1,167 matches
-
începuse să plătească bir Bizanțului, iar prințul plecat în exil se simțea scârbit de moliciunea și lașitatea fratelui său geamăn. Înainte de luptă, cavalerul cruciat Norbert (Ion Rițiu), plecat în recunoaștere, dăduse de un sanctuar străvechi aflat într-o peșteră de lângă Sfinxul din Bucegi. Acolo se afla pe o masă de piatră o coroană de aur străjuită de trei săbii, înfipte în stâncă. Când Norbert se îndreaptă spre masă, în fața sa apare un bătrân care îi spune că el este „Timpul” și
Coroana de foc () [Corola-website/Science/312746_a_314075]
-
și poate fi vizitat doar parțial. Pentru a pătrunde în edificiu se parcurge o alee de platani, lăsând în dreapta "Musée de Cires" (Muzeul Figurilor de Ceară) în care 15 scene evocă istoria castelului și principalele sale personaje.La intrare, doi sfincși deschid drumul peste un pod basculant care traversează râul Cher și conduce spre terasa înconjurată de șanțuri cu suprafețe smălțuite. În stânga, splendid "parcul Dianei de Poitiers", străjuit de imobilul administrației. Desfășurată simetric, în partea dreaptă, este grădina magnifică a Caterinei
Castelul Chenonceau () [Corola-website/Science/311664_a_312993]
-
năvălitorilor ce le calcă pământul pe care-l muncesc. În scop de a obține bunăvoința lui Zamolxe, potrivit obiceiului străbun, Cotyso, considerat a fi „cel mai curat și cel mai viteaz dintre fiii dacilor”, este jertfit la altarul aflat lângă Sfinxul din Bucegi. Nemulțumit de răspunsul dacilor, Domițian trimite armata romană către Sarmizegetusa. Generalul Fuscus ordonă legiunilor de la Rin comandate de Severus, aflate în avangardă, să-i atace pe daci într-un defileu, dar acestea cad într-o ambuscadă și se
Dacii (film) () [Corola-website/Science/311355_a_312684]
-
vitejia și independența, ei neducând lupte de cucerire și trăind întotdeauna în pace cu toți vecinii. Liniștea lor este tulburată de invadatori care asediază cetățile dacice. Sunt prezente în film o serie de simboluri naționale (steme simbolice atârnate pe perete, Sfinxul din Bucegi, capitala Sarmizegetusa), precum și relicve din alte perioade cum ar fi un coif purtat de Decebal care este asemănător cu coiful dacic de la Coțofenești (ce datează de la începutul secolului IV î.Hr., adică cu aproximativ 500 de ani înainte de epoca
Dacii (film) () [Corola-website/Science/311355_a_312684]
-
interioare la Buftea. În prima zi de filmare au fost folosiți 2.000 de actori și figuranți. Atmosfera de la fimări a fost descrisă de Alexandru Herescu ca fiind „incredibilă”, iar regizorul zâmbea tot timpul. Scena sacrificiului a fost filmată lângă Sfinxul din Bucegi. În seara anterioară, cei vreo treizeci de cascadori au băut rom toată noaptea, iar a doua zi aveau ochii încercănați ca și cum ar fi plâns moartea fiului lui Decebal. În prima secvență, actorul urma să fie aruncat pe pământ
Dacii (film) () [Corola-website/Science/311355_a_312684]
-
a lăsat furat de clișeele superproducțiilor străine și de tentația „bătăliilor spectaculoase”, „«topind» adică în frescă oștile dace și romane aflate față în față pe câmpul de luptă, înaintea unei bătălii decisive”. Prin folosirea unor simboluri naționale ca Babele și Sfinxul din Bucegi, regizorul a conferit unor secvențe din film aspectul de mit. Criticul Tudor Caranfil a dat filmului patru stele din cinci și a făcut următorul comentariu: "„Reconstituire a posibilei vieți a „celor mai viteji dintre traci”, în Dacia anului
Dacii (film) () [Corola-website/Science/311355_a_312684]
-
în formația Curtea Veche nr. 43, unde colaborează până în martie 1976. În 1979, intră ca chitarist în formația Roșu și Negru, unde va cânta și compune vreme de câțiva ani. (Odată cu el vine la claviaturi Nicolae Enache, fost claviaturist la Sfinx.) Bădulescu contribuie la înregistrarea pieselor Roșu și Negru „Lumea basmelor”, „Nufăr alb”, „Pasărea iubirii”, „Aleargă”, „Nea Mărin” (toate, compoziții semnate de Liviu Tudan). Formația imprimă în același an piesa „Oglinda”, compoziția deja amintită a lui Bădulescu. Acesta cântă vocea, chitara
Dan Bădulescu () [Corola-website/Science/312457_a_313786]
-
XX" (1982). Bădulescu își petrece ultima parte a anului 1982 și anul următor alături de grupul Iris. În 1983 colaborează și cu Nicu Alifantis. Cântă în 1984 și 1985 cu formația Post Scriptum; alături de aceștia și de Doru Apreotesei (claviaturist la Sfinx în acea vreme) îl acompaniază pe Mircea Baniciu pe discul "Ploaia". În 1984, înregistrează cu Post Scriptum și Grup 5T piesa „Pasăre măiastră”, dedicată gimnastei Nadiei Comăneci (piesa fusese compusă de Bădulescu încă din 1968, iar versurile scrise în 1977
Dan Bădulescu () [Corola-website/Science/312457_a_313786]
-
douăsprezece coloane de 25 de metri. Între anii 2230 și 2035 î.Hr., pe vremea dinastiei a IX-a și a X-a, Teba s-a transformat în capitala puternicului stat al Egiptului antic Au fost construite atunci numeroase temple, aleea sfincșilor și impunătoarele morminte. Temlul de pe cheiul Nilului este celebru pentru basoreliefurile sale. El a fost construit de faraonii Amenhotep al III-lea și Ramses al II-lea, în onoarea zeilor Amon, Mut, și Khons. Unul dintre basoreliefurile de pe portal amintește
Luxor () [Corola-website/Science/312471_a_313800]
-
EP "Coborîse primăvara" (1974). Schimbarea titlului a fost impusă de către cenzorii Electrecord. O înregistrare din concert a piesei, cântată în concert în 1973 (în formula Aldea-„Bibi” Ionescu-Ion Cristian „Călare”), poate fi ascultată aici. Este cea mai cunoscută compoziție proprie Sfinx din prima perioadă a formației (sub conducerea lui Zemlicka). Piesa intră în circuitul radiofonic și, alături de alte piese (originale sau versiuni cover ale unor compoziții străine), face parte din repertoriul cu care formația participă în 1966 la concursul televizat "Muzicorama
Indicele cântecelor needitate ale formației Sfinx () [Corola-website/Science/312879_a_314208]
-
fost înlocuit cu un model Korg MS10); din pricina neregularităților curentului de intrare, vechiul instrument se dezacorda la intervale scurte de timp, aducând dificultăți tehnice în timpul concertelor. După scindarea formației Sfinx în 1994, au rezultat două proiecte, unul condus de Ionescu (Sfinx Pro), iar celălalt aparținând lui Mihai Cernea (Sfinx Experience). Muzicienii reuniți sub titulatura Sfinx Pro s-au despărțit la scurt timp, numele fiind mai apoi folosit de Ionescu pentru compania de echipamente de scenă pe care o va înființa. Ulterior
Corneliu „Bibi” Ionescu () [Corola-website/Science/310264_a_311593]
-
credința strămoșească. Este străjuită și apărată, pe de-o parte, de șerpuirea ancestrală a Râului Someș, vămuit prin Poarta Someșană din Strâmturile Țicăului, Cetatea lui Pintea din Cheud, iar de cealaltă parte de dealurile din Culmea Meseșului. La miazănoapte veghează Sfinxul năpradenilor, Vârful Prisnel, care coboară spre miazăzi cu dealurile Cozlei, prin Râpele din Vădurele, până la locul care oprește vremea în contemplarea pietrelor gânditoare ʺMoșu și Babaʺ din Someș Guruslău. Accesul în Comuna Năpradea, cel mai practicat, este prin partea de
Comuna Năpradea, Sălaj () [Corola-website/Science/310743_a_312072]
-
întotdeauna ideea (susținută de unii, n.n.) că Leo a venit la Compact sub formă de împrumut...iar când Paul s-a întors în țară, după o lună, Leo a rămas tot în Compact, pentru că Paul a cântat ani buni cu Sfinx Experience...Ce împrumut e ăla care ține opt ani? Să fim serioși...<nowiki>"</nowiki>". După despărțirea de Compact, Leo Iorga și Adrian Ordean pun bazele unui nou grup rock, Schimbul 3. În 1996, 'Compact B' erau: Teo Peter, Paul Ciuci
Compact (formație) () [Corola-website/Science/310811_a_312140]
-
de preoți și Marele Preot. Templele sunt construite în plan rectangular și sunt formate din mai multe camere. La intrarea în templu, se găsesc doi piloni în formă de piramidă. Tot aici observăm o alee de acces cu statui de sfincși iar lângă intrarea principală, un Obelisc pe care se observă hieroglife, ce ne dezvăluie viața zeului. Templul are o poartă îngustă și înaltă, pe care dacă o treci descoperi o curte interioară cu altare de rugăciune aflate în coridoare acoperite
Artă antică () [Corola-website/Science/309714_a_311043]
-
anexele gospodărești (1900), blocurile muncitorești (1880) și colonia muncitorească (1900). Al optulea obiectiv, clasificat ca monument memorial sau funerar, este casa esteticianului și filosofului Tudor Vianu (secolul al XIX-lea) aflată în localitatea Poiana Țapului. Monumentele naturale Cascada Urlătoarea, Babele, Sfinxul din Bucegi, Grupul Bătrânilor se află în preajma orașului. Tot în zonă se află rezervațiile naturale Parcul Național Bucegi, Poiana Crucii, Babele, cu acces direct prin Telecabina Bușteni-Babele. Pentru turiștii care nu caută neapărat drumețiile montane, există obiective turistice în zona
Bușteni () [Corola-website/Science/297066_a_298395]
-
Merca (bas) și Iuliu Merca (chitară și voce, în locul lui Sorin Tudoran). Plecat din trupă, Mircea Drăgan înființează formația Romanticii, percepută de mulți ca un al doilea Mondial. Mihai Cernea părăsește și el formația în 1973 și se transferă la Sfinx; îl va înlocui Puiu Hațeganu. La orgă (mai târziu, și la sintetizator) evoluează Nicolae Enache, până spre 1976, când pleacă pentru a participa la alte proiecte (Roșu și negru, iar mai apoi, Sfinx). După plecarea lui Enache, formația îl va
Mondial () [Corola-website/Science/306139_a_307468]
-
este cea care întrerupe existența străină de propria-i existență, conferindu-i un sens, întrerupe starea obișnuită, viața obișnuită, pentru a ne înnoi și a păstra mereu viu modul în care percepem viața”. La rândul său, și motivul mitologic al Sfinxului este amplificat. În cartea lui Ende sfinxul nu este doar cel ce pune întrebări, cum se petrece în mitul oedipian, ci cei ( căci sunt doi sfincși) ce îl supun pe Atreiu unui adevărat ritual inițiatic, testându-i curajul. Înaninte de
Povestea fără sfârșit () [Corola-website/Science/304814_a_306143]
-
propria-i existență, conferindu-i un sens, întrerupe starea obișnuită, viața obișnuită, pentru a ne înnoi și a păstra mereu viu modul în care percepem viața”. La rândul său, și motivul mitologic al Sfinxului este amplificat. În cartea lui Ende sfinxul nu este doar cel ce pune întrebări, cum se petrece în mitul oedipian, ci cei ( căci sunt doi sfincși) ce îl supun pe Atreiu unui adevărat ritual inițiatic, testându-i curajul. Înaninte de a ajunge în dreptul sfincșilor Atreiu trăiește teama
Povestea fără sfârșit () [Corola-website/Science/304814_a_306143]
-
mereu viu modul în care percepem viața”. La rândul său, și motivul mitologic al Sfinxului este amplificat. În cartea lui Ende sfinxul nu este doar cel ce pune întrebări, cum se petrece în mitul oedipian, ci cei ( căci sunt doi sfincși) ce îl supun pe Atreiu unui adevărat ritual inițiatic, testându-i curajul. Înaninte de a ajunge în dreptul sfincșilor Atreiu trăiește teama și la nivel organic, o teamă care îi îngreunează pașii, care aproape că îl doboară la pămant. Dar după ce
Povestea fără sfârșit () [Corola-website/Science/304814_a_306143]
-
cartea lui Ende sfinxul nu este doar cel ce pune întrebări, cum se petrece în mitul oedipian, ci cei ( căci sunt doi sfincși) ce îl supun pe Atreiu unui adevărat ritual inițiatic, testându-i curajul. Înaninte de a ajunge în dreptul sfincșilor Atreiu trăiește teama și la nivel organic, o teamă care îi îngreunează pașii, care aproape că îl doboară la pămant. Dar după ce trece de ei își dă seama că de aici înainte nu avea să-i mai fie frică niciodată
Povestea fără sfârșit () [Corola-website/Science/304814_a_306143]
-
sunt cunoscuți 27 de mari regi. Hattușa avea însemnătate majoră și pe plan religios, ca oraș al zeilor și templelor. În orașul central de sus au fost descoperite resturile mai multor temple. Porțile orașului erau ornate cu figuri sacrale, lei, sfincși și figura în basorelief a unei zeități. Arheologii presupun că fragmentele făceau parte dintr-o instalație concepută ca stradă reprezentativă dedicată unor procesiuni rituale. Până în prezent, suprafețele rezidențiale și ale atelierelor meșteșugărești explorate arheologic sunt mici. Descoperirile arheologice relevă că
Hattușa () [Corola-website/Science/314646_a_315975]
-
luate de pe vasele grecești. Lemnele rare sunt înlocuite cu acaju (mahon), un lemn frumos în ceea ce privește culoarea, însă mai dur și mai greu de lucrat. Mobilierul, specific stilului imperial, este plin de bronzuri cizelate, terminându-se unde se sprijină cotul cu sfincși, himere, animale fantastice care fac parte din tezaurul decorativ imperial. Pe pereți se găsesc stofe scumpe, cu medalioane de mătase țesute sau pictate. Materialul pentru partea superioară a mesei și a căminului este marmura, pentru pereți lemnul de mahon, iar
Stilul clasic () [Corola-website/Science/314737_a_316066]
-
Gheza, gravi și robuști, critica de specialitate a consemnat: „În limbajul sculpturii, toate se exprimă prin calmul obiectiv și mut al formei, care ne poartă adeseori spre zările spațiilor libere de teorii și interpretări, la marginea cărora se află imperturbabilul Sfinx. Ca și acesta, bătrânii lui Vida fac punte între viață și moarte. Cu înfățișarea lor exterioară dezolantă, acești oameni colțuroși sunt totuși blânzi ca o adiere, iar elocvența lor misterioasă e rostită muzical. Poate în imperiul bătrâneții lor n-au
Sfatul bătrânilor din Baia Mare () [Corola-website/Science/314154_a_315483]
-
307 ha) și Peștera Răteiului (1,50 ha). Geologic, munții Bucegi sunt alcătuiți dintr-o mare varietate de roci: calcare, șisturi cristaline, fapt pentru care relieful este divers. Se întâlnesc aici forme deosebite: forme de ciuperci (Babele), cap de om (Sfinxul), turnuri, ace și polițe, peșteri (Ialomiței) și chei (Zănoagei, Ghimbarului). Frumusețea peisajului este sporită de culmile abrupte de peste 1000 m dinspre Valea Prahovei, de netezimea platoului Bucegilor și de cascade (Urlătoarea). Altitudinile oscilează între 800 m și 2505 m (vârful
Parcul Natural Bucegi () [Corola-website/Science/313455_a_314784]
-
Amneris" din Aida de Giuseppe Verdi. La scurt timp, a plecat într-un turneu la Budapesta, unde a avut ca parteneri pe: Emil Marinescu, Lucia Bercescu și Petre Ștefănescu-Goangă. A interpretat un număr mare de roluri, printre care cel al Sfinxului din opera Oedip de George Enescu, la premiera românească a operei. A efectuat turnee în străinătate și a realizat înregistrări pentru Radiodifuziunea Română. Pentru meritele sale i s-a acordat titlul de Artist al poporului. În 1974 a emigrat în
Zenaida Pally () [Corola-website/Science/314461_a_315790]