1,505 matches
-
noi explicații. Probabil că ele vin să compenseze un deficit de imagine resimțit de cei care se ocupă astăzi de ghicit într-o manieră mercantilă, tip "SRL". Majoritatea acestor subiecți preferă să-și spună astrologi, clarvăzători, prezicători și nu se sfiesc chiar să afirme că fac profeții, doar pentru a câștiga bani, un capital simbolic în ochii publicului. Or, în cele mai multe cazuri, aceste confuzii se cultivă prin cele mai diverse mijloace publicitare (presă, radio, TV, internet sau simple anunțuri publicitare). Cu
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
urmă. În astfel de situații, atât agentul performator, cum îl numește Achim Mihu, cât și subiectul-client nu mai operează nici o distincție între cele două. La fel se întâmplă și în cazul clienților. Mai mult chiar, nici unul dintre ei nu se sfiește ca după o ședință de magie să meargă la biserică și să aprindă lumânări. Doar două persoane dintre cele investigate de noi au declarat că nu merg la biserică și nu au legătură în vreun fel cu religia sau cu
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
evaluare erau altele. Știința Evului Mediu avea o cu totul altă accepțiune și reprezentare față de cea modernă. Ea studia omul din punct de vedere holistic, fără a-l rupe de universul său magico-religios. Propunea o viziune integratoare și nu se sfia deloc să facă analogii și apropieri între realitățile fizice și cele spirituale. De exemplu, sănătatea era interpretată ca fiind consecința unui dezechilibru între microcosmosul uman și macrocosmos. Stările de dezordine puteau fi naturale sau provocate, iar vindecarea survenea ca urmare
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
aceea a deschiderii Sfintei Scripturi. Se oferă "sfaturi" și "consultații" tuturor credincioșilor cu privire la viitor, căsnicie, în probleme financiare, juridice, familiale, socio-profesionale, în caz de boală sau de nenorocire. Și toate acestea se desfășoară sub oblăduirea unei Biserici ce nu se sfiește să califice din când în când practicile divinatorii ca fiind satanice și conducătoare la pierderea sufletului. Dar asupra acestor fapte merită să ne oprim într-o secțiune specială. Deși izolat, bibliomanția (divinația cu ajutorul Bibliei) se practică astăzi de către unii preoți
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
mușcat din mărul cunoașterii binelui și răului, a adevărului și a minciunii. Faptul că descendenții perechii primordiale au început să amplifice greșeala părinților lor ne este amintit de conduita lui Cain, care, după ce și-a ucis fratele nu s-a sfiit să-l mintă sfruntat pe Dumnezeu, așa cum textul biblic povestește: Atunci a zis Domnul Dumnezeu către Cain: "Unde-i Abel, fratele tău?" Iar el a răspuns: "Nu știu! Au doară eu sînt păzitorul fratelui meu?"" [Facerea, 4:9]. Și, începînd
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
cea care, În felul acesta, este ignorată pentru a reține doar dimensiunile banalității strict localizate spațial, temporal și evenimențial. Cu asemenea coordonate (mai curînd meschine), spiritul, ca a patra dimensiune, este mai degrabă izgonit din lume. Dacă nu cumva se sfiește să se mai arate. Minimalismul aparent - mimarea datării Dacă reducționismul Însemna că diferența este redusă la Înglobare, din cele puse aparent alături una din părți fiind doar cerceveaua spațio temporală În care se desfășura o scenă, se poate doar mima
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
salutăm primii. După ce salutăm nu întrerupem discuția în care sunt antrenați membrii grupului. Întotdeauna salută cel ce merge pe cel ce stă pe loc, cel ce se află într-o mașină pe cel care este pieton. Nu trebuie să ne sfiim să salutăm primii, chiar dacă regula cere să fim salutați. A saluta este o dovadă de politețe. A aștepta să fii salutat este o dovadă de impolitețe. Deci, nu trebuie să fim zgârciți cu salutul. Nu se salută persoanele necunoscute dintr-
Ghid metodic pentru activitățile de terapii în educația specială a copiilor cu cerințe educaționale speciale(CES) by Mihai Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/1189_a_2270]
-
dar și sen „sân“ < lat. sinus. Forma sânătos a fost interpretată de unii ca dovadă că a existat și în unele graiuri din Transilvania cuvântul sân „sănătos“, urmașul lat. sanus. Un paradox: de ce nu mor unele cuvinte latinești Nu mă sfiesc să repet că româna păstrează, până în zilele noastre, din latină cele mai importante cuvinte din vocabularul său. Cele mai multe au fost importante și în latină și au continuat să fie importante până astăzi. Pe lângă acestea, există unele cuvinte care nu sunt
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
dezbinată, ci uniformă. Un alt păgubos mit stalinist a fost cel al cognoscibilității lumii, scientismul idolatru și materialismul istoric care vizau eliminarea neprevăzutului și a angoasei aferente, încercând să "programeze viitorul", generând o "isterie a controlului total" care nu se sfiia să rescrie istoria pentru a justifica autoritatea supremă. Istoria a fost ridicată la rang mesianic, proiectată să dispară odată ce și-ar fi rezolvat conflictele prin evoluție. De asemenea, stalinismul operează și pe baza unui străvechi mit al tatălui primitiv, arhaic
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
dată curții sultanului și a Imperiului otoman. Această denumire provine de la titulatura de Sublima Poartă, denumită în relațiile diplomatice și în tratatele oficiale. footnote>. Ziarul „Timpul“ de marți, 23 martie 1876 publica în articolul Carte neagră: „Ziarele opoziției nu s-au sfiit a imputa acestui guvern, că el tolera abusurile. Această imputare era nu numai nedreaptă, dar și cinică. Ele sciau foarte bine că dacă guvernul Lascăr Catargi s-a recomandat mai mult ce-va la recunoscința țerei întregi, acel ce-va
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
eu voi pleca cu el și nu voi avea nici un motiv să n-o caut pe Ana, 7 iulie, Ana e plecată la Paris, mi-a spus bunica ei, care m-a poftit cu curtoazie în casă, nu s-a sfiit firește să-mi mărturisească ce mult ar însemna pentru Ana căsătoria cu Alain, cum el are cu aproape zece ani mai mult decât ea îi va putea oferi tot ceea ce are nevoie o femeie, siguranță și protecție, am rămas să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
mă primești?“. În aer e un flux de senzualitate ce pune lucrurile În alertă; a adus vin roșu, șuncă de Praga, icre negre, pâine. „De-ai ști ce animalic te doresc!“, o spune cu o sinceritate seacă, brutală; nu se sfiește de nimic, nu are acea rușine iscată dintr-o pudoare falsă; la ea totul este simplu, cum ar râde, cum s-ar strâmba În oglindă, cum s-ar juca cu păpușa. Se dezbracă fără să Întârzie, are acum o lascivitate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
mai fost singură. Da, parcă n-ai fost niciodată, adăugă Leigh. Nu că ar fi neapărat ceva rău. Dar întâmplător așa e. — Uau. Mai e ceva ce țineți morțis să-mi spuneți? Emmy strânse meniul la piept. Acum nu vă sfiiți. — Păi..., Adriana se uită spre Leigh. — Spune odată. Leigh clătină din cap. — Nu vorbeam serios, spuse Emmy cu ochii mari. Chiar este ceva? — Emmy, querida, e ca în povestea cu un rinocer mare și alb într-o sufragerie. — Un elefant
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
de apropiate erau: cunoștințele încercau întotdeauna să se poarte cât mai frumos, dar surorile se iubeau într-atât încât să-și permită să spună orice. — Ce să fac dacă abia aștept să încep? Cum niciuna dintre voi nu s-a sfiit să remarce, am mult, foarte mult de recuperat, spuse Emmy. Adriana își impuse să se poarte frumos. Își împreună mâinile și zise: — Bun, hai să vedem. La câți bărbați te gândești pentru anul ăsta? Leigh, speriată ca nu cumva fetele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
din Shanghai, era pe moarte, iar Jim remarcă inelul lui de aur cu sigiliu. Se putea să nu fie de aur - nimic din ce Îi oferise lui Basie nu fusese de aur -, dar avea o oarecare valoare. Jim nu se sfia să fure de la morți. Singurii pacienți Îndeajuns de nesăbuiți ca să vină la spital erau cei fără rude sau prieteni care să fie dispuși să-i Îngrijească În barăci sau În dormitoare. În afară de faptul că nu avea medicamente - neînsemnata cantitate alocată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
dintre care două le acceptau, iar a treia Îl făcea naiv și se mulțumea să-i coasă cămașa, dar În toate astea Fima vedea doar diferite forme ale unei idei unice. Fata cea retrasă, Yael Levin din Yavniel, nu se sfia să li se alăture când Înotau dezbrăcați În nopțile calde, cu lună, În apele vreunui iaz sau ale vreunui râu. Odată văzură din depărtare un ciobănaș de vreo cincisprezece ani, satisfăcându-și poftele cu o capră. Altă dată zăriră două
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
toate astea nu sunt decât vorbe goale. Mi se pare că n-am priceput niciodată nimic. Mă consolează oarecum gândul că unii Înțeleg și mai puțin decât mine. E În regulă, Tamar, plângi, nu Încerca să te stăpânești, nu te sfii, lacrimile te vor ușura. Am să-ți fac un ceai. Nu-i nimic. Peste o sută de ani dragostea și suferința vor deveni preistorie. Ca și dușmăniile ancestrale, crinolinele sau corsetele cu balene. Bărbații și femeile se vor Împerechea schimbând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
v-am deranjat atât de devreme. Am crezut doar, poate... n-are importanță. Mulțumesc și mă scuzați. — Nici o problemă, spuse Pizanti expansiv. Ne trezim În fiecare zi la șase și un sfert. Dacă trebuie să dai un telefon, nu te sfii, sună de la noi. Nu te simți stânjenit. Sau poate preferi să cobor la dumneata să verific firele? Poate s-a deconectat ceva? — Mă gândeam, spuse Fima, și În timp ce vorbea se Îngrozea de cuvintele care Îi ieșeau din gură, mă gândeam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
trupul făcuse aceeași călătorie cu trenul spre Woking, Însoțit de un mic grup de rude, care aduseseră Înapoi cenușa, pentru a fi Îngropată În cimitirul parohial din Hampstead, câteva zile mai târziu. În pofida agnosticismului pe care Du Maurier nu se sfiise să și-l facă public, părintele Ainger acceptase cu dragă inimă să țină el Însuși o slujbă de Înmormântare, asistat de alți doi preoți din partea locului. Era o zi de octombrie rece și vântoasă, cu frunze care se scuturau din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
AU FOST OMORÎȚI OAMENI NEVINOVAȚI Vă prezentăm o poveste urîtă. Daily News, care, sincer, este unicul ziar din Los Angeles specializat În dezvăluiri și unicul ziar din Southland care se poate mîndri cu titlul de „descoperitor de scandaluri“, nu se sfiește să relateze asemenea povești. Povestea șifonează imaginea de erou a unui om considerat de mulți a fi exemplarul perfect al omului drept, care impune legea și ordinea, iar cînd eroii se dovedesc a avea picioare de lut, noi, cei de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
tot În jurul lui fotografii ale lui Lynn. Lynn, blondă și curvă, brunetă și ea Însăși. Lynn despre legătura lui cu Inez: „Poartă-te frumos cu ea și scutește-mă de detalii“. Lynn scriind În jurnalul ei, pe care el se sfia să-l citească, pentru că știa că Îl are la degetul mic. Lynn gîndea Întotdeauna cu doi pași Înaintea lui, apărînd și dispărînd din viața lui, tot așa cum el apărea și dispărea din viața ei. Vălul acela negru palpita: Întrebări, răspunsuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
să fi fost patru, să fi fost cinci, de când apăruse Andrei Vlădescu. Asta era povestea pe care o spusese de multe ori până atunci și care era ca și cum ar istorisi din nou. Oricâtă energie avea încă în ea, nu se sfia să-și mărturisească vârsta. În fond, nu sunt chiar atât de mulți cei care ajung la 70 de ani. Credea cu multă fermitate în Dumnezeu și era convinsă că toate acțiunile sale o vor duce la liman. N-a disperat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
să-i spun: vreau asta sau nu vreau?; și, cuprinzându-mă teama dintr-odată, îi ziceam s-o lase baltă și să se uite că umblu și fac de toate, ce ar mai vrea la anii mei? Cum nu se sfia să pătrundă până în dormitorul ei, obligând-o să nu mai bolească, aducându-i supe și hapuri atunci când soră-sa îi spunea răspicat la telefon că nu poate veni, că doar nu dorește să o vadă și pe ea îmbolnăvindu-se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
Se duse Încă o dată În bucătărie, căutînd Încă, vag, un bilet. Ajunse apoi la capătul scării Înguste care ducea spre biroul Juliei. Simți nevoia imperioasă de a urca acolo. Nu avea nici un motiv, Își zise, În timp ce urca scara, să se sfiască. De exemplu, Julia nu spusese niciodată că ar prefera să nu se atingă de biroul ei. Subiectul nu apăruse niciodată În discuțiile dintre ele, dimpotrivă, se Întîmplase ca, atunci cînd Julia se ducea la vreo Întîlnire, să-i telefoneze s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
locotenent Și nu i-l poate stinge Întregul regiment. Supermini O haină mai divină Cine-ar putea concepe: Piciorul se termină, Iar fusta nici nu-ncepe. Mironosița Fata asta te vrăjește, Dacă vrei ceva să-i spui; Într-atâta se sfiește Că cedează orișicui.G.L.U.P.I. Raiul și iadul Cu secretara mea frumoasă Ne mai reținem „la un ceai”, La sânul ei mă simt ca-n rai... Dar iadul mă așteaptă-acasă. Secvență din prima căsătorie I-am spus frumos, ca
ION DIVIZA by ION DIVIZA () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83938_a_85263]