sus și chemă grabnic pe doamna Orăscu, spunându-i că domnișoara și-a rupt piciorul. D-na Orăscu alergă, dar când ajunse în gura pimniței, își văzu fiica întinsă jos moartă. Se întoarse repede înapoi, țipând și chemând ajutor, dar servitoarea îi aruncă și ei lațul după gât și cu ajutorul celor doi unguri o târâră în pimniță. 394 bucureștii de altădată 169. Victor-Emmanuel (Vittorio Emmanuele) al II-lea (n. 1820), primul rege al statului italian unificat, începând din 1861 și până la
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
anii de osândă la penitenciarul Văcărești, iar Pantazescu la penitenciarul Cozia din județul Râmnicu Vâlcei. anul 1877 395 170. Procesul asasinilor Alexandrinei Orăscu Nicolaide și a fiicei ei, Cleopatra, în vârstă de 14 ani, a avut loc la Brașov, ucigașii - servitoarea Nagy Roszy, de 24 de ani, și bărbatul ei Fazekas István - fiind condamnați la moarte și executați prin spânzurare la 27 mai/9 iunie 1878 („Ucigașii d-nei Orăscu“, Pressa, an. XI, 9 iunie 1878, p. 3, știre pre luată din
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
multă bunăcuviință și cu mult mai multă probitate în toate. Războiul umple Capitala de o numeroasă lume de ziariști străini, de oameni de afaceri, de ofițeri ruși. În scurtă vreme numărul femeilor cu viață liberă se înmulțește. Cele mai curățele servitoare și cele mai drăgălașe lucrătoare își părăsesc serviciile și atelierele și devin femei întreținute ale ofițerilor ruși. Multe din ele dispar din București spre a se reîntoarce mai târziu pline de ruble, de toalete, de bijuterii. Două ziare noi apar
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Labă (vestit prin arderea bibliotecii lui G. Enescu), Gulai, Mutică. Profesiunile lor: tîmplar, frizer, cizmar. Pe primul, un mic monstru (scund, cap mare, torace bombat, picioare inegale), îl cunosc și eu din vedere. Vegetează uneori, în zilele de vară, împreună cu servitoarea (o toantă de-a lui Nădrag din satul meu, care umblă mereu desculță), pe băncile din parc. Formația acestora - zice E.G. - s-a întregit ulterior cu Calimandric, care a fost în tinerețe șoferul lui Leonte Răutu. Aș vrea să-l
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
o întrecere cu arcul, câștigă, apoi îi ucide pe pețitori, dezvăluindu-și adevărata identitate. Penelopei nu îi vine să creadă, bănuind că este vizitată de un zeu care a luat înfățișarea lui Ulise. Pentru a-l testa, Penelopa îi cere servitoarei să mute patul nupțial în camera lor de nuntă. Ulise spune că acest lucru nu este posibil, deoarece el a făurit patul, iar unul din picioarele lui este un măslin viu. În acest fel, Penelopa, se convinge că cel dinaintea
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
5). Pretendenții nu vroiau de fapt mâna ei, ci să pună mâna... pe regatul ei. După autoarea moscovită, Penelopa, la reîntoarcerea lui Ulise, care s-a învârtit „decenii de-a rândul prin Mediterana, jefuind relicve sacre, seducând vrăjitoare, regine și servitoare ale acestora” (idem, 6), nu era decât o „o naivă mincinoasă îmbătrânită”, cu „sânii fleșcăiți și nerâvniți”, cu „degetele subțiri umflate la încheieturi din cauza artritei”, care își pierduse „în lacrimi culoarea ochilor ei vii din tinerețe” (ibidem). Parodia Ludmilei Ulițkaia
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
îmi vine s-o fur când m-oiu întoarce și s-o duc la Mircești. Doamna Grigoraș crezu că acest proiect al poetului alcătuia numai o glumă, dar după câteva luni, mergând iar la Mircești, văzu acolo pe o tânără servitoare, destul de plăcută, bine îmbrăcată, despre care văru-său îi zise că este aceea pe care o văzuse la Târgu Frumos, la Novakovski, pe care a adus-o ca să-i îngrijească de casă și de care este foarte mulțămit. Și mai spuse
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
sau trei ani o fată, bucățică ruptă dintrînsul, și prin îngrijirea trebuințelor sale materiale, făcându-i-se indispensabilă, a luat-o de soție. Iar după ce a început să îmbătrânească, o lua cu dânsul în toate deplasările lui, astfel că fostei servitoare care altădată spăla scândurile în rateșul lui Novakovski i-a fost dat să fie împreună cu bărbatul ei musafir al regelui Carol și ai reginei Elisabeta la Peleș și să facă parte din corpul diplomatic din Paris"... (din „Tradiții ale ospitalității
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
marcată ("Cântecele ospățului răsunară și mai tare. Ea auzi glasuri îngerești;..."). A. E. Pilkington 365 remarcă în acest sens că absența de conjuncție îl conduc pe cititor să creadă că vocile îngerilor nu sunt altceva decât "cântecele petrecerii". De altfel servitoarele interogate dimineața nu au văzut nimic. "Vis sau realitate, fusese de bună seamă un semn ceresc, dar castelana se feri să sufle cuiva vreo vorbă ca nu cumva să fie bănuită de trufie"366*. Profeția făcută tatălui poate și ea
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
mai înainte și acum canarii îmi reamintesc acest proiect dacă nu ar trebui să întredeschid încetișor ușa, să mă strecor ca șarpe în camera de alături și târându-mă așa pe jos, să le rog pe surorile lor și pe servitoare să facă un pic de liniște"503. Este vorba de o temă recurentă și care caracterizează infernul lui Kafka care nu poate decât să se închidă în sine însuși 504 și asupra lui însuși și să lucreze. Intruziunea celuilalt se
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
mediu care îl respinge ca pe un corp străin. "Nu ești din sat, nu ești nimic. Din nefericire, ești totuși ceva, un străin în plus care ne încurcă mereu, care ne aduce mereu necazuri, care ne obligă să ne mutăm servitoarele, cineva despre care nu știm ce intenții are [...]". Străin, care nu merită nici o "cușcă de câine", "care nu cunoaște deloc lucrurile de pe-aici", K. Este un ignorant îndrăzneț, un "agresor" care se străduiește să găsească un loc pentru a
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
încerce apoi să-și reînceapă viața, Gregor Samsa este exclus din familia sa ca urmare a metamorfozei sale. Și într-un caz și în celălalt, fiul pare puțin vinovat și mai degrabă o victimă: Karl a fost aproape violat de servitoarea care rămâne însărcinată, iar Gregor, conștiincios reprezentat comercial, scrupulos, care își întreține familia, nu și-a ales noua formă pe care nu face decât să o suporte. 491 OC, II, 139. 492 Lettre au père, OC, IV, p. 837. 493
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
îl privesc: "astfel el cutreiera, din câte se părea fără scop, fără să facă altceva decât să tulbure liniștea localității. Dar, în realitate el era foarte ocupat, el pândea o ocazie favorabilă și nu întârzia să o găsească. Frieda, tânăra servitoare de la Hotelul domnilor, crezu în promisiunile lui și fu sedusă... Pagina se termina. Pe margine mai era un desen hașurat cu o stângăcie copilărească, reprezentând un bărbat cu o fată în brațe. Fata își ascundea fața la pieptul bărbatului, dar
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
au fost arestați. Țurțuran n-a bătut și n-a omorât, dar la intervenția lui au fost uciși capul familiei și fiul81. La fel au procedat și alți români „de treabă”, care n-au acționat ei Înșiși, ci au trimis servitoarele să avertizeze patrulele de soldați că În clădire sau În vecinătate trăiesc evrei care periclitează securitatea, că ar fi tras În Armată, ar fi semnalizat avioanelor sovietice ș.a., cu sentimentul Îndeplinirii unei datorii patriotice, acordând Încredere știrilor din presă și
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
și l-a golit. Fiica rămasă În viață a atestat că după ce a fost Împușcată, „mama s-a târât până acasă și ne-a povestit ce-a văzut”. Vivovschi XE "Vivovschi, Emil" a jefuit magazinul și casa familiei Leibovici cu ajutorul servitoarei românce. Și a adăugat: „Cam prin anul 1942 am văzut În urechile soției lui Ciobanu șservitoareaț cerceii de aur ai surorei mele șcare a fost ucisăț cu un rubin În mijloc În formă de țion șsteaua cu șase colțuri, simbolul
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]