47,347 matches
-
roua venirii Sfântului Duh<footnote Sf. Ioan Casian, op. cit., p. 104. footnote>. Deci, în lupta de înlăturare a gândurilor păcătoase, ne este de mare folos rugăciunea fierbinte către Hristos, împotriva patimilor și pentru dobândirea virtuților; citirea și cugetarea asupra Scrierilor Sfinte: Sfânta Scriptură și Sfinții Părinți. Pe cât este, așadar, de cerească și de îngerească virtutea sfințeniei, pe atât este de războită cu mari bântuieli de potrivnici. De aceea, suntem datori să ne nevoim nu numai cu înfrânarea trupului, ci și cu
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
footnote Sf. Ioan Casian, op. cit., p. 104. footnote>. Deci, în lupta de înlăturare a gândurilor păcătoase, ne este de mare folos rugăciunea fierbinte către Hristos, împotriva patimilor și pentru dobândirea virtuților; citirea și cugetarea asupra Scrierilor Sfinte: Sfânta Scriptură și Sfinții Părinți. Pe cât este, așadar, de cerească și de îngerească virtutea sfințeniei, pe atât este de războită cu mari bântuieli de potrivnici. De aceea, suntem datori să ne nevoim nu numai cu înfrânarea trupului, ci și cu zdrobirea inimii și cu
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
să ne nevoim nu numai cu înfrânarea trupului, ci și cu zdrobirea inimii și cu rugăciuni dese, împreunate cu suspine, ca să stingem cuptorul trupului nostru, pe care împăratul Vavilonului îl aprinde în fiecare zi prin ațâțarea poftei, cu roua venirii Sfântului Duh. Pe lângă acestea, arma foarte tare pentru acest război avem privegherea cea după Dumnezeu<footnote Ibidem, p. 116. footnote>. Un remediu tot atât de eficient ca postul și înfrânarea este și privegherea cea după Dumnezeu. Sfântul Teofan Zăvorâtul îi scrie într-o
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
trebuie să ne rușinăm de Dumnezeu, care vădește cele ascunse ale întunericului. Iar ea rușinându-se, s-a dus <footnote Sf. Efrem, în Patericulă, p. 71. footnote>. Un alt mijloc duhovnicesc folosit pentru eliberarea de desfrânare este și lectura din Sfintele Scripturi, neuitând însă că lecturile bune folosesc numai atunci când le îmbini numaidecât cu fapta<footnote Fr. W. Forster, op. cit., p. 157. footnote>, deoarece lenea face ca patimile să se întoarcă<footnote Iosif Vatopedinul, op. cit., p. 60. footnote>. În continuare, nu
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
În continuare, nu trebuie să se uite importanța meditației duhovnicești, a rugăciunii neîncetate, care umplu inima de lucruri bune, blocând, în același timp, pătrunderea unor gânduri pierzătoare<footnote Columba Stewart, op. cit., p. 129. footnote>. Rugăciunea neîncetată este considerată de majoritatea Sfinților Părinți rugăciunea scurtă, ce are cuvinte puține, dar care se face cu zdrobirea inimii. Despre rugăciunea lui Iisus Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-mă pe mine, păcătosul (păcătoasa)! se spune că nu este armă mai tare ca aceasta
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
Gură de Aur, Despre feciorieă, p. 375. footnote>, prin iubire și compasiune vom observa că mai slab pulsează sexualitatea<footnote V. V. Zenkovsky, op. cit., p. 38. footnote>. Sfântul Ioan Gură de Aur este de părere că nu doar închinarea la icoanele sfinte și rugăciunea au efect de îndepărtare a atacurilor diavolești ale curviei, ci și cântecele religioase care duc la decența gândurilor<footnote Georges Habra, op. cit., p. 215. footnote>. În acest sens, Evagrie Ponticul amintește: Psalmodierea potolește patimile și face să se
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
Sfântul Marcu Ascetul: Să nu primim iarăși de bunăvoie jugul robiei, ci să ținem strâns la libertatea noastră prin împlinirea poruncilor<footnote Sf. Marcu Ascetul, Răspuns celor ce se îndoiesc de dumnezeiescul botez, în Filocaliaă, vol. I, p. 279. footnote>. Sfânta Taină a Pocăinței sau a Spovedaniei constituie și ea un mijloc de tămăduire a desfrânării. În acest sens Sfântul Ioan Carpatinul arată că: Aproape păcatul însuși împinge pe cel ce căiește spre Dumnezeu, dându-i un fel de simțire a
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
mai tari și mai năprasnice poftele pierzaniei<footnote Sf. Ioan Carpatinul, Capete de mângâiere, cap. 56, în Filocaliaă, vol. IV, p. 140. footnote>. În toate aceste lupte este nevoie însă și de o întărire care va fi recomandată de duhovnic: Sfânta Împărtășanie. Deoarece păcatul nu se ascunde prin adaos de păcate, ci prin pocăință și mărturisire<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Mateiă, p. 561. footnote>, fără de acestea se ajunge la pierderea curăției sufletești<footnote V.V. Zenkovsky, op. cit
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
acestea se ajunge la pierderea curăției sufletești<footnote V.V. Zenkovsky, op. cit, p. 25. footnote>. Prin mărturisirea la duhovnic a păcatelor pe care le-am săvârșit sufletul va deveni iarăși palat al curăției<footnote Mitropolit Hierotheos Vlachos, Psihoterapia ortodoxă Știința Sfinților Părinți -, traducere în limba română de irina Luminița Niculescu, Edit. Învierea - Arhiepiscopia Timișoarei, 1998, p. 320. footnote>, iar Dumnezeu nu se va întoarce de la tine<footnote Sf. Efrem Sirul, Cuvinte și învățăturiă, tomul II, p. 330. footnote>. Având această încredințare
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
Ioan Casian, op. cit., p. 188. footnote> de patima în care ne zbatem, vom lupta cu mai multă râvnă pentru a dobândi adevăratul sprijin în eforturile noastre de a ne curăța sufletul<footnote Mitropolitul Hierotheos Vlachos, op. cit., p. 312. footnote>, adică Sfânta Împărtășanie. Știind că drumul spre mântuire este strâmt, dar sigur, fără a uita nici o clipă că mergând pe calea în care patimile dețin controlul sufletelor și trupurilor noastre care ne oferă o plăcere mică în comparație cu chinurile la care vom fi
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
footnote> spre desăvârșirea personalității<footnote Iosif Vatopedinul, op. cit., p. 25. footnote> noastre. Despre mijloacele de despătimire vorbește și părintele Epifanie I.Teodoropulos, care îndeamnă: Ascultă fiule! <<Hopurile>> pe care le luăm spre înfruntarea ispitelor trupești sunt rugăciunea, postul, privegherea, mărturisirea, Sfânta Împărtășanie. Urmează și tu rețeta și vei vedea cât de eficace este înfrânarea. Noi singuri nici o secundă nu putem rămâne curați. Dar cu harul și ajutorul lui Dumnezeu toate se izbutesc<footnote Crâmpeie de viață. Din învățătura Părintelui Epifanie I.
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
darurile paradisiace din pricina mândriei, a neascultării, a lăcomiei, a nesupunerii, a nerecunoștinței. Călcând porunca și gustând din pom, omul a căzut din harul dumnezeiesc și a cunoscut binele din care a căzut și răul în care s-a prăbușit. Deși Sfinții Părinți numesc pe diavol ispititor, părinte al păcatului și mijlocitorul și pricinuitorul morții, ei nu îi absolvă pe protopărinții noștri de vinovăția căderii. Dumnezeu îl prezintă pe șarpe ca întrupare a vicleniei și a sinuozității satanei. Invidia pe fericirea omului
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
un obiect material, căderea a fost totodată un act spiritual. Pe om l-a ispitit, pe lângă perspectiva unei plăceri simțuale, perspectiva mincinoasă a îndumnezeirii sale, a totalei independențe de Dumnezeu; dar aceasta a fost provocată de pofta simțuală. <<Diavolul - zice Sfântul Ilarie - a amăgit pe Eva cu acel fel de păcat, prin care a meritat să cadă și el din cer, adică prin aroganță>><footnote Sf. Ilarie de Poitier, In Cant. Cantic. XII; P. G., 44, 1021 BC apud Pr. Prof.
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
a lăsat amăgită și a gustat tocmai din acest fruct, care îi fusese oprit, deși în rai Dumnezeu făcuse: să răsară din pământ tot soiul de pomi, plăcuți la vedere și cu roade bune de mâncat (Facere 2, 9). Toți Sfinții Părinți sunt de acord în a stabili cauza păcatului în voința omenească, în libertatea sa. Căderea firii este urmarea nemijlocită a liberei determinări a omului. Cu privire la cădere, Părintele Stăniloae spune că un element al căderii este neascultarea, altul gustarea din
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
l-a lipsit pe el de cele pe care le-a disprețuit, adică de contemplarea lui Dumnezeu și a celor ce sunt și a pus întuneric care să-L ascundă pe El și ființele nemateriale. Căci nu trebuiau lăsate cele sfinte celor întinați. Ci i-a îngăduit gustarea celor de care s-a îndrăgit, lăsându-l să trăiască prin simțire și prin mici urme ale minții<footnote Teodor al Edessei, Cuvânt despre contemplație, în Filocalia..., vol. VI, p. 236. footnote>. Din
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
Aceste acoperăminte exprimau perfect de bine adâncimea căderii lor. Apoi, Sfânta Scriptură relatează: Dumnezeu a făcut lui Adam și femeii lui îmbrăcăminte de piele și i-a îmbrăcat (Facere 3, 21). În încercarea de a explica starea omului de după cădere, Sfinții Părinți au acordat o mare importanță în lucrările lor învățăturii despre hainele de piele. Observăm din citatul biblic că, după căderea protopărinților, pentru ca ei să poată supraviețui, Dumnezeu i-a îmbrăcat, prin milostivirea Sa, în hainele de piele. Observăm că
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
să supraviețuiască corect, să ajungă în punctul de a regăsi mai deplină viața și forma mai frumoasă a naturii lui în Hristos<footnote Nicolae Moșoiu, Taina prezenței lui Dumnezeu în viața umană, Edit. Paralela 45, Brașov, 2001, p.127. footnote>. Sfinții Părinți spun că hainele de piele exprimă mortalitatea biologică privită de ei ca o a doua natură a omului de după cădere. În vreme ce înainte de cădere omul era gol, scutit de purtarea pieilor moarte, după aceasta el și-a ascuns goliciunea de
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
multe necazuri. Are loc o schimbare de relații: a omului cu ființa sa proprie și a omului cu creația pe care nu o mai supune ci o pierde aproape total în adâncurile ei. Dar hainele de piele sunt puse de către Sfinții Părinți în legătură nu numai cu grosimea trupului și moartea ci și cu afectele, simțurile omului și nu în ultimul rând cu apariția în om a durerii strâns legată de plăcere. Cultivarea istovitoare a pământului, profesiile, științele, artele frumoase, politica
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
de la Adam. Primind existența așa cum o primim, primim și vina pentru caracterul ei păcătos. Nu purtăm o vină pentru că am păcătuit, precum nu purtăm o vină fără să avem o natură păcătoasă, ci am primit-o așa. Aceasta e doctrina Sfinților Părinți. Ei nu vorbesc nici de păcătuirea persoanelor succesoare în Adam și Eva, nici de atribuirea păcatului lui Adam în mod extern urmașilor lui. Ei spun în general că în Adam a căzut toată firea noastră omenească<footnote Pr.Prof. Dumitru
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
sa»? (Deuteronom 24, 18). Desigur, atunci sufletul care păcătuiește va muri; dar noi ne-am făcut păcătoși prin neascultarea lui Adam în felul acesta: pentru că Adam a fost creat pentru nestricăciune și viață, iar viața sa în raiul desfătărilor era sfântă, mintea sa întreagă era necontenit cuprinsă de vederile dumnezeiești, iar trupul său era liniștit și potolit, întrucât orice plăcere rușinoasă era liniștită, fiindcă nu era în el nici o tulburare a unor porniri neînfrânate. Însă, întrucât a căzut sub păcat și
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
Sfânta Treime participă la Întruparea Domnului Hristos, în întreg Fiul, care împlinea taina mântuirii noastre prin Întrupare se afla întreg Tatăl după ființă, nu întrupându-Se, ci binevoind să se întrupeze Fiul; și în întreg Fiul, se afla întreg Duhul Sfânt după ființă, nu întrupându-Se, ci conlucrând cu Fiul la întruparea cea negrăită pentru noi,4 Sfântul Maxim confirmând și întărind prin aceste cuvinte ceea ce Sfântul Pavel a spus: Dumnezeu era în Hristos, împăcând lumea cu Sine Însuși (2 Corinteni
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
încă și mai mult, a dus-o la desăvârșirea menită ei încă de la facere: deplina asemănare cu Dumnezeu și participarea la firea cea dumnezeiască (2 Pt. 1, 4). El a dat astfel fiecărei persoane umane, unită cu El prin Duhul Sfânt, în Biserică, care este trupul Său, puterea de a deveni dumnezeu prin har<footnote Ibidem. footnote>. Astfel, toți avem nevoie de mântuire și eliberarea de povara păcatului. Aceasta nu poate fi dobândită decât prin însușirea roadelor Întrupării, jertfei și învierii
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
nu-i nici provocat și nici prevăzut. De aceea, el nu poate fi decât o întâmplare profund regretabilă. Dar atunci când avortul este voit și premeditat, el nu mai este un fapt, ci un act<footnote Pr. Prof. Ilie Moldovan, Darul sfânt al vieții și combaterea păcatelor împotriva acestuia, Edit. Institutului Biblic și de Misiune a Bisericii Ortodoxe Române, București, 1997, p. 43. footnote>. Consultând Dicționarul explicativ al limbii române, găsim următoarea definiție dată avortului: avort = întrerupere accidentală sau provocată a gravidității
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
mai întâi să te fi născut. Acest lucru omul nu-l poate hotărî, pentru că nimeni nu a fost investit cu puterea de a decide asupra unei vieți, chiar și atunci când aceasta se dezvoltă în propriul său trup. III. Actualitatea învățăturii Sfinților Părinți despre avort Următori ai învățăturii Sfintei Scripturi, Sfinții Părinți sunt cei care au dezvoltat și au predat mai departe învățătura pe care Mântuitorul a lăsat-o apostolilor Săi. Nu trebuie să uităm că adevăratele călăuze capabile să ne conducă
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
lucru omul nu-l poate hotărî, pentru că nimeni nu a fost investit cu puterea de a decide asupra unei vieți, chiar și atunci când aceasta se dezvoltă în propriul său trup. III. Actualitatea învățăturii Sfinților Părinți despre avort Următori ai învățăturii Sfintei Scripturi, Sfinții Părinți sunt cei care au dezvoltat și au predat mai departe învățătura pe care Mântuitorul a lăsat-o apostolilor Săi. Nu trebuie să uităm că adevăratele călăuze capabile să ne conducă spre înțelesul cel adevărat al Scripturii sunt
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]