1,807 matches
-
gând ce nu-mi dădea pace: Nu sunt de acord, părinte, cu împuternicirea dată de vodă egumenilor unor mănăstiri ca să pornească la vânătoarea de țigani robi fugiți de la mănăstire. Fii bun și lămurește-mi lucrurile. Asta n-o spun întâmplător, sfințite, ci pentru că la 19 martie 1627 (7135) Miron Barnovschi voievod scrie: „Dat-am cartea domniei mele părintelui... egumenului... de la Aron Vodă... ca să hie tare și puternic cu cartea domniei mele oare unde va afla țigani ce sânt a mănăstirii... care
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
sufletul părinților miei și pentru sufletul mieu și a cuconilor miei... anume în Vacota”. După ce ne-am plimbat cu gândul pe la Vacota, să venim aici, mai aproape de locul unde ne aflăm. Numele Șorogari îți spune ceva? Din câte îmi amintesc, sfințite, acest nume are oarecare rezonanță ungurească. Se spune că a apărut pe vremea când au venit niște ardeleni să lucreze viile de aici. Apoi în acest loc avea vii și Cujbă biv vornic, care la 12 martie 1639 (7147) a
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
120 de trepte, trecând prin cele două caturi cu încăperi boltite, o încăpere a clopotelor, o galerie superioară și în sfârșit terasa de unde ți se deschide o vastă panoramă a Iașului”. Și a dealurilor albastre din jurul orașului, aș adăuga eu, sfințite. Adevărul este că atunci când logofătul Ioan Golăi a zidit biserica - cu aproximație 1546 - ea se afla la marginea de miază noapte a Iașilor. Anul zidirii a fost dedus dintr-o adnotare în limba slavonă făcută pe un Tetraevanghel. După traducerea
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
vizitat Iașul în 1711. Văzând biserica Golia, a remarcat că are „trei feliuri de meșteșuguri: leșesc, grecesc și moschicesc”. După ce ai spus atâtea despre această mănăstire, hai să vedem cu ce daruri au miluit-o voievozii sau enoriașii. Aș aminti, sfințite, de primul „Zapis de la Pavăl Paleologul, grecescu, din 1607, scriind cum au dat danie mănăstirii Golâi doao vii de la Șorogari pentru sufletul lui, aproape de vie sfintei mănăstiri Sfete Neculai și lângă a popii Ieremii” - după cum scrie un pisar domnesc. După
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
cărțile, iar desaga am dosit-o sub o salcie și am luato la picior cu grăbire... Când am deschis portița grădiniței din poiană, bătrânul tocmai rânduia bucatele pe măsuța din cerdacul căsuței... Bine ai venit, dragule! Bine te-am găsit, sfințite! Poftește la masă! Dacă ți-ai adus de acasă - am completat eu. Până una-alta, să binecuvântăm bucatele și apoi să ne așezăm pentru a întreba de sănătate cât mai repde cele păhăruțe, ca să nu se piardă duhul minunatei băuturi
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
biserica între anii 17271733, când zidește și Palatul Domnițelor, pe malul lacului Frumoasa. După această reconstrucție, a mai suferit vreo modificare? După 103 ani, egumenul Ioasaf Voinescu o rezidește din temelii, dându-i forma actuală. Ei, ești mulțumit, dragule? Mulțumit, sfințite. Atunci să încercăm să ne îndepărtăm oleacă de istorie și să mai deslușim măcar una-două din calitățile pe care trebuie să le întrunească omul pentru a fi pe placul Celui de Sus. Care ar fi acelea, părinte? Acestea sunt: credința
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
Scripturi” - mi-a venit atunci în minte. Ca urmare, m-am liniștit și am început să mănânc cuminte. După ce am terminat - nu se putea altfel - călugărul s-a arătat în pragul ușii privind la mine zâmbitor: Bogdaproste și sărut dreapta, sfințite! Să fie primit, dragule! Uite că ți-am adus și oala cu apă. Eu merg la sfânta vecernie. Să nu mă aștepți. După plecarea călugărului, am ieșit în grădiniță și m-am așezat pe bancă. Când luna își rotunjea chipul
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
Gavrilaș vornicul și Costin postelnicul, iar banii proveneau dintr-o afacere cu niște moșii făcută de Miron Barnovschi pe când încă nu era domn - a venit pe neașteptate răspunsul bătrânului, apărut ca din senin în fața mea... M-ai scos din încurcătură, sfințite. Păi de ce mai are omul prieteni dacă nu-l ajută tocmai când îi crapă măseaua în gură? Atunci îi bine, părinte, fiindcă drumul de unul singur printre meandrele istoriei este anevoios. Acum să nu spui, părinte, vorba ceea: „Eu îi
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
decembrie 1627 (7136), Barnovschi voievod mai miluiește „Sfânta mănăstire ce iaste zidită de noi,... din târgu din Ieșu, cu... niște dughene și cu pivniță de piatră, în târgul Iașilor, împotriva chervăsăriei domnești, în Ulița Rusască”. Uite cum pofta vine mâncând, sfințite. Tocmai mi-am adus aminte de două danii: una făcută de Gheorghe Coci hatman, care la 15 februarie 1652 (7160) dăruiește mănăstirii lui Barnovschi vodă două fălci de vie ce se află „în obârșie Văii Ursului”; vie cumpărată de la Gavrilaș
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
prisacă la Miroslava, patru fălci de vie la Huși și...” ce crede sfinția ta că a mai căpătat sfânta mănăstire? Apoi sfintei mănăstiri îi mai trebuia doar mână de lucru. Așa că patru sălașe de țigani robi nu strica. Așa este, sfințite. În 1641 însă, Vasile Lupu voievod a făcut ceea ce - poate - nu trebuia! Da, da, îmi aduc aminte. Din rezumatul actului de închinare făcut în limba rusă am aflat că: „Vasilie voievod, în anul 1641, a închinat tuturor celor douăzeci de
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
pe locul mănăstirii Copoului. Vălet 7228”. Asta ar cam însemna că în mirenie acest Ghedeon a avut gospodărie de vreme ce a avut de unde dărui mănăstirii o vie. Mă bucur că intuiești repede faptele. N-am să-mi ridic nasul în vânt, sfințite, ci am să caut mai departe între foile acestor cărț, fiindcă șirul daniilor nu se oprește aici, ci continuă... Iată că „Simeon fecior a lui Strătulat Chirițe” a dăruit Trei Sfetitelor „un pogon și o fârtă de vie lucrate la
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
mult! Știi bine că nu poți citi ceva dacă sufletul nu-ți este deschis către cele scrise acolo... Citești doar câteva vorbe... De mers mai departe nici pomeneală... Sau dacă te încăpăținezi nu-ți va rămâne nimic în minte. Știu, sfințite. Am pățit-o și nu o dată, mai ales când am avut de învățat lucruri ce nu se lipeau de sufletul meu. Aici am să-ți dau dreptate, fiindcă atunci când trebuie să înveți e nevoie să depui efort de voință și
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
nostru... logofăt de cinste, venit-au egumenul... de la sfânta mănăstire... și au căzut cu mare smerenie rugându-să părintelui nostru... să priimească acel satu... și să se apuce... să facă această mănăstire să o săvârșească deplin”. Din câte îmi dau seama, sfințite, e vorba de terminarea bisericii Bârnova, în vremea lui Dabija vodă. Întocmai. Și uite ce spun cele două surori mai departe: „Părintele nostru,... într-acea vreme s-a războlit (îmbolnăvit) și s-au săvârșit... și satul au rămas la mâna
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
mai puțin decât 36 de țigani robi. Bieții țigani! Erau tratați ca niște obiecte! Așa erau vremurile, fiule - a răspuns, ca de fiecare dată, călugărul. N-am ce face și cu tot oful din inimă trebuie să mă dau bătut, sfințite. Uite însă ce scrie grămăticul domnesc la <7251> (1742) noiemvrie 19: „O carte s-au făcut mănăstirii Bârnovii”: „Facem știre cu această carte a domnii meli... că, fiindu mănăstire săracă, am făcut... milă cu dânsa, să găsească egumenul păr-la 30
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
trecut prin cap cum devine treaba asta... Este limpede că mănăstirea Bârnova era închinată Sfântului Mormânt, că altfel patriarhul nu ar fi spus: „De vreme ce ne-am înștiințat de cătră cuviosul chir Ignatie, egumenul sfintii noastre mănăstiri Bârnovii”... Mereu ai dreptate, sfințite! Las-o mai moale cu laudele, fiule. Mai bine ascultă ce spune Lupul Bătog în zapisul său din 27 mai 1783, în care vorbește de vremea ciumei și de faptul că fratele său, Toader bogasierul (vânzător de produse de manufactură
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
Calimah voievod ca bolniță pentru ciumați, pus sub epitropia mănăstirii Sfântul Spiridon. Asta ar fi ca o lecție pentru tine, care te învață să citești fiecare hrisov domnesc sau zapis cu multă băgare de seamă Am să fiu mai atent, sfințite. Numai că n-am aflat pentru ce a făcut acest Lupul Bătog zapisul acela? A dăruit mănăstirii Bârnova un biet țigan rob pentru sufletul fratelui său Toader, care a murit acolo de ciumă, cum am aflat mai devreme. Acum, însă
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
și-a plecat ușor capul, și-a dus mâinile la spate și a continuat să lipăiască pe cărare grăbit. Așa-i el. Nu-i plac laudele... Ajunși la chilie, a deschis portița: Poftește, căutătorule de comori! Mă înalți prea sus, sfințite. Sunt și eu un biet scormonitor printre filele minunatelor cărți ale distinsului profesor universitar Ioan Caproșu. Dacă mă pot lăuda cu ceva, aceea este curiozitatea. Și... atât. O curiozitate creativă, dragule, fiindcă există și o curiozitate maladivă, care nu face
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
mai frumoase. Și nu-i nici prea departe. Doar vreo două pistrele de săgetă. Calule, mănânci ovăz? - am răspuns eu, frecându-mi palmele de bucurie. Până acolo om schimba o vorbă-două privitoare la această sfântă mănăstire. Întâi te-aș întreba, sfințite, ce înseamnă „vreo două pistrele de săgeată”? Păi e simplu: tragi cu arcul și săgeata zboară ca vântul. Până la urmă însă cade. Drumul de unde ai tras cu arcul până unde a căzut săgeata ar însemna o pistrea. Mai departe e
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
Gheorghe Duca voievod la 20 octombrie 1670 (7179). Care ar fi aceea, părinte? El a dăruit mănăstirii câte cinci moruni cu icre pe an... Cine știe cine se înfrupta din aceste delicatețuri, părinte... Păi cine? De la stareț în... sus! Că bine zici, sfințite! Te-aș ruga să-mi ierți această curiozitate, dar prea mă înghesuia... Acum să trecem la treburi mai de folos. Aș spune întâi că pe când încă nu era sfârșită biserica, adică la 6 august 1671 (7179), vodă, printr-un uric
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
de Io Duca Voievod cu doamna sa Anastasia” și „cu fiul seu Io Constantin Voievod”? Spune! Am priceput, părinte. Dacă nu ai fi știut aceasta, așa-i că ai fi luat drept bună spusa lui Nicolae Alexandru Mavrocordat voievod? Drept-îi, sfințite. Află acum că la 17 mai 1693 (7201) „Acsinie spătăroaie a repoasatului Darie spătarul” și cu toți fiii ei dăruiește mănăstirii Sfântul Ioan Zlataust „Poiana lui łigan”. Pe urmă, la 25 mai 1741 (7249), Grigore Ghica voievod arată: „Dat-am
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
pentru acestu loc au făcutu domniile sale... milă hotărând ca să ia mănăstirea pre tot anul din vama cea mare domnească din Ieși câte o sută de lei pre anu”. Locul acesta, dacă nu mă înșel, ar fi cel al Beilicului, sfințite. Asta cam așa este. Acum aș vrea să nu uităm un lucru însemnat. Care ar fi acela, părinte? Este vorba despre faptul că în curtea bisericii Zlataust se află mormântul starostelui lăutarilor moldoveni, Barbu Lăutaru, pe a cărui cruce scrie
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
un copil de țigan nu strică să-l primești în dar, fiule: „Pentru sufletul răposaților părinților noștri” - cum au făcut fiii lui Scărlet Șerbu la 14 aprilie 1708 (7216). Tare mă tem că această danie s-a prefăcut în blestem, sfințite. Nu mă îndoiesc, dar asta-i altă poveste. Mai află tu că la 19 noiembrie 1725 (7234) vătavul Ștefan lasă mănăstirii Dancul - prin diată - două moșii: „Chișărăii și Roșienii ce sânt pe Jijie, în ținutul Iașilor, și cu vad de
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
monahul Sărafim, dinpreună cu feciorii mei... am dat danie o jumătate de pogon de vie sfintii mănăstiri Dancului”. O altă danie o întâlnim la 25 februarie 1769, când un oarecare Nicola dăruiește mănăstirii Dancul niște case aflate în mahalaua Cizmăriei. Sfințite părinte, eu cred tare în faptul că toate cele din lumea asta merg după cum a hotărât bunul Dumnezeu... Când însă printre documentele citite întâlnesc o carte de blestem a unui înalt prea sfânt mitropolit, mi se pune un nod în
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
sfinți, părinte! Asta nu are nimic comun cu moaștele sfinților, fiule. Cred că știi cum până și patriarhul Ierusalimului a dat carte de blestem pentru niște pământeni de ai noștri! Știi cumva când se întâmpla aceasta? La 5 iunie 1778, sfințite. În vremurile acelea s-au întâmplat totuși și fapte mai bune. Uite, de pildă, Gavril, vătaful mănăstirii Dancul, pe când s-a însurat, a primit de la egumen un loc de casă în schimbul a treizeci de stupi, din care nu a dat
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
aflăm că „Viind și înaintea noastră Gavril vătaful și arătând că zapisul acesta este adevărat, prin care din bunăvoia lui face danie mănăstirii Dancul locul acesta, s-au iscălit de cătră noi. Gavriil mitropolit Moldaviei”. Asta parcă îi altă poveste, sfințite. Întâi vătaful Gavril dovedește o cinste deosebită și apoi mitropolitul - același Gavril - încuviințează fapta acestuia. Așa cred și eu, dar, după cum se arată lumina din ceruri, ar cam trebui să încheiem vorba, cu atât mai mult cu cât nu mai
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]