3,058 matches
-
două ore pe săptămână 3. Or, de la insipidele cursuri de morală (o categorie a gândirii apusene secularizate) ar trebui să se treacă, fără cusur, la cursul de etică și bioetică creștină 4. Câteva seminarii ar trebui acordate delicatei probleme a sexualității și a vieții conjugale, care se cuvine tratată fără pudibonderii fariseice 5. Pentru că adăparea la surse este condiția sine qua non a mărturisirii ortodoxe, predarea limbilor clasice studenților de la Teologie ar trebui luată mult mai în serios. Latina și greaca
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
de politică, ideologie ecleziastică și psihanaliză avant la lettre, acești exegeți radicali caută și, fapt deloc mirabil, reușesc să găsească în scrierile Părinților deșertului mai ales repere pentru o istorie a ideilor (cum ar fi istoria conceptului de trup, a sexualității, a ascetismului etc.) și mult mai puțin o demonstrație a noutății proprii unei opere teologice articulate pe trunchiul Evangheliei și plasate în matricea spirituală a Bisericii creștine 4. A tăgădui ori a nesocoti faptul că Evagrie a fost înainte de toate
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
noastre. Grija de trup este, între anumite limite, un fapt necesar. Iubirea de sine va confisca însă această obligație în contul vechiului narcisism adamic. Atracția erotică este inerentă unei umanități îmbrăcate în haine de piele. Demonii vor ști să proiecteze sexualitatea în cadrul fărădelegii și al iresponsabilității. Erosul demonic desființează. El aruncă amanții într-un colț obscur de neființă, în care noțiunea de legământ și ascultare lipsește cu desăvârșire. Acest ansamblu de patimi însoțite de arta autojustificării constituie sfera noologică a mondenității
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
genitale - provoacă semnale electrice în organul vomeronazal al omului adult. Aceste substanțe foarte inodore nu sunt detectate de organul olfactiv. Dar atunci când sunt aplicate pe organul vomeronazal, antrenează efecte fiziologice reperabile, favorizând secreția hormonului gonadotrop, cu rol foarte important în sexualitate. Desigur, nu știm în ce măsură prezența organului vomeronazal modifică felul în care îi percepem pe ceilalți. De asemenea, nu cunoaștem nici ce cantități de molecule steroidiene, recunoscute de organul vomeronazal, ne adresează interlocutorii atunci când încearcă să ne farmece. În schimb, putem
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
chiar dacă ar fi exprimat aceeași deschidere. În sfârșit, al patrulea indiciu ne ajută să fim siguri că ne aflăm în universul seducției. În prima imagine, degetul folosit este mijlociul, în cea de-a doua este arătătorul. Degetele legate „genetic” de sexualitate sunt mai ales mijlociul și inelarul. Trebuie să reținem însă că alegerea inconștientă a degetului folosit nu atestă seducția decât dacă se asociază cu alte semne. Credeți, poate, că trebuie să fie observate multe detalii pentru a aprecia situația, dar
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
cu cea a unei persoane care, prinsă într-o conversație în timpul mesei, își scoate treptat pantofii, fără să-și dea seama. Pantofii țin picioarele prizoniere. Ei ne incomodează. În vis, sunt foarte implicați la nivelul fantasmării și foarte legați de sexualitate. Se poate stabili cu ușurință o paralelă între situațiile în care verigheta alunecă până în vârful inelarului și cele în care pantoful iese din picior. Aceste situații au fost analizate adesea, mai ales de psihanaliști. Dar să nu uităm că starea
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
privire privire fixă privirea socială procese de seducție pumn pupile pupile dilatate reacție adaptată reacții neurofiziologice receptori reguli de citire Reich, William ritmuri ultradiene Robert-Ouvray, Suzanne Rosenthal, Robert sâni satisfație psihologică Schanberg, Saül seducție activă seducție pasivă seducție subliminală sentimente sexualitate simbolism simpatie sinceritate sincronizarea corpului sinergologie Souzenelle, Annick de spate spontaneitate sprânceană stângaci Stanislavski, Constantin strategii de comunicare stres subsuoară tehnică de manipulare teorema lui Axelrod Titchener, Bradford Tomatis, Alfred trăsături umeri unde cerebrale urechi Zajonc, Robert În 1972, Albert
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
Pancreasul, mușchii, sistemul digestiv, ficatul, splina, intestinul subțire, fierea, partea mediană a spatelui Puterea personală, independență, voință, scopul, control, hotărîre, autodeterminare, energia, respect de sine, intelect, destin Pot 2 Zona sacrală (svadhisthara) Abdomenul (ombilicul) Portocaliu Testiculele/ovarele, sistemul reproducător, uterul, sexualitatea, mîncarea, organele digestive inferioare, rinichii, prostata, tractul urinar, partea de jos a spatelui Relații, emoții, intimitate, Împărtășire, senzații, apetit, plăcere, mișcare, imaginație, inconștient Simt 1 Rădăcina sau baza coloanei (muladhara) Baza coloanei Roșu Glandele adrenale, scheletul, pielea, sîngele, intestinul gros
Reiki pentru o viață by Penelope Quest () [Corola-publishinghouse/Science/2150_a_3475]
-
cel mai direct energiilor dumneavoastră fizice. Chakra bazei, corelată instinctului primar de supraviețuire și nevoii de siguranță, poate activa probleme legate de bani, de casa, de locul dumneavoastră de muncă și de corpul fizic. Chakra sacrală corespunde senzațiilor fizice și sexualității, așadar pot apărea probleme legate de intimitate și de sex, precum și cele asociate mîncării, apetitului și altor plăceri ale simțurilor. Nivelul emoțional Cele două chakre corespunzătoare energiilor emoționale sînt a plexului solar și a inimii. Cea dintîi activează aspecte ale
Reiki pentru o viață by Penelope Quest () [Corola-publishinghouse/Science/2150_a_3475]
-
împleteau „omul de știință și estetul”, Dashiell Hammett și Raymond Chandler, marii reformatori ai romanului popular de aventuri, au pus în personajele lor limbajul anilor ’30, „modele și chiar gusturile privind jazzul, filmul și artele deceniului și, cu siguranță, obsesia sexualității” (Barzun, 2000, p. 741). Că e o sexualitate agresivă, parcă desprinsă din confesiunile pacienților lui Freud (la Hammett), sau una difuză, reprimată, amânată, surdinizată de pudibonderiile pline de farmec ale personajului (la Chandler), e mai puțin important. Important e că
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
și Raymond Chandler, marii reformatori ai romanului popular de aventuri, au pus în personajele lor limbajul anilor ’30, „modele și chiar gusturile privind jazzul, filmul și artele deceniului și, cu siguranță, obsesia sexualității” (Barzun, 2000, p. 741). Că e o sexualitate agresivă, parcă desprinsă din confesiunile pacienților lui Freud (la Hammett), sau una difuză, reprimată, amânată, surdinizată de pudibonderiile pline de farmec ale personajului (la Chandler), e mai puțin important. Important e că eroii se înfățișau ca oameni întregi, cu dorințe
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
Philip Marlowe nu joacă, de fapt, o partitură proprie. El ilustrează variatele faze prin care a trecut nihilismul lui Chandler, de la respingerea valorilor clasei de mijloc până la negarea politicului, a afacerilor și, în general, a oricăror însușiri legate de modernitate. Sexualitatea însăși e descrisă în termenii unei perversiuni incontrolabile, a „decompensării” produse la întâmplare. Altminteri, femeile n-au decât un rol decorativ, de plan secund - simple obiecte inanimate într-o lume a bărbaților. Retractil și pudibond, Marlowe tânjește după o mamă
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
cu o generozitate ce depășește limita decenței, Marlowe nu respinge din prima clipă atacul plin de seducție al feminității debordante. Și Vivian, și Carmen sunt amazoane lipsite de inhibiții, gata să-și pună la bătaie întregul, vastul arsenal de farmec. Sexualitatea hipertrofică, bolnavă, animalică a surorii mai mici nu e radical diferită de aceea insinuantă, calculată, primejdioasă a surorii mai mari. Ambele progenituri ale generalului par să trăiască doar pentru a-și satisface, rapid și fără rezistență, capriciile. Protejate de banii
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
de sumară, că s-ar fi putut ascunde îndărătul unei scobitori. Unul dintre picioarele ei lungi și frumoase era argintiu, celălalt auriu. Aveau expresia total disprețuitoare a unei tipe care-și fixează întâlnirile la telefonul interurban. Totul emana așadar o sexualitate deșucheată, iar insului „gras, onctuos și libidinos” i se distribuie rolul de a accentua trăsătura locului: Era întuneric și liniște, iar un barman se mișca întocmai ca o molie în strălucirea slabă a paharelor și sticlelor. O blondă tânără și
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
resursele imaginative ale romancierului. Cu toate acestea, părțile de rezistență ale cărții rămân secvențele statice. Descrierile de interioare, analiza psihologiei personajelor și stabilirea raporturilor de forțe dintre ele alcătuiesc un excepțional dosar al interrelațiilor umane guvernate de lăcomie, cruzime, violență, sexualitate, frică, resentiment și ură. Există în roman un subtil joc de lumini și umbre. Simpatia autorului - și, implicit, a cititorului - se îndreaptă spre protagoniștii surprinși în aer liber, în mișcare. Dramele au loc în interior, în clădiri mai mult sau
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
să afle scopul noii sale vizite. Dialogul e la fel de contondent ca prima oară și la fel de plin de tensiuni erotice. Dincolo de experiențele trăite, dincolo de valorile care-i despart, Marlowe și Vivian sunt atrași unul de celălalt cu forța de neoprit a sexualității dezlănțuite. Este singurul lucru pe care acești doi oameni tineri și frumoși nu și-l pot ascunde unul altuia. Convorbirea dintre Vivian și Marlowe scoate la lumină rolul lui Norris în cadrul familiei. Ni se confirmă că el nu e doar
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
îmbogățită însă cu aromele perversiunii moderniste: violența criminală a lui Carmen nu este doar un reflex al nebuniei, ci consecința logică a nevrozei obsesionale de care suferă. Fericită doar în actul acuplării, Carmen își găsește împlinirea în substitutul morbid al sexualității - dorința de a ucide. Psihanaliștii din școala lui Freud ar putea descoperi aici un perfect exemplu de „relație sadomasochistă interiorizată sub forma tensiunii dintre eu și un supraeu extrem de crud” (cf. Laplanche și Pontalis, Vocabulaire de la psychanalyse, PUF, Paris, 1990
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
găsite aceste descrieri 2. Așadar cele nouă mecanisme sunt: - regresia (noțiune ce apare în 1900, în Interpretarea viselor, și ale cărei strânse legături cu fixația sunt precizate în Introducere în psihanaliză, 1916); - sublimarea și formațiunea reacțională (Trei studii privind teoria sexualității, 1905); - proiecția („Președintele Schreber”, 1911); - întoarcerea împotriva propriei persoane și transformarea în contrariu („Pulsiuni și destine ale pulsiunilor”, 1915a); - introiecția sau identificarea („Doliu și melancolie”, 1917b); - anularea retroactivă și izolarea (în Inhibiție, simptom și angoasă, 1926). În 1936, A. Freud
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
conformă cu visurile lui Peggy, iar prietenul ei se transformă într-un intangibil star rock. Valoarea distorsiunii ca mecanism de apărare rezidă în faptul că, personajul imaginar fiind intangibil, Peggy se poate crede iubită fără a mai avea de înfruntat sexualitatea. Vaillant ne mai propune spre analiză și alte exemple în care această apărare „psihotică” este prezentă la subiecții normali. El citează în acest sens povestea indienilor Lakota care, cu numai câteva zile înaintea masacrării lor de către cavaleria americană la Wounded
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
simte sau acționează ca și cum ar poseda capacități sau puteri superioare celor deținute de alții. 29) A te orienta spre estetic (V.): deplasarea interesului către valoarea formală, estetică a obiectelor sau experiențelor cu scopul de a evita conștientizarea afectelor legate de sexualitate. 30) Plângere cuprinzând solicitarea unui ajutor și respingerea ajutorului (DSM-IV): subiectul se plânge sau solicită în mod repetat ajutorul (cu privire la unele simptome fizice sau psihologice ori la unele probleme de viață), atitudini care disimulează, de fapt, anumite sentimente de ostilitate
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
răspuns legat de mecanismul de identificare proiectivă, folosit adesea de pacienți. Altruismul se îmbină adeseori cu activismul. A. Freud (1936/1993) citează exemplul unei „pedagoge altruiste”, considerată o persoană modestă și fără pretenții, care și-a înăbușit orice formă de sexualitate; pe de altă parte, „îi place la nebunie să pună la cale căsătoria altora și primește o sumedenie de confidențe amoroase. Lipsa ei de cochetărie nu o împiedică să se ocupe activ de toaletele purtate de ceilalți. Nu are copii
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
activă. A nu putea să nu bei, să nu te droghezi, să nu mănânci (sau să mănânci), să nu te dedici cu totul jocurilor de noroc, sportului sau muncii, să nu te lași în voia tentativelor de suicid sau a sexualității sunt tot atâtea exemple în care comportamentul se erijează într-un adevărat stăpân, iar aceasta în mod repetat, transformându-i pe toți consumatorii excesivi în „sclavi ai cantității” (de M’Uzan, 1994). Apărarea maniacă ce vine să înăbușe durerea provocată
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
și puritan, care-și refulează dorințele sexuale, „va manifesta un interes - chipurile - dezinteresat pentru lupta împotriva prostituției și pornografiei” (J.-L. Faure, 1973). Istorictc " Istoric" Freud utilizează pentru prima dată termenul „formațiune reacțională” în 1905, în Trei studii privind teoria sexualității. El evocase însă deja, în primele sale lucrări dedicate nevrozei obsesionale (1896/1974), scrupulozitatea, rușinea și neîncrederea în sine observate la pacienții săi. Termenul revine de mai multe zeci de ori în scrierile lui Freud. În Compendiu de psihanaliză (1940
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
de Traubenberg și Boizon, 1976). Răspunsuri moralizatoare date la testul „Lăbuță-Neagră” ne permit de asemenea să intuim o formațiune reacțională, după cum subliniază Corman (1974) în legătură cu cazul Maryvonne. Extrem de anxioasă, tânăra manifestă în răspunsurile la testul „Lăbuță-Neagră” o reacție violentă contra sexualității. Ea respinge imaginea reprezentând „Sărutul”: „Este indecent, spune ea, să te săruți în plin câmp, în plină stradă, iar Lăbuță-Neagră dă dovadă de indiscreție privindu-i”. La fel se întâmplă și în cazul imaginii reprezentând „Alăptarea”, respinsă „pentru că Lăbuță-Neagră suge
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
o formațiune reacțională, de vreme ce anumite trăsături de caracter apar ca o contrapondere pentru trăsăturile opuse. Recunoscând că în această doctrină trebuie să existe un miez de adevăr, Freud (1933/1984) îi reproșează totuși simplificarea abuzivă, ignorarea inconștientului și eliminarea problemelor sexualității. Nu se poate explica chiar totul prin complexul de inferioritate! Semnificația pentru patologietc "Semnificația pentru patologie" Recurgerea la formațiunea reacțională este răspunzătoare de faptul că majoritatea copiilor sunt bine crescuți, curați și îngrijiți, că devin școlari disciplinați și studioși și
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]